Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Scandalul pensiilor „ASITO”

Scandalul pensiilor „ASITO”

458-asitoPeste două mii de persoane au rămas fără pensie suplimentară, după ce instanţa de judecată a admis suspendarea plăţilor efectuate de către Compania de Asigurări „ASITO”. De jumătate de an, dosarul este tărăgănat, iar pensionarii nu-şi mai primesc banii. „Banii vor fi transferaţi imediat cum va fi scoasă interdicţia”, susţine jurista Companiei „ASITO”.

Pe lângă pensia de bază, în urma unui contract semnat cu Compania „ASITO”, Mihai Ştefan, din Chişinău, ar fi trebuit să primească suplimentar câte 100 de lei lunar. De obicei, bătrânul îşi ridica banii de două ori pe an. În decembrie 2013, când şi-a solicitat pensia, reprezentantul „ASITO” i-a spus că, nu se ştie din ce motive, bani nu mai sunt. Asiguratul a mai trecut o dată printr-o astfel de experienţă, în 1999. Atunci, Mihai Ştefan a fost informat printr-o scrisoare că situaţia financiară a „ASITO” se complică şi că plata pensiei suplimentare va fi sistată. Acesta a apelat la instanţa de judecată, care i-a şi dat câştig de cauză, obligând compania de asigurări să respecte contractul.

Şi soţii Barbacaru, din Bălăbăneşti, Criuleni, au început să primească pensia suplimentară acum patru ani. Deoarece valoarea acesteia era mai mare decât pensia de stat, atunci când a fost sistată, soţii Barbacaru au simţit imediat lipsa banilor, insistând să afle din ce motive contractul semnat în 1994 nu mai este respectat. „Acum nu primim pensia şi e greu. Nu prea putem ieşi din nevoile acestei ierni. Primeam împreună cu soţia 2000 de lei. Pe 14, când am mers să iau banii, mi-au spus că nu mai sunt. Ne-am adresat la „ASITO”. Acolo ne-au spus că plata a fost suspendată prin decizie judiciară şi că banii vor fi după ce se vor clarifica în instanţă, dar cine ştie când se va sfârşi. Cred că aşteaptă ca mai întâi să murim noi, pensionarii, apoi să mai dea câte ceva celor care vor rămâne”, ne-a vorbit indignat Mihail Barbacaru, precizând că a angajat un avocat şi speră să li se facă dreptate.

În aceeaşi situaţie se află şi alte circa 2400 de persoane care, până în august 2013, primeau pensie suplimentară în temeiul contractelor semnate cu „ASITO” în 1994-2005. Acest drept le-a fost sistat în urma unei încheieri a judecătoarei Svetlana Garştea-Bria, de la Judecătoria Botanica. Ea a admis ca efectuarea plăţilor să fie suspendată până la examinarea în fond a cauzei, care urma să aibă loc pe 17 decembrie 2013. Şedinţa nu a avut loc, întrucât mai mulţi beneficiari ai unor astfel de pensii au depus cereri de recurs la Curtea de Apel, iar pentru că aceştia nu erau parte pe dosar, solicitările au fost respinse. Astfel, procesul este tărăgănat. În prezent, părţile aşteaptă remiterea cauzei în prima instanţă.

Acţionari dubioşi, „îngrijoraţi” de soarta CIA „ASITO”

La 30 august 2013, doi acionari ai CIA „ASITO” s-au adresat la Judecătoria Botanica cu o cerere de chemare în judecată a companiei şi a managerului general al CIA „ASITO”, Ruslan Doboş, privind constatarea nulităţii contractelor de asigurare cu pensii suplimentare. Motivul pentru care cei doi acţionari au cerut suspendarea plăţilor a fost că „se achită beneficiarilor o sumă impunătoare, circa 436 000 lei lunar”, aceasta reprezentând 25-30% din cota contractelor valabile. Pentru că, în curând, suma urma să crească, întrucât mai mulţi asiguraţi ating vârsta de pensionare, acţionarii au dedus că „ASITO” nu-şi va putea onora obligaţiile, fapt care ar putea afecta activitatea companiei. Astfel, aceştia au solicitat judecăţii să constate nulitatea contractelor de asigurare cu pensie suplimentară, încheiate de „ASITO” şi cele 8085 de persoane în anii 1994-2005. Cei doi acţionari au mai solicitat sistarea tuturor plăţilor ce ţin de pensiile suplimentare până la examinarea cauzei în fond. În aceeaşi zi (30 august 2013), judecătoarea Svetlana Garştea-Bria a admis cererea acţionarilor şi a dispus suspendarea plăţilor efectuate în temeiul contractelor valabile. Imediat după pronunţare, executorul judecătoresc Maxim Romaliischii a dispus executarea deciziei.

Rybchenko Roman şi Kuchai Bohdan, cetăţeni ai Ucrainei, potrivit copiilor actelor de identitate, au devenit acţionari ai CIA „ASITO” cu aproximativ o lună înainte de depunerea cererii în judecată. Potrivit extraselor din registrul deţinătorului nominal, Rybchenko a devenit acţionar la 24 iulie 2013 şi deţine 5 acţiuni (0,0001%). Peste şapte zile, Kuchai a devenit deţinător al 2 acţiuni (0,00004%). Astfel, pe 30 august 2013, cei doi au apelat la Judecătoria Botanica, solicitând suspendarea executării obligaţiilor contractuale valabile cu mult timp înainte ca reclamanţii să fi devenit acţionari ai companiei.

A fost sesizat Parlamentul şi CSJ

Pe acest caz şi la Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) au parvenit peste o sută de petiţii din partea pensionarilor. Svetlana Lupaşcu, şefa Direcţiei Generale Supraveghere Asigurări din cadrul CNPF, ne-a comunicat că a fost sesizat şi Parlamentul. Totodată, CNPF a depus recurs la Curtea de Apel, cerând reexaminarea deciziei de suspendare a achitării pensiilor, însă recursul a fost respins pe motiv că instituţia nu este parte în dosar. „Ulterior, Comisia a solicitat să fie acceptată în calitate de intervenient accesoriu (care nu formulează pretenţii proprii asupra litigiului) în procesul respectiv. Până în prezent, nu avem o decizie care să ne notifice dacă am fost acceptaţi sau nu. Aici competenţa comisiei este deja depăşită, având în vedere că litigiul a ajuns în instanţa de judecată. În cazul în care vom fi acceptaţi ca intervenient accesoriu în acest proces, vom întreprinde toate măsurile, ne vom implica pentru ca persoanele asigurate să-şi poată primi pensia conform contractelor semnate anterior”, mai spune Svetlana Lupaşcu.

Încălcări admise de judecătoare

CNPF a expediat o sesizare şi preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), informându-l despre faptul că judecătoarea Garştea-Bria a admis încălcări de lege atunci când a dispus suspendarea plăţilor ce se cuveneau în urma semnării contractelor CIA „ASITO” cu persoanele asigurate, ultimele nefiind atrase în proces. Or, în cazul anulării contractelor, asiguraţii devin parte păgubită, fiind lezaţi în drepturi. Şi motivul invocat de reclamanţi precum că CIA „ASITO” achită lunar o sumă impunătoare de bani, în viitor suma urmând să crească, compania ajungând în imposibilitate de plată, nu reprezintă un argument temeinic pentru suspendarea sau pentru anularea unor contracte, se spune în document.

Totodată, instanţa nu a ţinut cont de prevederile art. 17 al Legii cu privire la asigurări, în care se spune că „starea financiară precară, de criză a asiguratorului nu poate servi drept temei pentru refuzul de a plăti asiguratului indemnizaţie de asigurare sau despăgubire de asigurare”. Prin urmare, „dreptul persoanelor de a beneficia de pensie a fost îngrădit prin ingerinţa statului (instanţa), care a dus la exproprierea asiguraţilor de acest bun. Acest fapt se răsfrânge negativ asupra pieţei asigurărilor din R. Moldova, şi aşa considerată la un nivel subdezvoltat, cu un grad redus al potenţialilor asiguraţi”, se mai arată în demersul către CSM.

„Vin oamenii şi se plâng la uşa companiei”

Deşi, din punct de vedere al competenţei teritoriale, cazul ar fi trebuit să fie examinat la Judecătoria Râşcani, reclamanţii au depus cererea la Judecătoria Botanica. Anume acesta a fost motivul pentru care Compania de Asigurări ar fi cerut instanţei să respingă cererea acţionarilor, ne-a spus jurista CIA „ASITO”, Angela Maxim. „Nu am contestat acea decizie, fiind siguri că vom merge în instanţa de judecată şi vom demonstra că noi nu ne aflăm la Botanica. Intenţionăm să atragem în proces toate persoanele vizate, inclusiv CNPF, dar din moment ce mai multe persoane au făcut greşeli procesuale şi s-au dus la Curtea de Apel, nefiind părţi pe dosar, dosarul este tărăgănat. Noi le-am spus din start să nu întreprindă nimic. Soluţia era simplă, de asta şi nu am ajuns la recurs, ca să nu se tărăgăneze”, a menţionat jurista.

Potrivit ei, şi la „ASITO” această situaţie nu este văzută cu ochi buni, întrucât afectează imaginea companiei. „Suntem nemulţumiţi când vedem cum oamenii se plâng la uşa companiei. E posibil să ceară şi despăgubiri, fiind supăraţi. Le explicăm celor care ne telefonează că, imediat cum va fi scoasă interdicţia, pensiile vor fi achitate. Şi CNPF ne obligă să facem aceste rezerve de bani. Plata va fi efectuală şi retroactiv. În cazul în care instanţa va ajunge la concluzia că cererea este întemeiată, deşi stau la îndoială, noi vom fi obligaţi să restituim oamenilor toate primele încasate de la ei, inclusiv inflaţia pe această perioadă”, a mai adăugat jurista Maxim.

Pensiile suplimentare au ajuns şi la CtEDO

Produsul „Asigurarea cu pensii suplimentare” a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administraţie al Companiei „ASITO” în noiembrie 1993. Cei care îşi procurau poliţe urmau ca, la atingerea vârstei de pensionare, să primească o pensie suplimentară la cea de stat. Mulţi însă au ajuns să se bucure de acest drept abia după ce s-au adresat în justiţie. Iniţial, majoritatea reclamanţilor obţineau câştig de cauză, dar în martie 2002 Plenul Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) a solicitat ca instanţele de judecată să dea câştig de cauză companiei „ASITO”. În consecinţă, în 2006-2008, şi CtEDO a examinat cereri ale asiguraţilor, intentate împotriva „ASITO”, privind obligarea acesteia să-şi onoreze contractele. După ce Guvernul a fost informat despre cererile depuse la CtEDO, Plenul CSJ a admis o cerere de revizuire a unui grup de pensionari şi a casat hotărârea Plenului din martie 2002. Curtea de la Strasbourg a constatat violarea prevederilor art. 6 CEDO (sub aspectul încălcării principiului securităţii juridice) şi a prevederilor art. 1 Protocolul 1 CEDO (sub aspectul violării dreptului la proprietate) şi a obligat R. Moldova să achite acestor persoane câte 2000 de euro prejudicii morale şi câte 1500 de euro prejudicii materiale.