Sănătatea reproductivă: Subiect tabu la sate

284-sexPentru tinerii din zonele rurale, accesul la informaţia de calitate rămâne o problemă, în special dacă aceasta se referă la aspecte delicate, cum ar fi sănătatea reproductivă. Până de curând teme tabu, tinerii evită să discute despre ele cu părinţii care, de altfel, nici nu sunt pregătiţi sau apţi să le răspundă la toate întrebările. În condiţiile în care, la şcoală, informaţia este transmisă în aceeaşi modalitate clasică şi teoretică, iar profesorul e doar un alt matur cu care nu-şi permit să discute orice, tinerii obţin informaţii de unde apucă: prieteni, televizor şi, mai nou, internet.

Andrei este unul dintre cei aproximativ 200 de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 24 de ani din comuna Buda, Călăraşi. Este o localitate mică, mai izolată de centrul raional. Până şi informaţia ajunge aici mai greu. Pentru că sunt puţini, elevii merg la gimnaziu în satul vecin, Pârjolteni. Mai multe află din mass-media, de la şcoală şi de la semeni. Despre sănătatea reproductivă şi întrebările legate de viaţa sexuală, până şi asistenta socială din localitate se sinchiseşte să vorbească.

Andrei, un copil timid, mai retras din fire, recunoaşte că la şcoală află informaţie “interesantă, poate şi utilă”, dar că este “cam greu de înţeles”, iar să adreseze întrebări îi este ruşine. Nici cu băieţii nu stă, iar gândul că ar putea discuta cu părinţii se termină cu o privire în jos şi cu un timid “eeeii”. Crede că nu are “mare nevoie” de astfel de informaţii, deşi recunoaşte că este curios. Nu prea ştie ce ar dori să afle, dar spune că singur nu reuşeşte să se informeze, în lipsa internetului, a broşurilor sau a unei surse de informaţii la care să aibă acces nestingherit.

“Folosesc internetul şi află totul”

La Buda, cei peste o mie de locuitori nu au nici medic permanent. Maria Batâr vine o dată în săptămână aici, fiind medic de familie şi în alte două sate. Spune că această localitate şi problemele tinerilor de aici nu diferă de ale tuturor moldovenilor. Cu mici probleme, sănătatea reproductivă a pacienţilor săi e relativ stabilă, consideră doctora, precizând că, în ultimii ani, nu a înregistrat în localitate boli venerice şi nici sarcini nedorite, cu excepţia a două minore, care au născut între timp.

“În fiecare an, suntem invitaţi la şcoală să le vorbim tinerilor despre mai multe subiecte de sănătate, în special, a reproducerii. De obicei, divizez clasa, în fete şi băieţi, ca să nu se jeneze şi ca să evităm situaţiile neplăcute. Tot timpul întreabă ceva, de cele mai multe ori, despre contracepţie. Să nu credeţi că nu sunt informaţi. Din internet află totul”, spune Maria Batâr.

Uneori, tinerii preocupaţi de o problemă vin direct la medic după răspunsuri. A fost un caz când o adolescentă intenţiona să-şi înceapă viaţa sexuală şi a venit să se consulte. Această fată nu putea să discute cu mama, dar nici nu ar fi putut afla prea multe de la ea, îşi aminteşte medicul care, în acel caz, a fost cea mai credibilă sursă pentru tânără. Medicul recunoaşte că astfel de cazuri sunt rare, iar tinerii dau prioritate discuţiilor cu semenii sau cunoştinţele obţinute de la televizor.

“În Moldova, ducem lipsă de materiale informative. Ar fi util un filmuleţ şi condiţii ca să-l putem arăta elevilor. Le-ar fi mai interesant, ar reţine mai uşor informaţia. La cursuri, urmărim diverse prezentări, colorate, frumoase, iar aici, nu avem nici măcar nişte pliante sau broşuri”, descrie cu regret situaţia Maria.

“Cine vrea, reuşeşte”

Elena Boboc e din satul vecin şi, deşi e colegă de gimnaziu cu Andrei, pare mult mai informată. A absolvit clasa a noua şi, de doi ani, este educator de la egal la egal. Asta presupune că, în urma unor traininguri, tânăra a fost pregătită şi motivată să desfăşoare activităţi educaţionale neformale sau organizate cu egalii (persoane de aceeaşi vârstă, cu aceeaşi pregătire, cu interese similare) pentru a le dezvolta cunoştinţele, atitudinile, convingerile şi a le determina să îşi protejeze propria sănătate cu toată responsabilitatea, definiţie preluată de pe site-ul Fondului Naţiunilor Unite în Moldova).

Adolescenta are o autoritate aparte printre colegi. Ea recunoaşte că uneori şi profesorii o consultă. Poate vorbi deschis cu adolescenţii despre subiecte pe care aceştia de obicei evită să le discute cu părinţii sau profesorii. Elena spune că elevii sunt mai liberi la astfel de întâlniri, în comparaţie cu orele predate de profesori. Cu toate acestea, “adresează întrebări doar în cadrul activităţilor, în rest, vorbesc între ei. Află de pe unde apucă, dar cine vrea, reuşeşte, ori de la părinţi, ori din internet”, spune tânăra, precizând că nu prea mulţi colegi se obosesc să intre în esenţa problemei.

“Părinţii nu obişnuiesc să vorbească deschis cu copiii”

Eugenia Ciobanu, de câţiva ani predă orele de sănătate la gimnaziul din Pârjolteni, instituţie în care învaţă Andrei şi Elena. Deşi este un curs opţional, ea spune că necesită multă implicare şi este o muncă foarte solicitantă. “Nu poţi să le spui vorbe goale, se plictisesc şi nu reţin nimic. Trebuie să-i atragi cu ceva: jocuri, desene, filmuleţe, mai ales când e vorba de teme care nu prea sunt obişnuiţi să le discute, dar resurse nu avem, nici măcar hârtie simplă”, spune învăţătoarea. În familie, părinţii nu obişnuiesc să vorbească deschis cu copiii despre sex, sănătate, uneori sunt împotriva ca şi la şcoală să se discute aceste subiecte. “Cred că e precoce şi că vor afla singuri la timpul lor. Maturii nu înţeleg că este în folosul tinerilor să cunoască cât mai multă informaţie şi cât mai devreme”, consideră Eugenia Ciobanu, care regretă că a fost exclus din curricula şcolară “Deprinderile de viaţă”, care răspundea “argumentat şi simplu” la problemele cu care se confruntă tinerii.

Pentru a garanta accesul universal şi sistematic al tinerilor la informaţii legate de sănătatea reproductivă, avem nevoie de o disciplină obligatorie în curricula şcolară, care ar aborda educaţia pentru sănătate a tinerilor într-un mod corespunzător. Altfel, nici serviciile prietenoase tinerilor, nici educaţia de la egal la egal, nu va reuşi să acopere necesităţile şi să ne asigure că tinerii sunt protejaţi de HIV/SIDA, de infecţii cu transmitere sexuală, de sarcini timpurii, de alte vicii cu care astăzi se conruntă tinerii, susţin specialiştii UNFPA.

De la tânăr la tânăr

Un exemplu de extindere a educaţiei de la egal la egal este reţeaua Y-PEER Moldova, care numără circa 100 de educatori de la egal la egal din 10 raioane, inclusiv din stânga Nistrului. Este o bună oportunitate de informare a tinerilor. Ei desfăşoară lecţii informative cu semenii lor, la tabere de vară şi cu alte ocazii. E important ca asemenea reţele să fie cât mai multe, iar educatorii, de la egal la egal, să fie implicaţi în orele de curs, care abordează subiectul educaţiei pentru sănătate, deoarece informaţia este asimilată mai uşor atunci când vine de la un coleg şi nu de la profesor, medic sau alt specialist, spune Elena Jidobin.

“Cea mai eficientă soluţie – informarea tinerilor”

La Călăraşi, acum 5 ani, a fost creat unul dintre cele 12 Centre de sănătate prietenoase tinerilor, care oferă acces gratuit la informaţii şi servicii de sănătate, “Vita Longa”. De 3 ani, din motive tehnice şi din lipsa resurselor financiare, centrul nu mai activează.

În primii ani de activitate, aici veneau mai mult tineri din oraş. Specialiştii instituţiei (ginecolog, psiholog, asistent social, dermato-venerolog), împreună cu voluntarii instruiţi să comunice cu semenii lor pe diverse teme de sănătate, au mers prin localităţile raionului, unde se întâlneau cu elevii şi le transmiteau informaţii utile despre sănătatea reproductivă, prezervative. Le dădeau materiale informative, spune Galina Motricală, medic ginecolog care a condus această instituţie.

“Tinerii, în special cei din sate, nu dispun de informaţii. Mulţi suferă de maladii sexual-transmisibile sau uro-genitale şi acest lucru le afectează viaţa lor de mai târziu. Cea mai eficientă soluţie este informarea tinerilor de cât mai devreme posibil, ne gândim chiar de la 10—12 ani, încât ei să conştientizeze riscurile şi să le evite. Nu trebuie să li se interzică, dar trebuie de explicat totul, ca ei singuri să ia o decizie corectă”, explică medicul.

Până în toamnă, ea speră că Centrul îşi va relua activităţile, iar primele sate în care vor merge la întâlniri cu tinerii, sunt cele trei, în care nu au mai reuşit să ajungă anterior, inclusiv Buda.

“În prezent, Ministerul Sănătăţii examinează posibilitatea extinderii serviciilor prietenoase tinerilor la nivel naţional, ca ele să funcţioneze în toate Centrele Medicilor de Familie, pe lângă Cabinetele de Sănătate a Reproducerii. Aceasta ar facilita accesul la servicii de sănătate şi ar eficientiza costurile alocate în acest sens”, susţine Elena Jidobin, coordonator Sănătatea Reproducerii/Tineret la Fondul ONU pentru Populaţie.

Tatiana EŢCO


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *