Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Rusa, stăpână în "Casa Etniilor"

Rusa, stăpână în „Casa Etniilor”

Chiar dacă sunt romi, egipteni, sirieni, evrei, armeni, kazahi, azeri stabiliţi în R. Moldova, participanţii la Festivalul Etniilor, care s-a desfăşurat duminică la Chişinău, au vorbit mai mult în limba rusă. Totodată, mai mulţi trecători, precum şi primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, au remarcat lipsa de la festival a comunităţilor etnice din stângă a Nistrului.

La cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Etniilor de la Chişinău, au participat peste 40 de organizaţii etnoculturale republicane şi municipale. Încă de la deschiderea evenimentului, primarul general, Dorin Chirtoacă, a ţinut să sublinieze că nu am avut şi nu vom avea conflicte interetnice şi că acest lucru va fi înţeles şi de către cei de la Tiraspol.

Comunitatea din Tiraspol nu a fost prezentă

„Este o sărbătoare unică, pe care o avem doar în R. Moldova. Prin aceasta arătăm diversitatea şi faptul că suntem capabili să fim uniţi. Avem o relaţie bazată pe respect, pe susţinere reciprocă şi pe respectarea drepturilor fiecăruia. Şi sunt convins că vom ajunge să fie înţeles acest lucru de către toţi acei care mai toarnă uneori gaz pe foc, în special într-o anumită parte a teritoriului, care, din păcate, astăzi nu este liber şi nu este administrat în totalitate de autorităţile de la Chişinău”, a declarat Chirtoacă.

O locuitoare din Chişinău prezentă la festival ne-a declarat că, pentru R. Moldova, este o pierdere faptul că oamenii de pe celălalt mal al Nistrului nu sunt prezenţi la acest eveniment, devenit deja o tradiţie. „Şi acolo este pământul Moldovei. Mă gândesc că este o chestie politică, prin care autorităţile de acolo nu le permit oamenilor care gândesc diferit de ei să vină la acest festival”, spune Mariana Coţofană.

Taisia Voronin: „Nu dau interviuri”

Imediat după deschiderea festivalului, oficialii de la Chişinău au vizitat minipavilioanele improvizate ale organizaţiilor etnoculturale. Au început cu „Casa Mare”, unde au gustat din sarmalele moldoveneşti. Apoi au făcut un tur pe la toate „casele mari ale popoarelor”, improvizate de fiecare comunitate în parte. Premierul Vlad Filat, după ce a poposit la „Casa Mare”, a mers în vizită la „Curtea Ucrainească”. Faptul că nu a trecut mai întâi pe la găgăuzi a strârnit discuţii aprinse între organizatori şi paza premierului. „Trebuia să treacă pe la găgăuzi, apoi pe la ucraineni”.

Ex-preşedintele Vladimir Voronin a venit la festival împreună cu soţia. Taisia Voronin a pozat alături de reprezentanţii comunităţilor etnice, însă nu a vrut să facă niciun comentariu privind atmosfera din Grădina Publică „Ştefan cel Mare”. „Nu dau interviuri”. În schimb, ex-preşedintele, după ce a gustat din vinul găgăuzilor şi s-a fotografiat cu cei din Comunitatea egipteană, a declarat că acest festival înseamnă o unitate a naţiunilor care locuiesc în ţara noastră. „Pentru mine este o tradiţie să vin aici an de an”.

Am încercat să aflu cum au ajuns să se stabilească cu traiul în R. Moldova o parte dintre reprezentanţii comunităţilor etnice. Silvia Osibean, soţia preşedintelui Comunităţii armene din R. Moldova, povesteşte că l-a cunoscut pe Sergiu din Armenia la Kiev. „Acolo am învăţat împreună. După ce am terminat studiile, am venit la Chişinău. Soţul a lucrat la uzina aviaţiei civile”. În timp ce gusta din vinul armenesc, Sergiu Osibean ne-a spus cum se numeşte mâncarea tradiţională la armeni. „Din bucatele tradiţionale face parte dolma, pe care o avem aici pe masă. Dolma înseamnă sărmăluţe-n foi de viţă. La 1 kilogram de carne se pun 100 de grame de orez şi se prepară cu multe condimente”.

„Davaite po russki”

Preşedintele Comunităţii armeneşti ne-a vorbit doar în limba rusă. După cum am observat, în majoritatea comunităţilor etnice se vorbea doar limba  rusă. Aproape la fiecare minipavilion pe unde am trecut mi se răspundea doar în rusă. „Davaite po russki” (Haideţi [să vorbim] în rusă – n.r.). „Româna nu o cunoaşteţi deloc?” „Net” (Nu – n.r.). Acest răspuns l-am primit de la mai mulţi reprezentanţi ai minorităţilor etnice.

Preşedintele Coaliţiei „Vocea Romilor” din R. Moldova, Robert Cerari, susţine că prin acest festival se demonstrează că „noi, cei din comunităţile etnice din R. Moldova, suntem tot mai aproape unii de alţii. R. Moldova este o casă mare a etniilor din acest stat. Faptul că mulţi etnici vorbesc limba rusă ar însemna că au avut o legătură cu Rusia sau că le-a fost mai uşor să înveţe limba rusă. Însă, dacă stimezi ţara unde te afli, poporul şi tradiţiile ei, ar trebui să cunoşti şi limba statului respectiv”.

De aceeaşi părere au fost mai mulţi participanţi la festival. „Fiecare naţie trebuie să ştie limba pământului unde trăieşte, şi aici mă refer şi la emigranţi. E bine să îşi păstreze obiceiurile şi tradiţiile. În R. Moldova ei au această posibilitate, dar trebuie să ştie şi limba statului, aşa este normal”, spune Ecaterina.

„Româna nu o vorbesc bine. Şi nici rusa. Mai bine pot să vorbesc în engleză sau în franceză. Este normal la festival şi foarte interesant. Eu sunt din Africa şi lucrez pentru refugiaţi. Când mă întreabă cineva de unde sunt, le spun că-s din Moldova”, ne-a spus John.

Festivalul Etniilor este organizat de către Biroul Relaţii Interetnice în comun cu Ministerul Culturii, autorităţile publice locale, primăriile municipiilor Chişinău şi Bălţi, Comitetul executiv al UTA Găgăuzia, organizaţiile etnoculturale din republică. Festivalul etniilor, aflat  la cea de-a XI-a ediţie,  s-a încadrat în programul acţiunilor consacrate jubileelor de 20 de ani de la proclamarea Independenţei R. Moldova şi de la fondarea Biroului Relaţii Interetnice.

Deschiderea şi activităţile culturale s-au făcut în limba oficială

Vera Petuhov, vicedirector general al Biroului Relaţii Interetnice:
„— Organizaţiile etnoculturale din Transnistria nu au fost invitate la Festival pentru că, practic, noi nu acoperim această regiune. Invitaţiile ar trebui să fie făcute de organizaţiile etnoculturale. De exemplu, Comunitatea Ruşilor are o colaborare cu cei din Transnistria. Pe când Biroul de Relaţii Interetnice nu are nici-o colaborare cu organizaţiile din Transnistria. Regimul de acolo afirmă că ei nu sunt o minoritate naţională şi că toţi cetăţenii din regiune sunt ai acelui regim.

— La acest Festival unul dintre obiective este să promovăm obiceiurile, tradiţiile organizaţiilor etnoculturale. Însă, este şi Legea cu privire la minorităţile naţionale, prin care statutul juridic al acestor organizaţii le permite ca limba rusă să fie limbă de comunicare. La Festival, după cum aţi observat, deschiderea şi activităţile culturale s-au făcut în limba oficială. Promovăm acest obiectiv, ca la activităţi să se vorbească limba de stat, adică limba română să fie limbă de comunicare. Însă nu putem să intervenim între oameni şi să le dictăm ce limbă să vorbească. La Festival, am observat, când premierul s-a adresat copiilor din „Ograda ruşilor”, ei răspundeau foarte frumos în română. Copiii sunt mai bine pregătiţi de a vorbi limba română decât cei mai în vârstă. Trebuie să promovăm ca la nivel de întrunire în cadrul organizaţiilor etnoculturale să se vorbească limba de stat”.