Şcoală fără profesori şi fără elevi
Nu doar şcolile de la sate riscă să fie transformate în grădiniţe sau chiar să fie închise. Aceeaşi soartă ar putea să o aibă şi şcolile din oraşe, ba chiar şi liceele din capitală. Numărul redus al elevilor nu lasă nicio şansă de supravieţuire mai multor instituţii de învăţământ. Prin sate, clădirile fostelor şcoli, în mare parte, rămân pustii, cu uşile încuiate.
Situaţia demografică şi migraţia, care semnalează reducerea numărului populaţiei din R. Moldova, inclusiv a copiilor, provoacă închiderea sau reorganizarea şcolilor. Tot mai frecvent se înregistrează un număr prea mic de elevi sau lipsa totală a acestora. O situaţie similară se atestă şi la grădiniţe. Numărul tot mai mic al copiilor în instituţiile preşcolare indică faptul că, în scurt timp, în ţara noastră vor fi închise majoritatea şcolilor.
Şcoala a rămas pustie
În 2011, locuitorii satului Flocoasa, raionul Cantemir, nu acceptau categoric să-şi trimită copiii la şcoala din satul vecin, iar statul a anunţat ferm că numărul de copii nu permite ca şcoala din Flocoasa să funcţioneze în continuare. Astfel, copiii nu au marcat Ziua Cunoştinţelor nici la şcoala din satul natal, nici la cea din satul vecin – Ciobalaccia. În timp ce copiii nu ştiau unde să se ducă la studii, părinţii se revoltau şi refuzau să se conformeze modificărilor propuse de oficiali. În acest caz, autorităţile au fost silite să vină în sat şi să-i convingă personal pe locuitori că decizia luată este atât în folosul statului, cât şi în favoarea lor.
Părinţii indicau mai multe motive pentru care şcoala din sat ar fi trebuit să rămână deschisă: frica de a fi departe de copiii lor, teama de o altă atmosferă, cheltuielile pentru reparaţia deja efectuată a şcolii din sat etc. Atunci, autorităţile i-au asigurat că, după ce şcoala va fi închisă, clădirea va fi folosită în alte scopuri, transferându-se aici grădiniţa şi biblioteca satului, adică schimbările făcute vor fi oricum în beneficiul copiilor. A trecut un an, dar biblioteca a rămas unde a fost, iar fosta şcoală nu funcţionează. Sunt deschise doar două săli pentru clasele primare. Iniţial, spun oamenii, în a doua jumătate a zilei, veneau încoace copiii pasionaţi de folclor şi făceau repetiţii. Veneau la antrenamente şi cei care practicau sportul. Aceste activităţi, însă, n-au durat mult timp.
Promisiuni în van
Biblioteca trebuia să fie transferată în incinta şcolii, dar bibliotecara s-a opus şi a rămas acolo unde este. Elena Obreja, directoarea şcolii şi a grădiniţei din Flocoasa, spune că atunci s-au făcut multe promisiuni: “Ni s-a spus, de la Direcţia de Învăţământ, că vor deschide cercuri de croşetare, de croitorie ş.a., dar nu s-a făcut nimic. Ne-au promis că grădiniţa va fi transferată aici, dar n-au fost alocate finanţe pentru aceasta şi rămânem unde suntem. Nu putem aduce copiii, pentru că ei au nevoie de anumite condiţii: veceu, căldură, dormitoare…”. Situaţia la grădiniţă, însă, nu este mult mai bună. Din cauza numărului redus de copii, e deschisă o singură grupă, una mixtă, în care sunt plasaţi circa 20 de copii, de la un an şi jumătate până la 7 ani.
Vasilisa Cebotari, educatoare, spune că este dificil să lucrezi într-o astfel de grupă: “Să vină să lucreze măcar o zi cel care a indicat formarea unei grupe mixte. Stau toţi împreună. Cei de la oliţă cu cei care se pregătesc de şcoală. Unii plâng, alţii strigă, ceilalţi trebuie să repete alfabetul”. Pe de altă parte, numărul mic de copii la grădiniţă indică faptul că, în scurt timp, nici şcoala nu va avea cine s-o frecventeze. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, numărul elevilor în ţară este în continuă descreştere. Prin urmare, în 2008/2009 erau 436 071 elevi, în 2009/2010 – 415 462 elevi, în 2010/2011 – 396 488 elevi, iar în 2011/2012 – 381 418 elevi.
Dacă a pus cineva coarnele că trebuie de închis…
Viorica Marţ, care anul trecut era şefa DRÎTS din Cantemir, astăzi nu mai deţine funcţia respectivă, iar noul şef DRÎTS, Ion Buzdugan, s-a arătat sigur de faptul că fostul gimnaziu a fost reorganizat în şcoală primară/grădiniţă. La observaţiile reporterului că grădiniţa se află într-o altă clădire, şi nu în incinta fostei şcoli, Ion Buzdugan a spus că-i rămâne o singură opţiune: “Am să mă deplasez eu însumi la faţa locului. Până atunci repet doar ce mi s-a spus”. Între timp, oamenii din sat s-au împărţit în două tabere. Unii continuă să fie supăraţi că elevii trebuie să se ducă la şcoala din Ciobalaccia. Astfel, Maria este nemulţumită că fiica ei trebuie să frecventeze şcoala din satul vecin: “Ne convingeau că nivelul cunoştinţelor acolo e mai înalt, dar cum este posibil, dacă la ei predau aceiaşi profesori care erau şi la noi? Însă, dacă a pus cineva coarnele că trebuie de închis, s-a închis”. De aceeaşi părere este şi Vasilisa Cebotari. Deşi are copii mari, ea-şi face griji că aceştia nu vor dori să revină la ţară: “E trist în sat. Cred că în curând o să închidă şi grădiniţa”.
Pe de altă parte, însă, sunt şi părinţi mulţumiţi de aceste schimbări. Alina, mamă, explică aceasta prin faptul că, în sat, erau puţini copii într-o clasă şi nu exista concurenţă între elevi: “Dacă nu-i concurenţă, nu-i nici motivaţie de a învăţa mai mult. Aşa vor avea mai multe cunoştinţe”. Fetele care s-au acomodat deja la Ciobalaccia şi se înscriu printre primele la învăţătură sunt de acord cu părinţii. Olesea este una dintre elevele mulţumite de modificările făcute: “Ne-am dus toţi împreună şi n-au fost probleme până să ne obişnuim, iar profesorii sunt cei care au predat şi la noi în sat, deci îi cunoaştem”. Totuşi, o problemă rămâne transportul pe timp de iarnă, care nu rezistă la frig şi, de aceea, unii copii sunt nevoiţi să meargă pe jos, iar alţii să lipsească de la şcoală. Sătenii spun că există un autobuz de schimb, dar acela e mai puţin comod şi nu vine la timp, iar elevii sunt nevoiţi să-l aştepte în magazinul din preajmă, ca să nu îngheţe afară.
6127 de lei per elev
În alte localităţi însă lucrurile stau altfel. De exemplu, în incinta fostei şcoli din satul Damaşcani a fost transferată bilbioteca satului. Valentina Tonu, şefa Direcţiei de Învăţământ din Hânceşti, de asemenea, afirmă că vor fi luate măsurile necesare ca să nu rămână clădirile pustii: “În fiecare a treia localitate din raion vedem această situaţie, când clădirile fostelor gimnazii rămân spaţii neutilizate. Vom avea grijă ca să nu rămână clădirea de izbelişte”. Mai mult, Valentina Tonu susţine că, în Hânceşti, deja sunt cazuri de succes în acest sens: “Noi avem deja localităţi unde activează grădiniţa şi şcoala primară într-o clădire. Este o eficienţă în activitate. Astfel, se face reconstrucţia clădirilor în scopul optimizării cheltuielilor”.
La întrebarea ce se va întâmpla cu clădirile fostelor grădiniţe, Valentina Tonu ne-a asigurat că nici ele nu vor rămâne pustii: “La Horjeşti se extinde punctul medical. La Pervomaisc ne propunem să deschidem un centru pentru bătrâni”. Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, în anul 2010 au fost închise 14 şcoli, iar în 2011 – 24 de şcoli. În anul curent, au fost închise 27 de şcoli şi reorganizate 48 de şcoli. Economiile obţinute, susţine ME, sunt folosite tot în beneficiul elevilor. Astfel, bugetul pentru educaţie se împarte în două componente: 80% “per elev” (se împarte la numărul de elevi) şi 20% “per instituţie” (se împarte la numărul de şcoli). Şcolile şi liceele în care învaţă mai mult de 91 de copii vor primi suplimentar 386 755 de lei, iar instituţiile care nu ating numărul necesar de elevi vor primi doar 50% din sumă. În acest an, pentru 1 elev sunt alocaţi 6127 de lei.
Tinerii specialişti nu vor să lucreze la sate
O altă problemă atestată în instituţiile şcolare este că tinerii profesori nu vor să lucreze la sate. Când se angajează un tânăr specialist, el are prioritate şi i se acordă numărul de ore necesar, adică cel puţin 18 ore, ceea ce îi permite să ridice un salariu, însă, în scurt timp, o parte dintre aceştia oricum renunţă, şcolile rămânând în căutarea unor alţi profesori. Încă în august, direcţiile de învăţământ din mai multe raioane au anunţat ME că se confruntă cu lipsa de cadre didactice. Era vorba de o lipsă de 733 de cadre. Unul dintre aceste raioane este Hânceşti. Astăzi, însă, şeful Direcţiei de Învăţământ al raionului susţine că toate locurile sunt acoperite: “Am primit 14 tineri, dar 3 deja s-au retras. Anul trecut au venit 20 de noi specialişti, dintre care au rămas 19. Anul acesta, însă, nici nu s-au antrenat în activitate şi deja au plecat”.
Viaţa de la ţară nu pare atractivă pentru tinerii specialişti, chiar dacă li se achită chiria. Salariul de circa 2000 de lei nu-i ademeneşte. Nici măcar indemnizaţia unică în sumă de 30 000 de lei nu-i convinge să se reţină. O soluţie rămân pensionarii, care continuă să activeze, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care directorii de şcoli nu vor să renunţe la ei. Deşi procedura de angajare se încheie la sfârşitul lunii august, potrivit Ministerului Educaţiei, practica altor ani arată că profesorii pot veni şi în septembrie să se angajeze, ba chiar şi pe perioada întregului an de învăţământ, căci fluctuaţia cadrelor didactice nu se încheie în septembrie. Potrivit datelor ME, anul trecut era nevoie de 600 de profesori, iar în anul curent au fost solicitate 733 de cadre didactice, numărul fiind în creştere. Motivul ar putea fi atât fluctuaţia tinerilor specialişti, cât şi pensionarea celor în etate.
Olga BULAT
