Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Şeful IGP, inculpat în dosarul…

Şeful IGP, inculpat în dosarul 7 aprilie

Dosarul şefului Inspectoratului General al Poliţiei (IGP), Alexandru Pânzari, a ajuns la Curtea de Apel Chişinău. Cercetat penal pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu în dosarul violenţelor din aprilie 2009, Pânzari a fost achitat de prima instanţă. Acesta se consideră nevinovat şi se declară sigur că hotărârea va fi menţinută. La şapte ani de la evenimentele din 2009, şeful IGP nu riscă închisoare, deoarece termenul de prescripţie pentru săvârşirea acţiunii a expirat. Totodată, apărarea părţii vătămate promite să aducă martori care vor proba vinovăţia lui Pânzari, dar şi faptul că, în perioada de prescripţie, acesta a mai comis o infracţiune.

La 30 martie, curent, colonelul de poliţie Alexandru Pânzari a fost numit şef al IGP. Anterior, din 9 octombrie 2015, acesta exercitase funcţia de director interimar al Departamentului Instituţiilor Penitenciare. Anterior, a fost şef adjunct al Poliţiei Criminale a Direcţiei Generale Servicii Operative. Din 2001, a ocupat mai multe posturi de conducere în cadrul Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate a Ministerului Afacerilor Interne, iar în 2008—2009 a condus această Direcţie. Numele său apare într-un set de înregistrări audio, publicate recent de RISE Moldova, în care sunt dezvăluite relaţiile pe bani între primarul de Bălţi, Renato Usatîi, Alexandru Jizdan, actualul ministru de Interne, şi Alexandru Pânzari, fost adjunct al lui Jizdan la Departamentul Servicii Operative. Într-o înregistrare audio, Usatîi afirmă că cei doi poliţişti îi livrau informaţii contra bani. Spusele lui Usatîi sunt susţinute de capturi foto ale mesajelor electronice ale poliţiştilor care îi trimiteau informaţii operative, inclusiv de pe adresele de serviciu. În 2004, Alexandru Pânzari, alături de mai mulţi înalţi ofiţeri de poliţie, a fost acuzat oficial de complicitate la reţele transfrontaliere de crimă rganizată. Tot el a fost sancţionat disciplinar pentru obstrucţionarea unui alt grav dosar de corupţie: cazul „Gemenii-Maidan”.

565-panzariInculpat în dosarul 7 aprilie 2009

Alexandru Pânzari este învinuit de depăşirea atribuţiilor de serviciu în dosarul deschis după violenţele din aprilie 2009. Urmărirea penală pe numele său a fost pornită la 24.08.2010, iar procurorii susţin că Pânzari a audiat mai mulţi martori, deşi cunoştea că depoziţiile acestora sunt false.

Potrivit rechizitoriului, întocmit la 23 ianuarie 2014 de procurorul Vladislav Bobrov, Pânzari, pe atunci şef al Direcţiei Combatere a Crimei Organizate a Departamentului Serviciilor Operative al MAI, i-ar fi cerut lui Eugen Volos să dea declaraţii false precum că i-ar fi văzut la 7 aprilie 2009 pe fraţii Anatolie, Gheorghe şi Sergiu Stepuleac aruncând cu pietre în clădirile Parlamentului şi a Preşedinţiei. Volos a recunoscut că, la 11.04.2009, i-a telefonat omul de afaceri Adrian Nichifor, la care era angajat, care i-a indicat să găsească încă „doi băieţi” pentru a se prezenta la poliţie şi a recunoaşte nişte persoane care au condus dezordinile în masă. Volos a afirmat că poliţitstul care i-a arătat pozele fraţilor Stepuleac se numea Alexandru. Ulterior, în cadrul anchetei, Volos l-a identificat pe poliţist ca fiind Alexandru Pânzari. El a spus că „Alexandru detaliat l-a instructat şi i-a comunicat conţinutul declaraţiilor pe care trebuie să le facă el şi cei doi băieţi. La fel, poliţistul le-a spus să nu-şi facă griji, deoarece totul este legal, existând înregistrări audio şi video ale evenimentelor din 07.04.2009, pe care se vede că dezordinile în masă au fost dirijate de Anatolie, Gheorghe şi Serghei Stepuleac.” Deja în şedinţa de judecată, Volos a declarat că iniţial nu a dorit să facă declaraţii, dar a fost convins de Pânzari, pentru a ajuta urmărirea penală. Volos a mai declarat că Nichifor l-ar fi ameninţat cu moartea sa şi omorul fiicei sale dacă nu va depune mărturii, dar şi că era dator lui Nichifor cu 17 mii de euro. Urmărirea penală a stabilit că, la ordinul lui Alexandru Pânzari, inspectorul Eduard Balamatiuc i-a audiat pe Eugeniu Volos, Artur Burlacu şi Alexandru Cazacu, iar în baza proceselor-verbale cu conţinut fals, fraţii Stepuleac au fost reţinuţi şi învinuiţi de organizarea şi conducerea dezordinilor în masă. Ulterior, din lipsă de probe, dosarele au fost clasate, iar cei trei martori au recunoscut că nu s-au aflat la 7 aprilie în PMAN şi că nu cunoşteau persoanele împotriva cărora au dat declaraţii. Fraţii Gheorghe şi Anatolie Stepuleac au depus o plângere la CtEDO, iar instanţa europeană a obligat statul să plătească celor doi, în total, 14 mii de euro (aproximativ 260 mii de lei).  În aceeaşi cauză penală, controversatul om de afaceri Adrian Nichifor a fost condamnat la 2,8 ani de închisoare, după ce unii martori au declarat în instanţă că au fost racolaţi de Nichifor şi plătiţi de Dorin Damir, finul de cununie al oligarhului Vladimir Plahotniuc, să depună mărturii mincinoase.

La rândul său, Alexandru Pânzari a afirmat în instanţă că nu a participat la audierea şi nu a influenţat declaraţiile lui Eugeniu Volos, deoarece, la 11.04.2009, sâmbătă, nu se afla la serviciu, dar şi că nu a condus, controlat şi efectuat urmărirea penală pe dosarele intentate fraţilor Stepuleac. Pânzari a mai declarat că nu există dovezi că ar fi emis vreun ordin oral sau scris pentru audierea martorilor.

565-ana-ursachiAchitare şi termen de prescripţie expirat

La 4 martie 2016, magistratul Judecătoriei Buiucani, Ghenadie Plămădeală, l-a achitat pe Pânzari în dosarul în care acesta este acuzat de „depăşirea atribuţiilor de serviciu şi cauzarea daunelor în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”. Infracţiunea prevăzută de art. 328, alin. 1), Cod Penal, se pedepseşte cu amendă de la 300 la 800 de unităţi convenţionale sau închisoare de până la 3 ani, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii sau a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

În sentinţa de achitare se spune că lipsesc probele în confirmarea vinovăţiei incriminate lui Pânzari, iar Volos a fost determinat să dea declaraţii false de către Nichifor, care a şi fost condamnat la închisoare.

În şedinţa Curţii de Apel, procurorul a declarat că „instanţa de fond nu a apreciat la justa valoare partea acuzării”, dar şi că, în pofida faptului că probele „administrate în cadrul urmăririi penale dovedesc vinovăţia infracţiunii incriminate”, judecata a indicat în sentinţă „doar cele care sunt în favoarea apărării”. Procurorul a mai cerut eliberarea de răspundere penală a lui Pânzari în legătură cu expirarea termenului de prescripţie.

Avocatul fraţilor Stepuleac, Ana Ursachi, a declarat că decizia instanţei de fond este una ilegală, emisă cu încălcări. Aceasta a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii de mai multe ori referitor la acţiunile judecătorului Ghenadie Plămădeală, dar nu a primit vreun răspuns.

Ana Ursachi a declarat că unul dintre martorii care urmează a fi audiaţi în instanţa de Apel „va prezenta probe precum că, în perioada în care s-a investigat crima legată de 7 aprilie, Pânzari a mai comis o infracţiune”, astfel încât termenul de prescripţie urmează a fi anulat. „Este vorba de participarea la constrângerea altui martor pentru a da declaraţii împotriva aceluiaşi Stepuleac. Aceasta a fost o procedură separată, examinată la Procuratura Buiucani. Organele de drept, aşa-zisele organe de drept, au făcut tot posibilul ca să disperseze această cauză, ca să nu o mai putem aduna într-un tablou integru”, a menţionat Ana Ursachi.

La Curtea de Apel, Completul de magistraţi format din judecătorii Liubov Brânza, Maria Negru şi Alexandru Şpac a admis cererea procurorului de a audia repetat cinci martori şi cererea avocatei părţii vătămate, Ana Ursachi, privind audierea a trei martori. „Avem opt martori care arată asupra lui Pânzari, cinci dintre ei direct şi trei, indirect, asupra unor circumstanţe foarte importante, legate de vină. Instanţa îi înscrie în sentinţă, nu contracomentează de ce nu sunt buni, dar ajunge, paradoxal, la concluzia că inculpatul trebuie să fie achitat”, a declarat avocata.

Ana Ursachi menţionează că dosarul a fost deschis ca urmare a unei prevederi imperative a CtEDO, care a recunoscut, la 16 martie 2010, în cauza Stepuleac vs Moldova, încălcarea drepturilor fraţilor Stepuleac prin privarea neîntemeiată de libertate. Atunci, printr-o procedură amiabilă, ex-ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, a garantat o examinare eficientă a condiţiilor în care aceştia au ajuns părţi în dosarul 7 aprilie. „Această garanţie a examinării eficiente a vinovăţiei persoanelor cu funcţie de răspundere care au atras într-un dosar penal, în mod ilicit, persoane nevinovate a fost o condiţie prin care CtEDO a penalizat Moldova mai puţin decât trebuia. Cu această condiţie s-a pornit urmărirea penală, ca astăzi să ajungă, după atâţia ani, la o sentinţă de achitare”, a declarat Ursachi.

După şedinţa CA, Alexandru Pânzari a declarat că nu mizează pe termenul de prescripţie: „Mă declar nevinovat, cred că voi fi achitat. Nu am săvârşit infracţiunea care îmi este incriminată”.

Următoarele şedinţe în dosarul şefului IGP sunt stabilite pentru 17 şi 19 mai.