Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Sate - exemple pentru oraşe

Sate – exemple pentru oraşe

De la începutul lunii curente, mai multe primării din localităţile rurale ale R. Moldova şi-au deschis, pentru o zi, larg uşile. Evenimentele au avut loc după ce respectivele comunităţi au fost desemnate câştigătoare în Programul Bunelor Practici (PBP) ale Autorităţilor Publice Locale din R. Moldova. Cu alte cuvinte, în pofida numeroaselor probleme locale, inclusiv a celor financiare, aceste localităţi au reuşit să modernizeze managementul public, să creeze transparenţă sau parteneriate comunitare. Dar pentru ca şi alte localităţi să le cunoască reuşitele şi, în acelaşi timp, să preia din experienţa şi ideile acestora, primăriile premiante au organizat Ziua Uşilor Deschise.

Stadion, carte de vizită

Sărata Galbenă, r. Hânceşti, este una din numeroasele localităţi rurale care, la prima vedere, nu se deosebeşte cu nimic de alte comune din R. Moldova, dar unde autorităţile au reuşit, în ultimii trei ani, să realizeze mai multe programe şi, în acelaşi timp, să-şi creeze un bagaj nou de experienţă. Însă lucrul cu care a ajuns să se mândrească toţi locuitorii satului, începând cu primarul şi terminând cu copiii, este noul stadion de fotbal acoperit cu gazon sintetic. Astfel, Sărata Galbenă a devenit prima localitate rurală din ţară care are un teren de acest fel.

„Un element foarte important din cadrul programului este ca primăriile să-şi promoveze localitatea, dar şi să-şi transmită experienţa altor autorităţi, ca ulterior aceasta să fie preluată”, menţionează Olesea Cruc, coordonator naţional al PBP, din cadrul IDIS „Viitorul”.

Ştefan Vlas, primarul satului, spune că ideea de a construi stadionul a apărut atunci când se lucra la planul strategic de dezvoltare a comunei pentru o perioadă de 9 ani. Acest gând a fost amplificat şi de faptul că, de mai mulţi ani, echipa de bază din localitate s-a clasat în Liga Naţională şi Federaţia Moldovenească de Fotbal a înaintat cerinţe stricte privind terenul de fotbal. „Atunci ne părea o iluzie, dar a trecut doi ani şi aceasta a devenit realitate”, relatează edilul.

Cifră şocantă

Chiar dacă se declară mulţumit de proiect, în special de faptul că s-a reuşit mobilizarea mai multor actori, inclusiv simplii cetăţeni, Ştefan Vlas nu a uitat momentele în care s-au făcut primii paşi în această direcţie. Potrivit acestuia, iniţial, Consiliul Raional (CR) le-a alocat în acest scop 400 mii de lei, sumă cu care au crezut la acel moment că vor reuşi să contruiască întreg stadionul. Însă după ce a fost efectuat desenul tehnic, au aflat că proiectul îi va costa peste 5 mln. de lei.

„Bineînţeles că ne-a şocat această cifră, dar nu am vrut să-i speriem pe consilierii raionali, pentru că aceştia ne-ar fi spus că nu avem aşa bani şi să-l lăsăm în voia soartei”, povesteşte Vlas despre începutul construcţiei stadionului doar cu suma oferită de CR. Ulterior, cu suportul unor agenţi economici, a FMF, a localnicilor, a CR şi a celui local terenul de fotbal a fost construit, suma lucrărilor ridicându-se la aproape 4 mln. de lei.

Dar, pentru că finanţarea nu a fost întotdeauna la timp şi construcţia obiectului a durat mai mult timp, gazonul sintetic pe care FMF li-l rezervase a fost dat altcuiva. Dar după alte discuţii cu federaţia, s-a reuşit aducerea din Germania a unui noi gazon.

Fără glod

Leonid Pascaru, directorul clubului sportiv „Petrocub”, susţine că, de la construcţia noului stadion, echipa joacă complet alt fotbal, din punct de vedere calitativ şi, în plus, au posibilitatea de a se antrena în orice timp al anului. Directorul mai menţionat şi faptul că clubul este unul obştesc, iar doritorii pot veni ca să se antreneze şi să joace fotbal. „Este şi inventar, şi condiţii, copii vin, inclusiv din alte sate. E un vis împlinit pentru noi”, a conchis Pascaru.

„De fapt mai avem un stadion, în altă parte a satului”, zice Vasile Galanovschi, un tânăr care s-a prezentat portarul echipei de fotbal din localitate. Acesta ne-a relatat că, până a avea un nou stadion, meciurile se disputau pe altul mai vechi, care, deşi este unul obişnuit, se află într-o stare bună. Portarul însă spune că terenul nou oricum este mai atractiv pentru fotbalişti. „E mai uşor să joci pe el, nu este glod după ce plouă şi nu te loveşti atât de tare când cazi”, explică Vasile.

Şi Anastasia Pascaru, directoarea Liceului teoretic „Universum”, este recunoscătoare autorităţilor pentru construcţia terenului, unde au loc orele de educaţie fizică. Şi asta pentru că, susţine aceasta, stadionul reprezintă o bază pentru dezvoltarea fizică a copiilor, paralel cu cea educaţională. Pascaru a mai ţinut să sublninieze faptul că şi liceenele au devenit cointeresate de regele sportului, astfel încât au depus o cerere ca la orele extracuriculare să joace fotbal.

Cine vrea, poate

Maria Bezer, primarul s. Ciuciuleni, acelaşi raion, s-a arătat încântată de reuşitele colegilor săi. „Spaţiu utilizat raţional”, a spus aceasta despre noul Centru Comunitar „Viitorul”, destinat copiilor cu diferite dizabilităţi, amplasat într-una dn aripile grădiniţei. Primarul a mai menţionat şi faptul că va încerca şi ea să aplice în practică câte ceva din cele aflate la Sărata Galbenă.

„Cine doreşte să implementeze careva proiecte – caută soluţii, iar cine nu – caută motive”. Astfel explică Ştefan Vlas faptul că în ultimii trei ani în comuna Sărata Galbenă au fost aplicate peste 20 de proiecte, în sumă totală de peste 30 mln. de lei.

Sfatul satului

Şi s. Bădiceni, r. Soroca, se numără printre cele 7 localităţi câştigătoare. Acest lucru se datorează faptului că cetăţenii se implică în mod direct la luarea deciziilor de ordin local, după cea fost creat „Sfatul cetăţenilor”, organ alternativ de conducere a satului.

„Acest sfat este compus din persoane de toate vârstele şi profesiile, adică pedagogi, agricultori, medici. De el are nevoie, în primul rând, cetăţeanul care este este informat despre deciziile primăriei şi se poate implica în soluţionarea unor probleme”, spune Grigore Manea, preşedintele oganului alternativ.

Profir Valuţă, primar de Bădiceni, spune că ideea de a crea un sfat al satului a pornit de la prevederile Legii privind administraţia public locală, care prevede că cetăţenii sunt în drept să participe la orice etapă a procesului decizional, cât şi de a prezenta autorităţilor diverse recomandări ce ţin de proiectele supuse dezbaterilor.

În rezultat, pentru că au contribuit, astfel, la promovarea imaginea regiunii la nivel naţional, Consiliul raional a decis să aloce, s. Bădiceni, un premiu de 5000 de lei.

Primărie electronizată

O altă localitate care a organizat Ziua Uşilor Deschise, tot din aceleaşi considerente, este s. Manta din r. Cahul. Aici autorităţile s-au obişnuit deja cu exploatarea tehnologiilor informaţionale.

„Dacă înainte noi calculam salariul timp de cinci zile, acum o facem într-o singură zi şi ne este mult mai uşor […] comitem mult mai puţine greşeli”, menţionează Zinaida Forţu, contabil-şef.

Funcţionarii publici susţin că noile programe electronice le permit să comunice mai rapid şi eficient cu partenerii regionali, dar şi cu cei naţionali. În plus, pot crea diverse registre în calculatoare, astfel încât procesul de lucru al angajaţilor să fie mai accelerat, în beneficiul sătenilor. „Avem o bază de date cu cetăţenii comunei Manta care facilitează eliberarea diverselor certificate şi acte necesare. Deşi volumul de lucru a crescut considerabil, în ultima perioadă, graţie utilizării tehnologiilor informaţionale le reuşim pe toate”, explică Ecaterina Caminschi, secretara Consiliul comunal.

Ziua Uşilor Deschise în cele 7 comunităţi câştigătoare are loc cu susţinerea financiară a Directoratului de Instituţii Democratice a Consiliului Europei, a Ambasadei Regale a Norvegiei în România şi asigurarea logisică a IDIS „Viitorul”. În anul curent, la concursul naţional organizat în cadrul PBP au fost înregistrate 74 de practici, din domeniul modernizarea managementului public local, transparenţă şi etică publică şi participare şi parteneriate comunitare.

Nicolae Cuşchevici