Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Românii din Timoc - ameninţaţi…

Românii din Timoc – ameninţaţi cu pistoalele, iar presa românească din Ucraina – cu lichidarea

Închiderea redacţiei de limba română a postului “Radio Ucraina Internaţional” şi lupta românilor din Valea Timocului pentru şcoli şi biserici româneşti au fost principalele probleme discutate la Congresul Internaţional al Jurnaliştilor Români, desfăşurat în localitatea Donji Milanovac, Serbia.

Congresul Internaţional al Jurnaliştilor Români, ediţia a IV-a, sub genericul Europa – Manipulare – Minoritate, s-a desfăşurat în perioada 5—7 aprilie în localitatea Donji Milanovat din Serbia. La acest eveniment a participat şi autorul acestui reportaj, în calitate de reporter al ZdG. Cu o zi înainte de începerea Congresului, am mers la Iaşi, pentru a participa la o dezbatere despre Basarabia – de la tragismul istoriei la integrarea europeană, organizată de Asociaţia Chronos împreună cu Muzeul Unirii.

Din Chişinău spre Iaşi am luat un maxi-taxi. Alături, stătea o femeie ce avea vârsta trecută de 40 de ani, care venise recent de la muncă din Italia. Mergea la un medic din Iaşi. Pe drum femeia s-a arătat bucuroasă că a primit dublă cetăţenie. A scos din geanta de culoare maro paşaportul românesc, pe care îl ţinea într-o bucată de celofan. “Am fost de mai multe ori la Piatra-Neamţ. Ultima dată tot pe la Sculeni am trecut. Da’ nu văd dacă mi-au pus ştampilă”. La rândul meu, am întrebat-o dacă este şi cu sufletul aproape de România sau doar se bucură de avantajul pe care îl oferă cetăţenia română basarabenilor pentru a pleca mai uşor în străinătate.

Criza de identitate: „Românii sunt răi şi ruşii ‘parşîvi'”

„Dacă Moldova intră în UE, am să renunţ la paşaportul românesc. Ce-i drept îi drept. Documentele sunt bune pentru Europa… Românii sunt răi. Ei sunt o naţiune aparte de noi”, îmi spune pasagera de lângă mine fără a-şi argumenta cele spuse. După mai multe discuţii despre limba română, istorie, cultura românească şi politicienii de la Chişinău, femeia a spus că şi ruşii sunt “parşîvi”, pentru că ne-au amestecat limba şi acum ne aflăm în criză de identitate.

Mai multe detalii referitoare la acest subiect le-am discutat împreună cu doi profesori de istorie de la Chişinău şi cu alţii de peste Prut. La dezbaterea de la Iaşi au fost mai multe voci optimiste, care au subliniat că, în mare parte, problema de identitate etnică, de limbă şi cultură în Basarabia va reveni la normalitate. “Un pas important, care întârzie, ar trebui să-l facă politicienii, începând cu modificarea articolului din Constituţie care spune că limba de stat este “limba moldovenească”, a punctat unul dintre profesori.

De la Iaşi am luat trenul, apoi autocarul pentru a ajunge în localitatea Donji Milanovat, la Congresul Internaţional al Jurnaliştilor Români, la care au participat mai mulţi jurnalişti din afara graniţelor, precum şi oficiali de la Bucureşti. Jurnaliştii au discutat despre problemele comunităţilor româneşti din afara graniţelor României, inclusiv crearea unui sistem coordonat şi rapid de reacţie în chestiuni care vizează încălcarea drepturilor minorităţii româneşti, profesionalizarea presei de limba română din afara graniţelor şi identificarea unor soluţii de finanţare a presei.

Pericol pentru presa românească din Ucraina

Jurnaliştii din comunităţile româneşti din Ucraina s-au arătat întristaţi de un anunţ pe care l-au primit de 1 aprilie curent de la Compania Naţională de Radiodifuziune a Ucrainei, fiind informaţi că redacţia de limba română a postului “Radio Ucraina Internaţional” va fi lichidată pentru a reduce din cheltuieli, şi asta după 45 de ani de emisie. În acest sens, Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români (FIJR) a făcut un apel către autorităţile competente ucrainene să menţină redacţia de limba română a postului “Radio Ucraina Internaţional”.

„FIJR somează iniţiatorii proiectului de închidere a redacţiei de limba română a postului de Radio Ucraina Internaţional să renunţe la această măsură administrativă. FIJR va informa toate instituţiile şi organizaţiile internaţionale semnificative în legătură cu încălcarea normelor care reglementează principiile europene ale libertăţii de expresie”, se arată în declaraţia Forumului.

Preşedintele FIJR, Romeo Couţi, condamnă ferm simpla idee a limitării libertăţii de expresie. “În această situaţie, este evident că Ucraina simulează respectarea valorilor şi obligaţiilor europene asumate. Motivele financiare nu constituie o justificare pentru această iniţiativă de limitare a drepturilor fundamentale ale minorităţilor naţionale”, a declarat Couţi.

Peste 300 de mii de români din Timoc aflaţi în ultima fază de asimilare

În cadrul evenimentului de la Donji Milanovac, Părintele Boian Aleksandrovici de la Biserica Românească din Malainiţa a spus că guvernul sârb duce în continuare o politică agresivă de deznaţionalizare şi de asimilare a românilor din Valea Timocului. “Românii din Valea Timocului sunt în ultima fază de asimilare”. Părintele Boian a mai afirmat că autorităţile sârbe, în loc să le acorde drepturile necesare, fiind un stat candidat la aderarea la UE, îi ameninţă frecvent pe preoţii români din regiune atunci când se pune în discuţie construcţia unui locaş românesc sau primesc scrisoare de demolare a clopotniţelor. “Românii din Timoc, în special liderii de organizaţii româneşti, sunt ameninţaţi şi cu pistoalele”, a mai spus părintele.

De altfel, preşedintele Institutului Cultural Român, Andrei Marga, prezent la Congres, a subliniat importanţa crucială a presei pentru democraţie şi pentru cultură. “Nu există nici democraţie şi nici cultură trainică fără presă liberă. De calibrul presei depind atât cultura democraţiei, cât şi restul culturii. Ne ocupăm în acest Congres de presă în relaţia cu comunităţile românilor din afara frontierelor ţării. Aduc mulţumiri jurnaliştilor care au sprijinit preocuparea de a cunoaşte nevoile acestor comunităţi şi de a le satisface”, a mai declarat Marga.

Victor Ponta: 10 mii de jurnalişti români în afara graniţelor

Mesajul primului-ministru al României, Victor Ponta, a fost în primul rând de a felicita FIJR, organizaţie care se adresează celor aproximativ 10 mii de jurnalişti români care activează în mass media de limba română din afara graniţelor, pentru perseverenţa şi energia cu care a promovat identitatea acestei categorii profesionale.

În continuare, secretarul de stat Stejărel Olaru, şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, a afirmat: “Noi, ca Departament ce are în responsabilitate viaţa şi activitatea românilor de pretutindeni, ne bazăm pe informaţiile furnizate din teren, e foarte importantă activitatea jurnaliştilor. Activitatea dumneavoastră e vitală pentru noi, astfel ne sesizăm şi ne implicăm”, a mai spus Olaru în cadrul evenimentului de la Donji Milanovac.

Congresul Internaţional al Jurnaliştilor Români este organizat de FIJR în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi Consiliul Judeţean Cluj. Organizarea celei de-a cincea ediţii a Congresului va avea loc în oraşul Ismail, regiunea Odesa, Ucraina.