Scolioza şi şcoala merg mână-n mână
Alimentaţia şi ţinuta incorecte, ridicarea greutăţilor, dar şi adresarea tardivă la medic pot avea consecinţe grave, iar uneori chiar fatale pentru pacient. În timp ce şcoala dă cunoştinţe şi pregăteşte copiii să păşească în viaţa adultă, tot ea poate fi cauza deformării vieţii acestora. Şcoala urmăreşte dezvoltarea intelectuală a elevilor, dar nu şi dezvoltarea lor fizică.
Circa 4-5% din populaţia de pe pământ are scolioză. Cifra pare nu atât de mare, dar, în realitate, este destul de alarmantă. Doar 5-6% dintre bolnavii care au coloana vertebrală deformată peste 80 de grade ajung la vârsta de 40 de ani.
3 operaţii în 15 ani
Alina (nume schimbat, n. r.) are 15 ani şi a suferit a treia operaţie la coloana vertebrală. Ea are scolioză de gradul IV, cea mai avansată formă. Prima intervenţie chirurgicală i-a fost efectuată la vârsta de 9 ani, a doua la 12 ani. Atât mama, cât şi fiica speră ca a treia operaţie să fie ultima. Nicolae Şavga, medic ortoped în cadrul Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Mamei şi Copilului, este cel care a operat-o pe Alina de fiecare dată. Pe măsură ce pacienta creştea, avea nevoie de o nouă intervenţie, care să-i permită să se dezvolte în continuare. Medicul consideră că aceasta va fi ultima operaţie, fiindcă, “la această vârstă, fizicul este aproape format şi, deci, nu va suferi modificări enorme”.
Elena (nume schimbat, n. r.), mama Alinei, a aflat despre boala fiicei sale când aceasta avea vârsta de 6 ani: “Am început s-o tratăm prin masaj, care nu i-a fost de ajutor. Am fost şi la sanatoriu, dar n-a avut niciun efect. A început şcoala, unde învăţa să scrie şi să citească stând gârbovită asupra mesei. Ghiozdanul în clasele mici nu este foarte greu, adică pentru mine nu este, dar pentru dânsa, un copil cu coloana deformată, este mai mult decât greu”. Astfel, căratul ghiozdanului, poziţia incorectă la masă, precum şi medicii incompetenţi n-au făcut decât să înrăutăţească situaţia Alinei.
Elena şi Alina sunt dintr-un sat departe de capitală. Medicii din localitate le-au spus că această boală nu se tratează şi fetiţa va fi nevoită să lupte cu durerea toată viaţa sa. Aşa s-a şi întâmplat, fetiţa suferă în fiecare zi, dar nu pentru că boala nu poate fi tratată, ci pentru că s-a adresat prea târziu la un medic competent. Când au ajuns la Chişinău, boala se agravase, avea scolioză de gradul IV, cea mai gravă formă. La această etapă, unica soluţie este intervenţia chirurgicală. Nicolae Şavga explică faptul că “rezultatul intervenţiei chirurgicale nu va fi o coloană vertebrală perfect dreaptă, dar scopul este de a echilibra coloana vertebrală şi de a împiedica agravarea curburii”.
Scolioza se dezvoltă în perioada şcolară
Medicul ortoped spune că scolioza este afecţiunea în care coloana vertebrală, care, în condiţii normale, este dreaptă, a deviat în plan frontal (într-o parte) mai mult de 10 grade. În acelaşi timp, coloana vertebrală poate fi rotată în jurul axei sale. Aceasta provoacă înţepenirea discurilor intervertebrale, ceea ce duce la dureri de cap, încălcarea metabolismului muşchilor, organelor interne şi a vaselor de sânge. De asemenea, se dereglează funcţia plămânilor, se provoacă spasme ale bronhiilor, degenerarea muşchiului inimii şi dereglarea tensiunii arteriale.
Unii copii se nasc cu această problemă, alţii o capătă cu timpul. Medicul Nicolae Şavga spune că “dereglarea ţinutei, de obicei, se dezvoltă la copiii de vârstă şcolară, deşi poate fi întâlnită şi la micuţii de 4-5 ani. Odată cu perioada şcolară, se intensifică sarcinile în poziţie şezând şi coloana copilului “oboseşte”. El nu este în stare să menţină poziţia corectă a corpului. Odată cu suprasolicitarea coloanei vertebrale apare şi suprasolicitarea aparatului muscular-ligamentar şi a discurilor intervertebrale, ceea ce duce la apariţia durerilor musculare, la oboseală”.
Nicolae Şavga spune că astfel de cazuri, când oamenii se adresează prea târziu, unica soluţie fiind intervenţia chirurgicală, sunt multiple: “Oamenii nu sunt informaţi, se duc la un singur medic şi cu asta se încheie toată investigaţia lor. Ei trebuie să se ducă la mai mulţi medici,nu doar din localitate, ci din ţară, să întrebe care sunt soluţiile posibile, să nu piardă timpul şi să aştepte până va fi prea târziu. E sănătatea copiilor lor”. Important este şi faptul ca părinţii, dar şi profesorii, să urmărească alimentaţia copiilor, poziţia lor la mese şi în timpul mersului, precum şi greutatea ghiozdanului, care, cu siguranţă, îşi va lăsa amprenta asupra sănătăţii şi vieţii copilului.
Gârbovit de greutatea ghiozdanului
Marin este elev în clasa a VII-a. El este pasionat de şah şi de jocuri sportive, cum ar fi tenisul de câmp, pentru care, însă, nu prea are timp. Programa şcolară este destul de încărcată, câte şase lecţii pe zi, iar de două ori pe săptămână câte şapte lecţii. În aceste zile, ghiozdanul său cântăreşte 6 kg. Tot în aceste zile, însă, are şi educaţia fizică. Astfel, împreună cu adidaşii şi costumul de sport, ghiozdanul său cântăreşte peste 8 kg. Pentru a ajunge la şcoală, Marin are nevoie de circa 30 min. Respectiv, într-o singură direcţie, el cară 8 kg 30 de minute non-stop.
În plus, pentru un copil, care încă se dezvoltă, este destul de dificil să stea aşezat mai multe ore la rând, aici adăugându-se şi lecţiile zilnice de şah. Astăzi, Marin nu are o ţinută dintre cele mai corecte. Când stă la masă, se gârboveşte, acest fapt stârnindu-i dureri în spinare, dar şi de cap, iar, de curând, a început să se plângă şi de dureri în picior, care, de asemenea, sunt provocate de coloana vertebrală. Mai mult, pregătirea temelor pentru acasă îi ia cel puţin trei ore, timp în care iarăşi stă la masă.
Stând toată ziua gârbovit la masă şi neavând timp pentru alte activităţi, coloana vertebrală, încetul cu încetul, începe să se deformeze, luând forma poziţiei în care şade, cu atât mai mult că băiatul este în creştere şi, deci, coloana vertebrală se poate deforma foarte uşor. Mama sa este îngrijorată de viitorul fiului, care este un elev conştiincios, îşi ia toate manualele pentru lecţiile din ziua respectivă, îşi face regulat temele şi nu chiuleşte de la ore. Îi este frică de faptul ca băiatul ei să nu absolvească gimnaziul cu o serie de boli legate de ţinută, care, dacă nu se vor lua măsuri la timp, vor fi destul de greu de vindecat, dacă nu chiar imposibil.
Scolioza – cea mai frecventă maladie ortopedică
Peste hotare problema ghiozdanelor a fost soluţionată de mai mult timp. În multe ţări, copiii au puţine teme de pregătit pentru acasă, lăsându-şi manualele la şcoală, în dulăpioarele personale. Astfel, în Germania, Franţa, Canada, Portugalia, copiii au foarte puţine teme pentru acasă, iar în weekend practic deloc. În unele regiuni ale Franţei, elevii îşi iau temele pentru acasă pe stickuri, iar în Finlanda, îşi pregătesc temele la orele de curs. Această practică, însă, nu se aplică şi în Moldova.
Medicii spun că greutatea ghiozdanului nu trebuie să depăşească 10% din masa copilului. Acesta, însă, depăşeşete mult limita. Astfel, în timpul mersului, copilul, apăsat de greutatea pe care o cară în spinare, îşi înclină coloana, pentru ca, în cele din urmă, aceasta să devieze şi să se instaleze scolioza, care cauzează, la rândul ei, multe alte boli menţionate anterior. Nicolae Şavga atenţionează că, potrivit unor cercetări, “durata vieţii pacienţilor cu scolioză de formă gravă netrataţi este de 35-40 de ani”. Astfel, medicul subliniază că ignorarea bolii şi netratarea la timp poate avea un sfârşit tragic.
Actualmente, scolioza este cea mai frecventă maladie ortopedică. Potrivit cercetătorilor, ea se întâlneşte la 5-9% din populaţia de copii. Tratamentul eficient al scoliozei este una dintre problemele stringente ale ortopediei pediatrice mondiale. Medicul ortoped Nicolae Şavga susţine că, “potrivit studiilor noastre din anul 2000, răspândirea scoliozei în R. Moldova atinge 5,2% în structura maladiilor aparatului locomotor, care este o cifră alarmantă”.
Olga Bulat
