Şcolile comunitare — salvatoare
Proiectul „Dezvoltarea Şcolii comunitare”, implementat de Programul Educaţional „Pas cu Pas”, organizaţie nonguvernamentală în domeniul educaţiei, şi susţinut de Charles Stewart Mott Foundation, USA, este un proiect care îi determină pe tineri să se implice în problemele comunei din care fac parte şi îi ajută să-şi creeze un viitor mai luminos. Proiectul, pe parcursul derulării sale, a reuşit să transforme şcoala dintr-o instituţie pur academică într-un centru comunitar care poate presta multe alte servicii pentru comunitate.
Şcolile comunitare sunt şcoli obişnuite, în care profesorii îi încurajează pe elevi să studieze problemele comunităţii, iar scopul major al acestora constă în promovarea simţului de apartenenţă la comunitate.
La Chişinău, şcoala-grădiniţă nr. 152, instituţie care implementează programul educaţional „Pas cu Pas” din 1999, a devenit şi şcoală comunitară din 2006. Directorul instituţiei, Valentina Lungu, spune că „în baza proiectului „Dezvoltarea Şcolii Comunitare” instituţia noastră a obţinut un grant pentru elaborarea unui buletin comunitar şi a radioului şcolar, care se extinde în comunitate în raza de 500 m şi difuzează emisiuni ce vizează atât succesele, cât şi problemele cu care se confruntă instituţia noastră şi comunitatea. Copiii din centrul jurnalistic sunt cei care fac o parte din emisiuni, ei spun poveşti, poezii, postează muzică în pauză, fac anunţuri importante şi demonstrează cum trebuie să te comporţi în societate. Unii m-au asigurat că vor deveni jurnalişti şi vor realiza interviuri cu mine”.
Prin prisma revistei „Dincolo de Curcubeu” este reflectată viaţa de zi cu zi a instituţiei şi a comunităţii. Copiii, părinţii, cadrele didactice le transmit cititorilor gândurile, aspiraţiile, dorinţele, ba chiar şi neliniştea lor. Revista oferă şanse egale de a se manifesta pentru toţi copiii, chiar şi pentru cei mai timizi. Oricui îi sunt publicate desenele, poeziile şi noutăţile despre activităţile extraşcolare.
Coordonatorul local al acestei şcoli, Marina Olevschi, spune că „întreaga activitate a copiilor în cadrul şcolii comunitare îi ajută psihologic şi intelectual. Ei se dezinhibă, devin mai hotărâţi în acţiunile lor şi obţin abilităţi de comunicare. Acţiunile de caritate, acţiunile ecologice, temele în care vor să devină experţi, îi formează ca personalitate, îi fac responsabili şi activi”. „Împreună învăţăm mai mult”, adaugă profesoara Corina Şargu.
Părinţii sunt mereu alături de copii, se implică în activitatea şcolii. Un părinte a contribuit la procurarea şi implementarea aparatajului radio, chiar a oferit câteva ore despre utilizarea acestuia. Nu demult copiii şi-au ales tema de discuţie „Avionul”. O mămică, însoţitoare de bord, le-a vorbit celor mici despre zbor, răspunzând apoi la întrebările lor.
Comunitatea şi părinţii îşi fortifică încrederea în şcoală
O şcoală comunitară este deschisă şi receptivă la schimbări. Principiile democratice sunt aplicate în toate sferele vieţii şcolare. Cultura şcolii încurajează creativitatea, iniţiativa şi implicarea, acest fapt formând un mediu eficient de administrare şi de învăţare. În acest fel, comunitatea şi părinţii îşi fortifică încrederea în şcoală, iar elevii îşi dezvoltă abilităţile şi încrederea în utilizarea unor abilităţi transferabile.
O altă scoală comunitară este deschisă la Ştefăneşti. Acolo au fost implementate deja 25 de proiecte. Acum se lucrează la primul număr al ziarului „Lumină din lumină”, activitate selectată pentru a fi desfăşurată în cadrul proiectului. Colegiul de redacţie, format din liceeni, este ghidat de profesoara de română Lidia Patraşcu.
Coordonatorul regional, Aurelia Bodiu, spune că în aceste şcoli „cooperarea dintre părinţi şi elevi a devenit un lucru obişnuit. Unii părinţi au prestat servicii de voluntariat. Sătenii fac donaţii anonime pentru anumite scopuri, de exemplu: pentru un colectiv de dans, pentru depăşirea timidităţii, pentru premierea celor mai buni oratori, pentru dezvoltarea abilităţilor de comunicare în public”. Aurelia Bodiu mai spune că „părinţii sunt obişnuiţi cu trainingurile”. În cadrul comunităţii şcoala nu-i educă doar pe copii, ci şi pe părinţi, ei fiind factorul decisiv în formarea tinerei generaţii.
Din punct de vedere al coordonatorilor, schimbările produse cu ajutorul şcolii comunitare au condus la sporirea interesului şi încrederii în şcoală – promotor al schimbărilor în comunitate. Astfel, şcoala s-a deschis către comunitate şi comunitatea către şcoală.
Un număr mult mai mare de elevi sunt antrenaţi în viaţa şcolii şi a comunităţii. A crescut interesul lor pentru studii, deoarece ei pot şi vor să schimbe lumea în care trăiesc. Aceasta o demonstrează numeroasele proiecte implementate în şcolile comunitare, pe diferite direcţii: ecologie, comunicare, social, caritate, colaborare ş.a.
Au fost consolidate capacităţile organizatorice şi manageriale, procesul de luare a deciziilor a devenit mai eficient şi mai transparent, iar soluţionarea diferitelor probleme şcolare şi locale – mai rapidă.
De curând, a avut loc o conferinţă republicană a şcolilor comunitare din R. Moldova cu genericul „Dezvoltarea Şcolii Comunitare – pas cu pas spre o societate activă”. În cadrul conferinţei a avut loc „Târgul proiectelor”, cu prezentări captivante cum ar fi: „Importanţa acţiunilor de voluntariat în contextul Şcolii Comunitare”; „Şanse egale pentru fiecare într-o şcoală comunitară activă”, „Impactul parteneriatului comunitar asupra calităţii educaţiei”, „Desegregarea are nevoie de acţiuni concrete” şi multe alte subiecte de utilitate practică pentru oamenii care îşi doresc schimbări benefice într-o societate activă. Această întâlnire a oferit posibilitatea producerii acelui schimb indispensabil de idei, de experienţă acumulată pe parcursul a cinci ani de proiect.
Şcoala comunitară este un exemplu de educare reciprocă dintre societate şi şcoală, ea fiind unicul liant între ceea ce este şi cum ar trebui să fie în comunitatea noastră.
Maria Magdalena PETRACHI
