Servicii mai bune pentru străinii care aleg R. Moldova

În timp ce mulţi cetăţeni moldoveni pleacă peste hotare, în căutarea unui trai mai bun, sute de străini aleg să muncească în R. Moldova sau se stabilesc aici după ce se căsătoresc cu cetăţeni moldoveni. Majoritatea vin din Federaţia Rusă sau din Ucraina, dar sunt şi dintre cei care au lăsat ţări dezvoltate precum Italia, Elveţia sau SUA pentru a trăi în R. Moldova.

Una dintre primele instituţii cu care interacţionează cetăţenii străini este Biroul de Migraţie şi Azil (BMA), o structură subordonată Ministerului Afacerilor Interne, care asigură legalitatea şederii lor în R. Moldova. Până acum un an, cei care se adresau la Serviciul Regional Nord al BMA, situat la Bălţi, erau deserviţi într-o clădire veche, fără condiţii elementare. Construit încă în anii ’40, secolul trecut, edificiul nu a fost reparat capital niciodată – tavanul stătea să cadă, la fel ca şi tencuiala de pe pereţi. Oamenii aşteptau minute în şir ca să le vină rândul la ghişeu, iar pe timp de iarnă, aici frigul era la ordinea zilei. Lucrurile s-au schimbat radical după ce clădirea a fost reparată cu sprijinului UE, al Ambasadei SUA în R. Moldova, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) şi Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR).

Acum, angajaţii serviciului lucrează în birouri luminoase şi spaţioase, dotate cu tehnică performantă şi cu mobilier modern, iar vizitatorii sunt deserviţi mai rapid şi mai eficient. „Până la reparaţie, fluctuaţia de cadre era mare. Oamenii plecau nu din cauza salariului, ci a condiţiilor de muncă dificile”, susţine Boris Gandrabura, şeful Serviciului regional Nord al BMA.

Renovarea s-a încheiat în iulie 2017. Clădirea a devenit mai spaţioasă, fiind construită o mansardă, iar încăperile au fost adaptate la necesităţile vizitatorilor, inclusiv ale persoanelor cu dizabilităţi.

A lăsat America pentru Lipcani

Una dintre beneficiarele serviciului este Estera Statnaia, care a ajuns în Moldova din SUA. De doi ani, de când s-a căsătorit cu un cetăţean moldovean, ea locuieşte la Lipcani, raionul Briceni. Estera a trecut de câteva ori pe la Serviciul Regional Nord al BMA pentru a obţine şi pentru a prelungi permisul de şedere. Ea afirmă că, de când sediul instituţiei a fost reparat şi modernizat, condiţiile sunt mai bune. „Ne bucurăm că nu mai sunt cozi la ghişeu. Întreaga procedură de depunere şi de eliberare a actelor nu durează mai mult de 10-20 de minute”, spune ea.

Estera Statnaia s-a stabilit în R. Moldova venind din Statele Unite ale Americii

Estera este originară din Cernăuţi şi cunoaşte limba română – a învăţat-o la o biserică ortodoxă, singura din orăşelul în care locuia în SUA. „Pentru că slujba se ţinea în română, am încercat s-o învăţ, ca să înţeleg ce spune preotul. Peste doi ani, am început a comunica, iniţial mai timid, după care mai sigur. Nu ştiam că soarta mă pregăteşte să vin în Moldova”, spune femeia zâmbind.

Pentru că ştie româna, Estera ar putea obţine un permis permanent de şedere în R. Moldova, după ce va susţine un examen la limba română. Ulterior, ea va putea depune şi dosarul pentru cetăţenie, condiţia fiind să mai susţină un examen – de cunoaştere a Constituţiei.

Din Vorkuta, la Stolniceni

O altă femeie, Nadejda Grădinari, spune că a visat ani buni să poată reveni în Moldova. A plecat de aici când avea 21 de ani şi, timp de trei decenii, a locuit în Vorkuta, Rusia, după Cercul Polar. E originară din Stolniceni, Edineţ, localitate în care a revenit imediat după pensionare. S-a stabilit în casa moştenită de la părinţi. Recent, i s-a alăturat şi soţul, care a lăsat Vorkuta pentru Moldova. Cei doi soţi trăiesc din pensie şi din ceea ce cresc în gospodărie. „Am plantat o livadă, avem vie, am cumpărat două capre, cultivăm fructe şi legume. Ne descurcăm. Am sperat mereu să revin acasă şi mă bucur că am reuşit să îmi împlinesc acest vis”, spune Nadejda.

Pentru că a plecat de aici până la declararea Independenţei, Nadejda nu a mai apucat să obţină cetăţenia R. Moldova, aşa că a trebuit să execute toate procedurile de legalizare a şederii sale acasă. E mulţumită de serviciile care îi sunt acordate la BMA Bălţi. „Am toate actele în regulă. Acum am venit să obţinem permis de şedere pentru soţ. Ne-au dat lista de documente pe care urmează să le prezentăm”, explică ea.

Condiţii mai bune pentru bătrâni şi persoanele cu dizabilităţi

Printre beneficiarii serviciului e şi Nina Macarova, o femeie trecută de 80 de ani, venită din Sîktîvkar, Rusia. Pentru că acasă nu avea cine o îngriji, ea s-a mutat la fiica sa, care locuieşte în Camenca, în stânga Nistrului. „Pentru o persoană în etate, e foarte important să nu stea mult la coadă. Aici suntem deserviţi rapid, iar personalul este foarte amabil”, spune bătrâna.

De condiţii mai bune se bucură şi persoanele cu dizabilităţi. Până la renovare, clădirea era inaccesibilă pentru utilizatorii scaunului rulant. Una dintre angajatele serviciului, Ana Vortolomei, povesteşte că, acum două săptămâni, o femeie în scaun cu rotile a venit să perfecteze permisul de şedere pentru soţul său, cetăţean străin. „Era foarte mulţumită pentru că, anterior, nu putea intra în clădire, dacă nu apela la ajutorul cuiva ca să ridice treptele. Acum a utilizat rampa de acces şi s-a descurcat foarte bine”, spune funcţionara.

600 de cereri, în patru luni

Motivele pentru care străinii ajung să locuiască în R. Moldova sunt diferite, însă cei mai mulţi se stabilesc aici după ce se căsătoresc cu cetăţeni moldoveni, afirmă Ana Lupaşcu, şefa ghişeului unic pentru documentarea străinilor din cadrul Serviciul regional Nord al BMA.

În primele patru luni ale anului curent, angajaţii ghişeului au procesat 661 de cereri de la cetăţeni din 51 de ţări. Majoritatea solicitanţilor sunt originari din Ucraina, Federaţia Rusă, România, Italia, statele CSI, Turcia. Un număr mai mic sunt din ţări precum Lituania, Danemarca, Austria, Arabia Saudită, Israel, Spania, Suedia, Canada, Elveţia, Tunisia, Portugalia.

„Unii locuiesc la oraş, dar avem şi multe persoane care aleg să stea în sate. De exemplu, un italian, căsătorit aici de trei ani, a învăţat româna, are casă la ţară, creşte porumb, roşii, castraveţi, are şi o livadă. El nu vrea să plece din Moldova şi e fericit că poate trăi aici”, povesteşte Ana Lupaşcu.

Pe lângă permisele de şedere, ghişeul procesează şi actele depuse de cetăţenii moldoveni care invită străini în vizită, actele necesare pentru angajarea la muncă a străinilor, pentru înscrierea acestora la studii sau pentru implicarea lor în activităţi umanitare, religioase etc.

O categorie aparte de beneficiari sunt străinii care muncesc legal la nordul R. Moldova. În regiune activează Zona Economică Liberă Bălţi, unde sunt înregistraţi 50 de agenţi economici, Zona Economică Liberă Ocniţa „Otaci-Business”, precum şi investitori străini. „Punem un accent special pe lucrul cu oamenii de afaceri din afară şi atragerea investiţiilor străine. De exemplu, în prezent, 30 de cetăţeni străini asamblează o linie de producere la o întreprindere din Bălţi. În Zona Economică Liberă sunt mulţi străini cu funcţii de conducere, manageri de top, directori generali. În plus, aici funcţionează şi un centru de instruire, unde vin sârbi, bulgari, cetăţeni din alte state. Toţi aceşti specialişti au nevoie de permise speciale ca să fie angajaţi legal”, precizează Boris Gandrabura.

Instituţia are şi rolul de a combate şederea ilegală şi munca nedeclarată în Moldova. „Anual, sunt depistaţi vreo 500 de străini implicaţi în ilegalităţi. Anul trecut, 220 au fost îndepărtaţi din ţară din acest motiv. Ceilalţi şi-au legalizat şederea, după ce li s-a aplicat o amendă, în conformitate cu legislaţia în vigoare”, susţine şeful Serviciului Regional Nord al BMA.

În curând, în cadrul Serviciului Regional Bălţi va funcţiona şi un centru de integrare a străinilor, una din cele trei structuri zonale de acest fel care vor activa la Bălţi, Cahul şi Chişinău, potrivit unei hotărâri de Guvern. Instituirea acestora e una dintre condiţiile Acordului de Asociere UE – R. Moldova.

Totodată, centrul de la Bălţi va facilita studierea limbii române, cunoaşterea străinilor cu tradiţiile şi cultura naţională, încadrarea acestora în câmpul muncii sau oferirea unei activităţi economice sigure, ca sursă de existenţă.

Renovarea sediului Serviciului regional Nord al BMA a fost posibilă graţie mai multor instituţii donatoare. Astfel, UE a contribuit cu aproximativ 6 milioane de lei, sub formă de suport bugetar. Ambasada SUA a alocat 1,450 milioane de lei, prin intermediul unui proiect al OIM. PNUD a acordat asistenţă la elaborarea design-ului modern, confecţionarea mobilierului şi procurarea unui set de calculatoare în valoare de circa 900.000 de lei.

Serviciul regional Nord al BMA deserveşte 13 raioane: Edineţ, Briceni, Ocniţa, Donduşeni, Râşcani, Drochia, Glodeni, Floreşti, Făleşti, Şoldăneşti, Sângerei, Rezina, Teleneşti şi municipiul Bălţi.

Laura BOHANȚOV

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *