Principală  —  IMPORTANTE   —   Câte kilograme de cârnaţ costă…

Câte kilograme de cârnaţ costă un alegător în R. Moldova?

Politicienii promit marea şi sarea pentru a obţine un fotoliu. Dintre cei care promit, o mare parte nu vor trebui să-şi realizeze promisiunile, respectiv îşi permit acest lux. E o chestiune valabilă în toate campaniile electorale, în toate ţările. Ziarul de Gardă şi Reporter de Gardă au realizat un spot video intitulat „Cârnaţul promisiunilor electorale”, care ilustrează relaţia tipică dintre candidatul electoral şi alegător: primul promite, iar cel de-al doilea votează, decepţionat de alegerile anterioare, dar în speranţa că de această dată poate va fi mai bine.

În rolul celor două personaje din spotul video apare actorul Sergiu Voloc, mai întâi în poziţia candidatului electoral – îmbrăcat bine, puţin înfumurat, purtând o lozincă cu sloganul electoral „Votează cârnaţul, umple-ţi maţul”. După ceva timp, apare acelaşi Sergiu Voloc, de această dată în rolul alegătorului veşnic flămând de „promisiuni”. Urmează un dialog între cei doi:

–Bună ziua, domnule candidat. Sunt flămând, vreau să mănânc.

–Păi, votează pentru mine şi vei obţine mâncare.

–Dar nu se poate mai întâi cârnaţul şi pe urmă votarea? Eu sunt flămând încă de la alegerile precedente şi cele anterioare. Tot votam pentru cârnaţ, dar aşa şi nu l-am primit.

–Nu, nu se poate. Nu am dreptul.

„Nu voi vota pentru candidaţi uşor alterabili. Ai lungit cârnaţul, suntem sătui până în gât de cârnaţii promisiunilor voastre deşarte”, declară într-un final alegătorul.

Sloganul şi promisiunile electorale câştigătoare la alegerile prezidenţiale din 2016

De-a lungul anilor, candidaţii la parlamentare, locale sau prezidenţiale îşi prezintă programele electorale, dar şi sloganele cu care încearcă să-i convingă pe cetăţeni să-i voteze. „Moldova are viitor în România”, „Preşedintele poporului”, „Am ales să înving sărăcia, corupţia, oligarhii”, „Moldova are viitor”, „Mergem spre Vest”- sunt doar câteva slogane cu care s-a încercat „cucerirea” alegătorilor la alegerile prezidenţiale din 2016. Făcând o retrospectivă a sloganelor electorale cu care au încercat politicienii să pună mâna pe fotoliul de preşedinte, vă reamintim care a fost sloganul şi promisiunile electorale ale celui care a reuşit să ajungă în funcţia de şef al statului.

Relaţia tipică dintre candidat şi alegător: primul promite, iar cel de-al doilea votează, decepţionat de alegerile anterioare, dar în speranţa că de această dată va fi mai bine. Dintre cei care promit, o mare parte nu vor trebui să-şi realizeze promisiunile, respectiv îşi permit acest lux

Pe 30 octombrie şi 13 noiembrie 2016, în R. Moldova, s-au desfăşurat tururile I şi II ale alegerilor prezidenţiale. Igor Dodon a câştigat cel de-al doilea tur al alegerilor, devansând-o pe Maia Sandu cu puţin peste 4%. Sloganul câştigător a fost: „Moldova are viitor! Pentru Patrie, pentru Popor!”. În programul său electoral, cele mai sonore promisiuni ţineau de recuperarea miliardului furat din sistemul bancar, organizarea unui referendum privind vectorul de politică externă a ţării, verificarea completă a averilor judecătorilor, procurorilor şi ale altor funcţionari, eliberarea statului de oligarhi.

În goana după voturi, Igor Dodon nu a ezitat să facă promisiuni populiste şi chiar ireale, care depăşesc prerogativele unui şef de stat într-o republică parlamentară. Dintre toate promisiunile făcute, Igor Dodon cu siguranţă s-a ţinut de cuvânt în privinţa restabilirii relaţiilor cu Federaţia Rusă: de la învestirea sa în funcţie, şeful statului s-a întâlnit de cel puţin 11 ori cu liderul de la Kremlin, alte peste 50 de întâlniri au fost cu alţi oficiali ruşi, însă niciuna cu şefii statelor vecine Ucraina şi România.

Deşi a promis că va insista asupra organizării alegerilor parlamentare anticipate, acestea se vor desfăşura în mod obişnuit, după expirarea mandatului de patru ani a actualului legislativ. O altă promisiune ţinea de „relansarea ţării”, proces care urma să implice recuperarea miliardului furat din sistemul bancar şi tragerea la răspundere a celor responsabili. „În ultimii ani, Moldova a ajuns să fie guvernată de oligarhi. Este o realitate recunoscută atât local, cât şi peste hotare. În prezent, situaţia s-a agravat: Parlamentul, Guvernul, sistemul judiciar, organele de forţă, majoritatea surselor mass-media, inclusiv Televiziunea Naţională, toate fluxurile financiare din ţară sunt concentrate în mâinile oligarhului. Acest lucru nu mai poate fi tolerat”, se arată în programul electoral al lui Igor Dodon.

În aproape doi ani de activitate, Igor Dodon a fost suspendat din funcţie deja de patru ori

În realitate, în cei aproape doi ani de mandat, de fiecare dată când Igor Dodon s-a opus unor decizii ale actualei guvernări, a fost suspendat din funcţie, pe motiv că încalcă Constituţia R. Moldova. Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, afirmă că suspendarea şefului statului s-a transformat dintr-o situaţie excepţională într-o „procedură birocratică ordinară”. În acelaşi timp, deşi Curtea Constituţională a constatat că Dodon şi-a încălcat jurământul depus la învestire, acest lucru nu a fost sancţionat sau investigat din punct de vedere politic în Parlament. De cealaltă parte, preşedintele Parlamentului susţine că iniţierea procedurii de impeachment (n.r.: destituire) nu este posibilă acum din mai multe motive. În opinia preşedintelui Parlamentului, un referendum de demitere a preşedintelui costă, iar R. Moldova se află deja în pragul alegerilor parlamentare. Un alt motiv pentru care acest scenariu nu este valabil îl constituie ratingul ridicat în sondaje pe care îl are Igor Dodon: „Nu este sigur că cetăţenii vor susţine o astfel de demisie, luând în considerare sondajele. Atunci, de ce să cheltuim bani şi timp, dacă unele lucruri sunt evidente? Nu este nici contextul, nici momentul”.

Refuzul de a promulga noul Cod al audiovizualului. O nouă suspendare?

În acelaşi program electoral, pe ultima pagină, scris cu un caracter de litere mărunt, se regăseşte promisiunea lui Igor Dodon de a respinge noul Cod al Audiovizualului, care stipulează interzicerea difuzării emisiunilor televizate ruseşti, şi de a solicita ajustarea acestuia în scopul asigurării principiilor constituţionale privind libertatea de exprimare şi a informaţiei. Zis şi făcut? Şeful statului a refuzat să promulge Codul serviciilor media audiovizuale şi, la 2 noiembrie, curent, a remis proiectul în Parlament, spre reexaminare. Acest lucru înseamnă, de fapt, o nouă posibilă suspendare a lui Igor Dodon din funcţia de preşedinte: în cazul în care Parlamentul îşi menţine hotărârea adoptată anterior, Dodon este obligat să promulge legea, în caz contrar, riscă să fie suspendat din funcţie pentru a cincea oară. În cazul suspendărilor anterioare, documentele au fost semnate de fiecare dată de preşedintele Parlamentului, Andrian Candu.

Barometrul Opiniei Publice din noiembrie 2017 arată că aşteptările oamenilor de la viitorul preşedinte al R. Moldova erau să creeze locuri de muncă (67,2%), să dezvolte economia (56%) şi să oprească corupţia (30,1%). Rezultatele sondajului din mai 2018, arată că 45,9% dintre cetăţenii intervievaţi nu au deloc încredere în Igor Dodon, 20,4% au o oarecare încredere şi doar 19,6% au foarte mare încredere în şeful statului.