Sate fără tinere, sate fără viitor

Criza economică declanşează şi problema demografică. Tot mai multe sate rămân pustii, în timp ce tinerii sunt nevoiţi să plece în oraşe sau chiar peste hotare în căutarea unui loc de muncă. Aceasta este și situația tinerelor care, fie au părăsit recent aulele universitare, fie n-au avut posibilitatea să-și continue studiile şi sunt în căutarea unui job. În sate însă ofertele sunt minime, de aceea, ele se văd nevoite să părăsească locul de baştină.

La 15 octombrie comunitatea internaţională marchează Ziua Internaţională a femeilor rurale. R. Moldova, un stat preponderent agrar, are peste un milion de femei stabilite în mediul rural. Printre ele sunt şi mii de tinere, care încearcă din răsputeri să participe la dezvoltarea satelor de baştină, dar realitatea economică le face să se stabilească tot mai des în oraşe, pentru studii, apoi pentru un loc de muncă.

Nu găseşti nimic în sat

Marina Ţîbuleac, 17 ani, este din s. Unţeşti, r. Ungheni. După ce a terminat nouă clase, fata a decis să urmeze cursuri de croitor, considerând că aceasta ar fi singura oportunitate pentru ea. Apoi, şi-a căutat un loc de muncă. “În sat, nici nu am încercat să-mi găsesc un serviciu, pentru că nu-s locuri. Doar în oraş”. Astfel, prin intermediul Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Marina a aflat că la Zona Economică sunt acceptate la muncă fete care n-au atins încă vârsta majoratului.

Majoritatea colegelor de breaslă ale Marinei au venit de prin satele din preajmă, deoarece nu şi-au putut găsi un loc de muncă în localitatea de baştină. Chiar dacă fata nu îşi face planuri speciale pentru viitorul său, pentru că nu poate identifica perspectivele, ea spune că va lupta pentru un viitor mai bun. “Deocamdată rămân aici. Altă ieşire din situaţie nu am. Însă, am o surioară mai mică. Nu ştiu ce-şi doreşte să devină, dar o să mă străduiesc, inclusiv eu şi mama mea, ca să ajungă cineva mai departe”, spune fata privind în zare.

Iulia Pancu, vicepreşedinta r. Ungheni, recunoaşte că nu prea sunt investitori care să vină în mediul rural pentru a deschide noi locuri de muncă. Neavând alte oportunităţi, tinerele, care şi-ar dori să rămână în sat şi să participe la dezvoltarea localităţii de baştină, sunt nevoite să-şi caute un loc de muncă în localităţile urbane, muncind pentru un salariu simbolic.  Fetele de la sate reprezintă însă viitorul localităţilor rurale şi, dacă li se vor oferi locuri de muncă aproape de casă şi de propriile familii, viitorul satelor va fi şi viitorul lor.

Pot face ceea ce vreau

O oportunitate pentru tinere ar fi antreprenoriatul. Însă şansele deschiderii unei afaceri la sat sunt reduse, chiar dacă e vorba de servicii de care ar avea nevoie majoritatea sătenilor. Centrele raionale oferă teren mai vast pentru mici afaceri, cum ar fi saloanele de frizerie. Ludmila Julicovschi, 26 de ani, şi-a început activitatea în Ungheni acum nouă ani. Pentru a-și realiza visul, tânăra antreprenoare a depus multă muncă, insistență, dar a urmat și niște cursuri de instruire pentru business, învăţând cum să câştige un proiect sau cum să-şi administreze mai bine afacerea.

Ludmila spune că visul ei, care părea cândva un simplu joc, a devenit realitate: “Mi-a plăcut de mic copil. Coafam păpuşile, vecinele, le făceam şi unghiile. A fost un simplu joc, dar pe urmă am înţeles că e ceea ce-mi doresc”. Părinţii însă au insistat ca fiica să facă studii la facultate, dar tânăra a refuzat categoric: “Am fost mai insistentă. Am început cursurile de frizeri, care au durat câteva luni, şi le-am demonstrat că pot face ceea ce vreau şi că se poate de câştigat şi bani din asta”.

Afacerea însă n-a început din nimic. Timp de patru ani, Ludmila a lucrat în calitate de coafeză, salonul fiind administrat de altcineva, dar, cu timpul, începuse să aibă clienţi fideli, care se înscriau anume la ea. Atunci a înţeles că are pentru cine îşi începe propria afacere, iar acum planifică chiar să şi-o extindă. Pe de altă parte, Ludmila, deşi este patroana localului, face şi munca de rând. Când vine la serviciu, îşi pune şorţul şi munceşte cot la cot cu celelalte angajate, şi asta pentru că-i place şi pentru că apreciază mult fidelitatea clienţilor săi.

Mai multe meserii, mai multe oportunităţi

Pentru lansarea unei afaceri proprii, e nevoie de multă insistenţă, dar, în primul rând, de cunoaşterea unei profesii, care va sta la baza unei eventuale mici afaceri. Şcolile profesionale oferă abilităţi profesionale pentru mii de tinere an de an. Maria Guliga, 19 ani, este din s. Cioreşti, r. Nisporeni. După ce a terminat studiile liceale, neavând posibilitatea să urmeze o facultate, a venit la şcoala profesională, ca să înveţe cum să devină cusătoreasă. Aici a descoperit stilul clasic, pe care ar vrea să-l adopte în modelele sale.

Maria a învăţat bine la şcoală, şi-ar fi dorit mult să-şi continue studiile la facultatea de pedagogie sau la Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport. În prezent, mama fetei munceşte peste hotare, în speranţa că va reuşi să le ofere copiilor un viitor mai bun. Tatăl însă n-a reuşit să-şi găsească un loc de muncă în sat, având grijă de gospodărie. Între timp, tânăra nu se dă bătută. Ea încă mai speră că visul i se va realiza. “Dacă o să termin aici, la cusătorie, cred că anul viitor o să merg la universitate, să-mi realizez visul”, spune tânăra cu o rază de speranţă în privire.

Pentru o bună parte dintre tinerele de la sate, şcolile profesionale devin singura oportunitate de a-şi găsi ulterior un loc de muncă, deoarece, în pofida aparenţelor, nimeni nu vrea să ia un angajat necalificat. Vera Ciocan, 17 ani, este din Lozova, r. Străşeni, şi vrea să devină croitoreasă. Ceea ce o deosebeşte de colegele ei este faptul că, în trecut, a mai învăţat la această şcoală, doar că atunci studia o altă profesie. “Am învăţat de apicultor. Am avut un frate care era apicultor. După ce a decedat fratele, ne-a rămas familia de albine şi nu avea cine se ocupa de ele. Acum sunt în grija mea”, ne relatează Vera. Tânăra a revenit să mai înveţe o meserie, ca să aibă mai multe oportunităţi în viaţă.

Revin, dacă vor fi posibilităţi profesionale

Tinerele din localităţile rurale identifică oportunităţi mai bune atunci când îşi manifestă interesul şi pasiunea pentru o viitoare activitate încă de pe băncile şcolii. Anastasia Rusu este elevă în clasa a XII-a, dar deja participă activ la soluţionarea mai multor probleme ale comunităţii. “Anul trecut am mers prin sat pentru a elabora nişte chestionare privind amenajarea unor tomberoane. În 20 octombrie, vom lansa un concurs, “Violenţa domestică la mine în comunitate”. Va fi un concurs intraşcolar, unde elevii se vor putea exprima prin desen sau prin scrierea unui text asupra subiectului dat: soluţii, probleme, cum putem să contribuim noi, ca tineri, la rezolvarea acestor probleme”, ne explică Anastasia.

Fiind în ultima clasă de liceu, fetele din grupul de voluntariat, în frunte cu Anastasia, se gândesc la viitorul lor, la profesia pe care și-ar dori-o. Deși susțin că nu vor abandona activitatea de voluntariat, tinerele recunosc faptul că s-ar putea să nu mai revină în sat. “Dacă satul îmi va oferi posibilitatea să cresc din punct de vedere profesional, voi reveni cu cea mai mare plăcere, ținând cont de faptul că aici am crescut și că mediul acesta îmi este atât de familiar și atât de drag”, spune Anastasia cu încredere.

Elena Dobzil, primara satului Grozeşti, r. Nisporeni, n-are această încredere: “Aş vrea să revină. Sper să revină. Sper”. În acelaşi timp, primara înţelege că acest lucru e posibil doar dacă se va schimba modul de trai. Potrivit statisticilor, pe parcursul a nouă luni de zile, la Agenţia Naţională pentru Ocrotirea Forţei de Muncă “s-au adresat peste 15 mii de femei. Aceasta constituie 56% din numărul tuturor şomerilor care se adresează pentru un loc de muncă. Dintre acestea, 6000 de femei au reuşit să se angajeze în câmpul muncii”, declară Raisa Dogaru, vicedirectoare generală a ANOFM.

Olga BULAT

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *