Rio de Janeiro: Droguri, mitraliere, femei şi distracţie

În faţa statuii lui Isus, amplasată pe muntele Corcovado din centrul oraşului Rio de Janeiro, mărşăluiau peste 10 mii de manifestanţi, majoritatea fiind cadre didactice. Aceştia protestau împotriva planului privind cariera dascălilor, un document adoptat recent de autorităţile braziliene. În timp ce băncile erau în grevă generală, dealerii de droguri ne asaltau pe faimoasa plajă Copacabana cu tot felul de oferte: Marijuana? Haşiş de calitate la 25 USD per gram. Iar după o călătorie prin celebrele cartiere favelas, un jurnalist de investigaţie s-a trezit cu un pistol la tâmplă.

Călătoria spre Rio de Janeiro a început cu microbuzul de pe ruta Chişinău—Bucureşti. Pe scaunul alăturat călătorea Valentina, o tânără de 21 de ani, din Găleşti, Străşeni. Pleca la muncă în Spania. Ea mi-a povestit că, la 18 ani, a mai încercat o dată să ajungă la Madrid, dar atunci a fost arestată de poliţia italiană pentru că a călătorit cu o viză falsă.

„Când am împlinit 18 ani, mama a fost operată şi a rămas fără un rinichi. După operaţie, se simţea foarte rău. Aveam nevoie de bani pentru alte intervenţii chirurgicale. Aşa am hotărât să plec la muncă în Spania. Am apelat la o femeie din sat care se ocupa de vize. I-am plătit 3500 de euro şi mi-a spus că, în câteva zile, îmi va face o viză poloneză la Kiev. Am primit viza şi am luat avionul spre Italia, iar apoi urma să urc într-un autocar spre Spania. La aterizare, pe aeroportul din Treviso, vameşii italieni nici nu s-au uitat la viză. Doar la fotografia din paşaport. În aceeaşi zi, am plecat spre Veneţia şi am urcat într-un autocar care făcea cursa spre Madrid. Aproape de graniţa cu Franţa, poliţiştii italieni ne-au oprit. Au verificat paşapoartele. Atunci au depistat că am viză falsă. Mi-au pus cătuşele, iar eu m-am aflat în stare de şoc”, povesteşte Valentina.

O prostituată din România, colega de celulă a Valentinei

Timp de 8 ore până la Bucureşti, tânăra de 21 de ani a relatat cu lux de amănunte momentele de groază pe care le-a trăit timp de 2 luni într-un penitenciar din Italia. Aşa am cunoscut cazul unei prostituate românce, arestată pentru a doua oară în Italia, colega sa de celulă, dar şi alte istorii interesante pe care le-a descoperit în penitenciar. Autorităţile italiene i-au interzis Valentinei să călătorească în Italia în următorii 5 ani. Ca să poată pleca din nou, Valentina s-a căsătorit, schimbându-şi numele de familie. Apoi şi-a redobândit cetăţenia română şi a plecat din nou spre Madrid.

Ajunşi pe Aeroportul Internaţional “Henri Coandă” din Bucureşti, Valentina şi-a văzut de drumul ei, spunându-mi, în final, că îmi va trimite mai multe detalii despre gruparea care eliberează vize false, iar eu am luat avionul spre Rio de Janeiro via Amsterdam. În avion, pe scaunul din stânga stătea un spaniol ce purta pantaloni scurţi şi un hanorac roşu. Îi spunea stewardesei: “I want red wine..”/ (Eu vreau vin roşu). După vreo 5 ore de zbor deasupra Atlanticului, m-a prins somnul. M-a trezit spaniolul, care a scăpat paharul cu vin chilian peste picioarele mele. Puţin stresat, spaniolul şi-a cerut scuze în limba lui, apoi a mai comandat un “red wine”.

Dealerii de droguri de la Copacabana

Pe străzile din Rio de Janeiro profesorii manifestau, cerând demisia guvernului, iar eu mă pregăteam să merg la “Conferinţa Globală a Jurnaliştilor de Investigaţie”. În timpul liber, am mers să vizitez faimoasa plajă Copacabana. Am rămas surprins să văd cum, pe malul oceanului, copii, tineri şi bătrâni făceau sport. Erau mulţi. Aveam senzaţia că se pregăteau de Campionatul Mondial de Fotbal 2014. În timp ce mă plimbam pe plajă, îmi ieşeau în cale dealeri de droguri. Aceştia ţineau în mână eşarfe, pălării şi fluiere personalizate cu emblema Braziliei, mascându-şi astfel tranzacţiile cu droguri. “Vrei să fumezi ceva tare? Haşiş? 100 de reali (50 USD) – 2 grame. E calitate”, ne asaltau dealerii de droguri cu tot felul de oferte.

De la Copacabana m-am întors la Hotel Royal Tulip, unde eram cazat. Barmanul de acolo mi-a spus, într-o engleză stâlcită, că dacă mă interesează să mă distrez în compania unor brazilience, îmi dă el nişte adrese. A enumerat şi câteva bordeluri clandestine din Rio… În penultima zi a conferinţei, m-am pornit de la hotel împreună cu un jurnalist de investigaţie din România spre Universitatea Catolică din Rio, locul unde se desfăşura conferinţa. Am luat-o la pas prin celebrele cartiere favelas. Acolo casele sunt mici, sărăcăcioase, construite pe nişte dealuri stâncoase. Pe străzi erau mulţi poliţişti înarmaţi cu mitraliere, care îţi insuflau încrederea că eşti în siguranţă.

Pe străduţele înguste dintr-un cartier din favelas urcam încet spre vârful dealului, ca apoi să coborâm pe partea cealaltă şi să ajungem la Universitatea Catolică. Mai aveam de urcat vreo sută de metri. Eu m-am oprit din drum. De la încălţăminte, aveam o rană la picior… Tot atunci am hotărât să caut o bancă, ca să schimb 100 USD, apoi să iau un taxi şi să ajung la conferinţă. Colegul meu, jurnalist de investigaţie din România, a mers mai departe, la pas, prin favelas. Încă nu ştiam ce i se poate întâmpla.

Pistolul din favelas

Am trecut pe la câteva bănci din apropiere, dar pe toate uşile era afişat mesajul: “Greva”. Unul dintre paznici mi-a spus că băncile sunt în grevă, iar un schimb valutar aş găsi la 15 km, pe plaja Copacabana. M-am întors la hotel. Acolo am schimbat banii. Am luat un taxi şi am ajuns la Universitatea Catolică.

Colegul era palid la faţă. Mi-a povestit că, după ce ne-am despărţit, mergând pe o stradă îngustă prin favelas, s-au luat de el vreo 6 tineri. Aceştia fumau droguri. Un puşti s-a apropiat de el şi-i tot striga: “procuror?”. A încercat să nu-i ia în seamă. A mai mers vreo 40 de metri, când a constatat că drumul e blocat. Singura soluţie era să facă cale întoarsă şi să treacă din nou pe lângă ei, ca să caute o ieşire. Când s-a apropiat de ei, aceştia l-au oprit. L-au imobilizat. I-au ridicat mâinile în sus. Unul dintre ei a scos un pistol şi i l-a pus la tâmplă. L-au căutat în geantă şi prin buzunare. I-au luat telefonul şi i-au permis să plece. După ce a mai mers vreo 50 de metri, a venit un puşti din urmă, să-i restituie telefonul. “Poate că a fost bine că te-ai întors. Tu aveai mai mulţi bani la tine, aparatul foto şi tableta. S-ar fi putut întâmpla şi mai rău”, mi-a spus colegul, care trecuse printr-o stare paralizantă.

În 2012, autorităţile din Rio de Janeiro au intenţionat să construiască un zid împrejurul cartierelor din favelas pentru a nu permite extinderea lor. Iar în ultimele luni, poliţia braziliană a luat cu asalt mai multe cartiere de acest fel din Brazilia pentru a reduce criminalitatea şi a spori siguranţa turiştilor care vor vizita ţara în timpul Campionatului Mondial de Fotbal 2014.