“Satul moldovenesc” – miliarde de lei fără control

În aşteptareLa iniţiativa preşedintelui Voronin, în martie 2005, a fost lansat Programul Naţional “Satul Moldovenesc”. Acesta are drept scop ridicarea nivelului de trai în satele din R. Moldova până în 2015. La trei ani de la lansarea Programului, s-au cheltuit deja peste 2570000000 lei. Dacă aceşti bani ar fost împărţiţi în mod egal, fiecare primărie ar fi trebuit să primească câte 2,5 milioane lei pentru proiecte de dezvoltare. Dar, oamenii din localităţile rurale nici nu au auzit despre acesta un asemenea program bănos. Mai mult chiar, după insistenţe de câteva săptămâni, Guvernul ne-a informat doar că în 3 ani s-au cheltuit peste 2,5 miliarde de lei, dar nu ni s-a spus nici un nume de localitate în acre ar fi ajuns aceste sume. Experţii consideră că e un proiect declarativ, iar banii sunt repartizaţi pe criterii politice.

Pentru a afla în ce măsură este realizat acest program, am solicitat de la Aparatul Guvernului să ne răspundă la un set de întrebări referitoare la acţiunile întreprinse şi la bugetul consumat. După două săptămâni, am primit un plic în care era o copie a Programului, pe care o aveam deja de pe pagina web a Guvernului. Din păcate, ceea ce este pe pagina web, conţine multe cuvinte promiţătoare despre satul moldovenesc, multe acţiuni în proiect, şi nimic despre bani, despre faptul cum sunt repartizaţi, de ce şi unde. Au urmat sute de apeluri telefonice şi zeci de întâlniri pe care le-am avut cu funcţionarii diferitor ministere, de unde am solicitat mereu o schemă simplă: pentru ce s-au cheltuit milioanele, în care sate au ajuns şi ce proiecte au fost realizate. Aşteptând mai multe săptămâni în şir aceste răspunsurile oficiale, am trecut şi prin câteva sate.

Guvernul dă Sorocii 2% din banii prevăzuţi de proiect

Conform proiectului “Satul Moldovenesc”, cheltuielile pentru dezvoltarea zonelor rurale urmează a fi acoperite din trei surse: bugetul de stat, administraţiile raionale şi cele locale. Acestea se referă la gazificarea satelor, la asigurarea acestora cu apă potabilă, construirea reţelelor de canalizare, îmbunătăţirea sectorului de sănătate şi educaţie, reparaţia şi întreţinerea drumurilor, susţinerea bătrânilor şi altele pentru asigurarea unui trai decent.

Iurie Bolboceanu, membru al Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, consideră că acest proiect este irealizabil. “Costul Programului e de peste 40 miliarde lei, iar Moldova abia dacă ar putea asigura 200 milioane, dar nu imediat, ci în vreo 20 de ani. Până atunci, prin 2030, acest conţinut al Programului va fi învechit şi nu va mai fi viabil pentru că un proiect bun trebuie realizat în 5—6 ani. Or, la noi, dacă se alocă câteva zeci de milioane pentru gazificare asta nu înseamnă că proiectul se realizează,” a spus deputatul, adăugând că e un program declarativ.

De fapt, cele mai multe realizări ale proiectului se fac din bugetele locale, susţine Marcel Martâniuc, preşedintele raionului Soroca. De exemplu, costul total al activităţilor planificate pentru 2008 în satele din Soroca constituie circa 57 mil., dintre care, bugetul republican contribuie mai puţin de 2% din bugetul total.

Notă: Costul total al măsurilor planificate pentru anul 2008 în cadrul programului de dezvoltare a raionului Soroca(cifrele au fost rotungite)

Bugetul raional 21 mil lei
Bugetul republican 0,9 mil lei
Bugete locale 1,2 mil lei
Alte surse 35 mil lei
Total 57 mil lei

“Drumul e foarte rău, de asta şi autobuzul este vechi”

De la Soroca spre Holoşniţa drumul e foarte rău. “De asta şi autobuzul este vechi. Cine şi-ar strica o maşină nouă pe aşa drumuri pline de găuri? Că n-au mai fost reparate nici nu ştiu de când”, se plânge şoferul autobuzului ţinând mai mult piciorul pe frână în drum spre acest sat moldovenesc.

După vreun sfert de oră, zdruncinăturile se fac tot mai simţite, iar ochii şi gura sunt pline de praf. În autobuz – doar copii şi femei care se întorc de la piaţă, era tocmai cazul să aflu opinia lor despre marele proiect naţional care vizează şi Holoşniţa. O întreb pe Viorica Ştirbu dacă a auzit de programul “Satul Moldovenesc”. Nu cunoştea nimic. Îi spun că acesta prevede îmbunătăţirea nivelului de trai la sate, la care, femeia, râzând, îmi răspunde cu ironie “ai să intri în sat şi ai să vezi şi gaz, şi apă, şi drumuri. Că la noi drumurile or fi reparate când om fi noi în cimitir”.

“La noi nu s-a mai făcut ceva de ani mulţi, nici nu mai sperăm să avem vreodată gaz sau apă”, intervine Valentina Bujor. De mai mulţi ani ea lucrează bucătăreasă în sat, dar pentru că din salariul de 500 lei nu reuşeşte să-şi acopere cheltuielile, vinde varză şi roşii la piaţa din Soroca. “Am o grămadă de roşii, da nu ştiu unde să le vând. Azi am făcut 160 lei, da 50 am plătit pentru drum şi pentru loc în piaţă. Am cumpărat şi zece pui, de 85 lei, dac-or trăi şi – gata-s banii”.

“De e glod sau gheaţă, murim aici, nici “Salvarea” nu vine”

Raportul privind implementarea programului “Satul Moldovenesc” arată că “în perioada 2006—2007 au fost realizate 30% din cele 370 acţiuni planificate pentru cei 10 ani de derulare a programului. Părerea celor din Holoşniţa e alta.

Maria Mânăscurtă, secretara consiliului local Holoşniţa, spune că a auzit despre proiect, dar că în satul lor nu se realizează nimic din acesta. “Vrem şi noi apă, vrem drumuri, vrem ca localitatea să fie gazificată, dar cine ne aude? Dacă e glod sau gheaţă pe drumuri, murim aici, nici “Salvarea” nu vine”.

Nu vine nimeni în sat, nici tinerii după facultate nu se mai întorc, spune Veaceslav Groapă, primar de Holoşniţa. Din 1720 locuitori, aproape jumătate sunt plecaţi peste hotare, 70 la sută dintre cei plecaţi au până la 40 ani. “Satul îmbătrâneşte, pentru că cine nu găseşte de lucru aici, pleacă în Rusia”, povesteşte primarul.

Primarul spune că la Holoşniţa, în aceşti trei ani, Guvernul şi-a deschis punga doar pentru reparaţia acoperişului şi a geamurilor şcolii, dar cu mult greu. “Lemnul de la geam era atât de putred, încât rămânea gaură dacă îl împungeai cu degetul. Şi banii i-am obţinut după ce doi ani am bătut pe la mai multe uşi”, explică Veaceslav Groapă. Şi sobele din şcoală au fost reparate, numai că din banii Primăriei.

În realitate, altfel decât pe hârtie

Primarul de Holoşniţa e de părere că, în realitate, e altfel decât e scris pe hârtie. “Banii, de obicei, se dau mai întâi satelor mai mari şi, respectiv, care au şcoli mai mari. Bani nu ajung pentru toţi.”, susţine primarul.

Copiii din acest sat află despre ghinionul Programului “Satul Moldovenesc” din faşă. La grădiniţa din sat sunt doar 35 de locuri, de aceea câteva zeci de copii stau la rând, poate încap şi ei în grupă. În Holoşniţa există un edificiu abandonat care urma să fie grădiniţă, dar din lipsă de bani nu a fost finisat.

Pentru reparaţia şi extinderea spaţiului grădiniţei din Holoşniţa sunt necesari 280 mii lei. Bugetul local poate acoperi 80 mii, restul urmând să vină de la Guvern. “Ne-au promis că ne vor da banii necesari, dar trebuie să mai aşteptăm”, susţine secretara Primăriei.

“Banii se dau la cei care au culoarea ochilor mai acceptabilă”

Valeriu Guma, membru al Comisiei parlamentare pentru politica economică, buget şi finanţe, ne-a spus că foarte mulţi bani , mai ales pentru infrastructura, vin din granturi străine.

Dar sunt trecute ca activităţi ale “Satului Moldovenesc”. El consideră că “nu exista un compartiment separat pentru bugetul programului şi nici un raport detaliat despre activităţi şi cheltuieli.”

De acest fapt ne-am convins în mod direct. Pe parcursul lunii iunie am adresat câteva scrisori Guvernului şi Ministerului Finanţelor în particular, solicitând următoarele informaţii: Câte sate beneficiază de program? Ce sumă exactă din buget a fost alocată pentru asistenţă socială, ocrotirea sănătăţii, educaţie, reţele de gaze şi aprovizionare cu apă, drumuri, reţele telefonice? Câte sate au beneficiat până în prezent de acest program şi în ce domeniu? În pofida prevederilor Legii cu privire la accesul la informaţie, în pofida principiilor transparenţei adoptate de Guvern, nu am primit nici un răspuns la aceste întrebări. În schimb, tot mai mulţi experţi consideră că banii destinaţi acestui proiect ajung de fapt pentru finanţarea primăriilor conduse de reprezentanţii partidului de guvernământ.

Experţii susţin că Bugetul de stat nu permite acoperirea financiară a tuturor activităţilor şi, respectiv, intervine factorul politic în selectarea obiectelor finanţate, consideră Viorel Furdui, vicepreşedinte al Ligii Primarilor. El mai spune că “banii sunt puţini şi se dau la cei care au culoarea ochilor mai acceptabilă”. Şi deputatul Valeriu Guma susţine că este vorba de un program politic, banii ajungând în satele cu primari comunişti. Şi deputatul Iurie Bolboceanu susţine că acest proiect a fost lansat pentru favorizarea primăriilor pe criterii politice, “mai ales că în prezent 2/3 din acestea sunt cu primari comunişti”.

Chiar dacă primarul de Holoşniţa face parte din PCRM, banii primiţi de la bugetul de stat nu sunt atât de mulţi pentru că “şi noi suntem împărţiţi acolo după preferinţe”, explică primarul.

Anatol Popuşoi, consilier la Primăria Holoşniţa, consideră că acest program, “Satul Moldovenesc”, e unul ireal. “Care sat moldovenesc, dacă lumea nu are ce mânca, bătrânii sunt lăsaţi în voia sorţii, iar tinerii fug din sat. În cinci ani, dacă nu se va schimba nimic, satul va muri. Nici măcar indicator la intrarea în sat nu ne va mai trebui, că tot nu-l avem”.

Diana LUNGU
Continuare în numărul următor.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *