Şcoală fără profesori şi fără elevi

Nu doar şcolile de la sate riscă să fie transformate în grădiniţe sau chiar să fie închise. Aceeaşi soartă ar putea să o aibă şi şcolile din oraşe, ba chiar şi liceele din capitală. Numărul redus al elevilor nu lasă nicio şansă de supravieţuire mai multor instituţii de învăţământ. Prin sate, clădirile fostelor şcoli, în mare parte, rămân pustii, cu uşile încuiate.

Situaţia demografică şi migraţia, care semnalează reducerea numărului populaţiei din R. Moldova, inclusiv a copiilor, provoacă închiderea sau reorganizarea şcolilor. Tot mai frecvent se înregistrează un număr prea mic de elevi sau lipsa totală a acestora. O situaţie similară se atestă şi la grădiniţe. Numărul tot mai mic al copiilor în instituţiile preşcolare indică faptul că, în scurt timp, în ţara noastră vor fi închise majoritatea şcolilor.

Şcoala a rămas pustie

În 2011, locuitorii satului Flocoasa, raionul Cantemir, nu acceptau categoric să-şi trimită copiii la şcoala din satul vecin, iar statul a anunţat ferm că numărul de copii nu permite ca şcoala din Flocoasa să funcţioneze în continuare. Astfel, copiii nu au marcat Ziua Cunoştinţelor nici la şcoala din satul natal, nici la cea din satul vecin – Ciobalaccia. În timp ce copiii nu ştiau unde să se ducă la studii, părinţii se revoltau şi refuzau să se conformeze modificărilor propuse de oficiali. În acest caz, autorităţile au fost silite să vină în sat şi să-i convingă personal pe locuitori că decizia luată este atât în folosul statului, cât şi în favoarea lor.

Părinţii indicau mai multe motive pentru care şcoala din sat ar fi trebuit să rămână deschisă: frica de a fi departe de copiii lor, teama de o altă atmosferă, cheltuielile pentru reparaţia deja efectuată a şcolii din sat etc. Atunci, autorităţile i-au asigurat că, după ce şcoala va fi închisă, clădirea va fi folosită în alte scopuri, transferându-se aici grădiniţa şi biblioteca satului, adică schimbările făcute vor fi oricum în beneficiul copiilor. A trecut un an, dar biblioteca a rămas unde a fost, iar fosta şcoală nu funcţionează. Sunt deschise doar două săli pentru clasele primare. Iniţial, spun oamenii, în a doua jumătate a zilei, veneau încoace copiii pasionaţi de folclor şi făceau repetiţii. Veneau la antrenamente şi cei care practicau sportul. Aceste activităţi, însă, n-au durat mult timp.

Promisiuni în van

Biblioteca trebuia să fie transferată în incinta şcolii, dar bibliotecara s-a opus şi a rămas acolo unde este. Elena Obreja, directoarea şcolii şi a grădiniţei din Flocoasa, spune că atunci s-au făcut multe promisiuni: “Ni s-a spus, de la Direcţia de Învăţământ, că vor deschide cercuri de croşetare, de croitorie ş.a., dar nu s-a făcut nimic. Ne-au promis că grădiniţa va fi transferată aici, dar n-au fost alocate finanţe pentru aceasta şi rămânem unde suntem. Nu putem aduce copiii, pentru că ei au nevoie de anumite condiţii: veceu, căldură, dormitoare…”. Situaţia la grădiniţă, însă, nu este mult mai bună. Din cauza numărului redus de copii, e deschisă o singură grupă, una mixtă, în care sunt plasaţi circa 20 de copii, de la un an şi jumătate până la 7 ani.

Vasilisa Cebotari, educatoare, spune că este dificil să lucrezi într-o astfel de grupă: “Să vină să lucreze măcar o zi cel care a indicat formarea unei grupe mixte. Stau toţi împreună. Cei de la oliţă cu cei care se pregătesc de şcoală. Unii plâng, alţii strigă, ceilalţi trebuie să repete alfabetul”. Pe de altă parte, numărul mic de copii la grădiniţă indică faptul că, în scurt timp, nici şcoala nu va avea cine s-o frecventeze. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, numărul elevilor în ţară este în continuă descreştere. Prin urmare, în 2008/2009 erau 436 071 elevi, în 2009/2010 – 415 462 elevi, în 2010/2011 – 396 488 elevi, iar în 2011/2012 – 381 418 elevi.

Dacă a pus cineva coarnele că trebuie de închis…

Viorica Marţ, care anul trecut era şefa DRÎTS din Cantemir, astăzi nu mai deţine funcţia respectivă, iar noul şef DRÎTS, Ion Buzdugan, s-a arătat sigur de faptul că fostul gimnaziu a fost reorganizat în şcoală primară/grădiniţă. La observaţiile reporterului că grădiniţa se află într-o altă clădire, şi nu în incinta fostei şcoli, Ion Buzdugan a spus că-i rămâne o singură opţiune: “Am să mă deplasez eu însumi la faţa locului. Până atunci repet doar ce mi s-a spus”. Între timp, oamenii din sat s-au împărţit în două tabere. Unii continuă să fie supăraţi că elevii trebuie să se ducă la şcoala din Ciobalaccia. Astfel, Maria este nemulţumită că fiica ei trebuie să frecventeze şcoala din satul vecin: “Ne convingeau că nivelul cunoştinţelor acolo e mai înalt, dar cum este posibil, dacă la ei predau aceiaşi profesori care erau şi la noi? Însă, dacă a pus cineva coarnele că trebuie de închis, s-a închis”. De aceeaşi părere este şi Vasilisa Cebotari. Deşi are copii mari, ea-şi face griji că aceştia nu vor dori să revină la ţară: “E trist în sat. Cred că în curând o să închidă şi grădiniţa”.

Pe de altă parte, însă, sunt şi părinţi mulţumiţi de aceste schimbări. Alina, mamă, explică aceasta prin faptul că, în sat, erau puţini copii într-o clasă şi nu exista concurenţă între elevi: “Dacă nu-i concurenţă, nu-i nici motivaţie de a învăţa mai mult. Aşa vor avea mai multe cunoştinţe”. Fetele care s-au acomodat deja la Ciobalaccia şi se înscriu printre primele la învăţătură sunt de acord cu părinţii. Olesea este una dintre elevele mulţumite de modificările făcute: “Ne-am dus toţi împreună şi n-au fost probleme până să ne obişnuim, iar profesorii sunt cei care au predat şi la noi în sat, deci îi cunoaştem”. Totuşi, o problemă rămâne transportul pe timp de iarnă, care nu rezistă la frig şi, de aceea, unii copii sunt nevoiţi să meargă pe jos, iar alţii să lipsească de la şcoală. Sătenii spun că există un autobuz de schimb, dar acela e mai puţin comod şi nu vine la timp, iar elevii sunt nevoiţi să-l aştepte în magazinul din preajmă, ca să nu îngheţe afară.

6127 de lei per elev

În alte localităţi însă lucrurile stau altfel. De exemplu, în incinta fostei şcoli din satul Damaşcani a fost transferată bilbioteca satului. Valentina Tonu, şefa Direcţiei de Învăţământ din Hânceşti, de asemenea, afirmă că vor fi luate măsurile necesare ca să nu rămână clădirile pustii: “În fiecare a treia localitate din raion vedem această situaţie, când clădirile fostelor gimnazii rămân spaţii neutilizate. Vom avea grijă ca să nu rămână clădirea de izbelişte”. Mai mult, Valentina Tonu susţine că, în Hânceşti, deja sunt cazuri de succes în acest sens: “Noi avem deja localităţi unde activează grădiniţa şi şcoala primară într-o clădire. Este o eficienţă în activitate. Astfel, se face reconstrucţia clădirilor în scopul optimizării cheltuielilor”.

La întrebarea ce se va întâmpla cu clădirile fostelor grădiniţe, Valentina Tonu ne-a asigurat că nici ele nu vor rămâne pustii: “La Horjeşti se extinde punctul medical. La Pervomaisc ne propunem să deschidem un centru pentru bătrâni”. Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, în anul 2010 au fost închise 14 şcoli, iar în 2011 – 24 de şcoli. În anul curent, au fost închise 27 de şcoli şi reorganizate 48 de şcoli. Economiile obţinute, susţine ME, sunt folosite tot în beneficiul elevilor. Astfel, bugetul pentru educaţie se împarte în două componente: 80% “per elev” (se împarte la numărul de elevi) şi 20% “per instituţie” (se împarte la numărul de şcoli). Şcolile şi liceele în care învaţă mai mult de 91 de copii vor primi suplimentar 386 755 de lei, iar instituţiile care nu ating numărul necesar de elevi vor primi doar 50% din sumă. În acest an, pentru 1 elev sunt alocaţi 6127 de lei.

Tinerii specialişti nu vor să lucreze la sate

O altă problemă atestată în instituţiile şcolare este că tinerii profesori nu vor să lucreze la sate. Când se angajează un tânăr specialist, el are prioritate şi i se acordă numărul de ore necesar, adică cel puţin 18 ore, ceea ce îi permite să ridice un salariu, însă, în scurt timp, o parte dintre aceştia oricum renunţă, şcolile rămânând în căutarea unor alţi profesori. Încă în august, direcţiile de învăţământ din mai multe raioane au anunţat ME că se confruntă cu lipsa de cadre didactice. Era vorba de o lipsă de 733 de cadre. Unul dintre aceste raioane este Hânceşti. Astăzi, însă, şeful Direcţiei de Învăţământ al raionului susţine că toate locurile sunt acoperite: “Am primit 14 tineri, dar 3 deja s-au retras. Anul trecut au venit 20 de noi specialişti, dintre care au rămas 19. Anul acesta, însă, nici nu s-au antrenat în activitate şi deja au plecat”.

Viaţa de la ţară nu pare atractivă pentru tinerii specialişti, chiar dacă li se achită chiria. Salariul de circa 2000 de lei nu-i ademeneşte. Nici măcar indemnizaţia unică în sumă de 30 000 de lei nu-i convinge să se reţină. O soluţie rămân pensionarii, care continuă să activeze, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care directorii de şcoli nu vor să renunţe la ei. Deşi procedura de angajare se încheie la sfârşitul lunii august, potrivit Ministerului Educaţiei, practica altor ani arată că profesorii pot veni şi în septembrie să se angajeze, ba chiar şi pe perioada întregului an de învăţământ, căci fluctuaţia cadrelor didactice nu se încheie în septembrie. Potrivit datelor ME, anul trecut era nevoie de 600 de profesori, iar în anul curent au fost solicitate 733 de cadre didactice, numărul fiind în creştere. Motivul ar putea fi atât fluctuaţia tinerilor specialişti, cât şi pensionarea celor în etate.

Olga BULAT

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. FRONTUL RE-UNIRII

    RUSIFICAREA ELEVILOR MOLDOVENI CONTINUA
    CU O NOUA MINISTRA AMERICANCA !
    —————————————————————————–
    Apel către românii de pretutindeni:
    cum să ajutăm “o insulă” în care limbă română abia pâlpâie?
    Poate aud si ceva institutii de la Bucuresti si Chisinau!

    18 Septembrie 2012
    Romanian Global News
    http://www.rgnpress.ro/rgn_12/categorii/economic–social/6897-apel-ctre-romanii-de-pretutindeni-cum-s-ajutm-o-insul-in-care-limb-roman-abia-palpaie-poate-aud-si-ceva-institutii-de-la-bucuresti-si-chisinau.html
    ———————————————————–
    Facem APEL către toţi românii de pretutindeni
    să intervină pe lângă Guvernul FILAT pentru a susţine românii din s. Valea-Perjei, Taraclia care sânt pe cale de rusificare în R. Moldova.
    Această mişcare de solidaritate este necesară pentru a opri campania de limitare în drepturi a românilor basarabeni,
    transmite Romanian Global News.

    O corespondenta de la Mihai Ciubotaru, Director Basarabia Literară.
    ———————————————————————————————————————-
    Vorbim despre un fost gimnaziu cu predare în limba română, lichidarea căruia va avea consecinţe grave pentru moldovenii-români-basarabeni din partea locului.

    Conform recensămîntului din 2004,în s.Valea-Perjei, Taraclia, locuiesc aproape 4000 locuitori de etnie bulgară şi în jur de 1000 vorbitori de limbă română/moldovenească/.

    În realitate, toţi moldovenii de aici, vorbesc atât limba bulgară, cât şi limba rusă, iar dintre bulgari, foarte puţini sunt acei care posedă limba română/moldovenească/.

    Problema se va agrava şi mai mult, pentru vorbitorii limbii române din sat ,
    odată cu lichidarea gimnaziului „moldovenesc”.
    Va deveni catastrofă din simplul motiv că moldovenii din s. Valea-Perjei
    deja sunt minoritate naţională, au prea puţine drepturi, sunt slab reprezentaţi în birourile de conducere şi administrative din sat. Acum, îi paşte pericolul să fie asimilaţi în totalitate.

    Vorba e, că începând cu 1 septembrie 2012 Ministerul Educaţiei a închis gimnaziul din sat, unicul gimnaziu cu predare în limba română în raza de vre-o 60 km din regiunea dată,
    unicul gimnaziu din regiune, unde bustul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt a ajuns încuiat.

    Motivul lichidării–sunt puţini elevi, astfel, copii au fost trecuţi la liceul rus din sat,
    care, potrivit Regulamentului, nu mai poate fi numit liceu, ci numai gimnaziu,
    deoarece,în realitate, nici el , nu întruneşte numărul necesar de elevi
    pentru a purta titulatura de liceu.

    Fostul gimnaziu „moldovenesc” anul acesta avea 37 de elevi , alţi 62 elevi,
    vorbitori de română, au fost transferaţi anterior de către părinţi, în liceul rus,
    pentru a-şi menţine copii în sat până în clasa a 12-ea .

    Acum , cu gimnaziul lichidat, cu copii trecuţi la liceul rus , părinţii sunt îngrijoraţi pentru viitorul lor, căci, prin aceasta ei întrevăd o asimilare totală a moldovenilor, iar copii lor total rusificaţi.

    Zilele acestea, părinţii celor 37 de elevi au fost în grevă timp de o săptămînă. Copii n-au frecventat şcoala. Sperau că vor veni de la Ministerul Educaţiei şi le va lua apărarea—îi va susţine şi înţelege, doar sunt la ei acasă, în R. Moldova şi nu în Rusia. N-a fost să fie.

    Reprezentanţii Ministerului Educaţiei au venit pe 7 septembrie,
    preventiv întâlnindu-se cu conducerea raională şi sătească,

    care numai auzind despre limba română se înegresc la faţă,

    nemaivorbind de susţinerea părinţilor îngrijoraţi.

    Deja, ajungând la gimnaziu, reprezentanţii Ministerului Educaţiei deschis s-au revoltat pentru faptul că acolo, alături de părinţi, erau prezenţi şi buneii, bunicele.

    În toate aceste revolte ei bănuiau doar o influienţă politică.

    Până la urmă, cei 3 reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, au motivat lichdarea gimnaziului „moldovenesc” şi trecerea elevilor în liceul moldo-rus din sat prin lipsa mijloacelor financiare. Aşa şi n-au înţeles ei, doleanţele şi îngrijorarea , că părinţii nu vor să le fie rusificaţi (bulgarizaţi) copii în liceul moldo-rus.

    Tot aici, la adunarea părinţilor revoltaţi, s-au mai deschis şi unele paranteze vizavi de acţiunele Ministerului Educaţiei, care, încalcând propriul Regulament, a permis inmatricularea în clasa 10 de liceu a numai 38 elevi, pe când Regulamentul prevede pentru calsele a 10-ea din liceu nu mai puţini de 50 elevi cu formarea minimului de două clase de a 10-ea.

    Revolta părinţilor moldoveni este înţeleasă. Dacă nu va fi liceu rus în sat, ci doar gimnaziu rus, atunci mulţi elevi vorbitori de română din actualul liceu, chiar şi bulgarii, pe parcurs, vor dori să înveţe în gimnaziu cu predare în limba română.

    De ce e nevoie de ajutor?
    Referitor la limba de stat, propriu-zisă. În toate instituţiile din satul Valea-Perjei,Taraclia, (Primărie, administraţia Asociaţiei Agricole, spital, poşta şi chiar în magazinul din partea „moldovenească” a satului) se vorbeşte doar în bulgara sau rusă.

    Dacă încerci să vorbeşti în limba română, atunci poţi fi trimis brutal cu traiul în România.

    Referitor la început de an şcolar. La întîlnirea cu părinţii elevilor din fostul gimnaziu s-a vorbit doar în limba rusă. Festivităţile de la careul noului an şcolar s-au petrecut preponderent în limba rusă, cu muzică doar rusescă., nici o exclamare din partea elevilor cu un „Mulţumesc”,ci doar numai cu „Spasibo”.

    Nici un cuvînt despre regretaţii Doina şi Ion Aldea Teodorovici, chiar dacă la careu era şi Şefa Direcţiei de învăţămînt din Taraclia, care de asemenea nu posedă limba de stat.

    Dacă nu se redeschide gimnaziul, atunci procesul de bulgarizare/rusificare se va intensifica în această insulă cu vorbitorii limbii române. Concluzia vine de la sine.

    Pînă la sosirea reprezentanţilor Ministerului Educaţiei, părinţii elevilor trecuţi la liceul rus,
    au fost preîntîmpinaţi de către directorul liceului rus :
    – la anul viitor clasa I nu va fi cu predare în limba română,
    – obiectul „chimia”, anul acesta, va fi studiat în limba rusă şi nu în limba româna, iar în următorii ani de învăţămînt, numărul obiectilor cu predare în limba rusă se va mări.

    Deci, după lichidarea gimnaziului cu predare în limba română,repet, părinţii au temerea că în următorii ani elevii vor fi obligaţi să înveţe doar în limba rusă la noi acasă, în R. Moldova.

    Părinţii cer redeschiderea gimnaziului şi asiguarea procesului de învăţămînt
    cu toate cele necesare, inclusiv şi surse financiare.
    Timp de 5 ani tot s-a promis că va fi renovat sistemul de încălzire a gimnaziului,că va fi reparat acoperişul. Acum se motivează din lipsa finanţelor. Oare, pentru viitorii copii de pe această insulă de limbă română, cine va mai lupta pentru a studia în limba Statului lor şi nu în limba rusă? Oare nu se pot găsi nişte bani?

    Statistica ne spune că avem vre-o 200 de cetăţeni ai R. Moldova, care au un venit anual de peste un milion de lei – ar putea unii din aceşti milionari ajuta şi susţine gimnaziul din s. Valea-Perjei r. Taraclia, unicul gimnaziu cu predare în limba română din regiune ?

    Avem partide politice bogate care spun că sunt „stataliste”şi patriotice, oare ei nu vor să ajute gimnaziul din s. Valea-Perjei, Taraclia, elevii căruia doresc să studieze în limba maternă, în limba de stat ?
    La Guvern nici nu mai îndrăznesc, poate se va autosesiza…

    Viitorul gimnaziului cu predare în limba română din s. Valea-Pejei, Taraclia este un test de demnitate naţională…Cum să susţinem această „ insulă”?…
    —————————————-
    Autor: Maria Herţa

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *