Principală  —  IMPORTANTE   —   Rabia: cinci răspunsuri la întrebări

Rabia: cinci răspunsuri la întrebări

Rabia (turbarea) este o boală infecțioasă care se transmite de la animale la om. Medicii avertizează despre necesitatea adresării imediate la medic, organizațiile pentru protecția animalelor cer implicarea statului, iar autoritățile asigură că sunt întreprinse toate măsurile pentru prevenirea și combaterea ei.

Ce este rabia?

Rabia (turbarea) este o boală de origine virală care afectează animalele. Purtătoarele principale ale virusului rabic sunt vulpile. Ele pot molipsi animalele sălbatice, dar și pe cele domestice, și nu doar câinii sau pisicile. Această boală se transmite de la animale la om, afectând sistemul nervos central. Cel mai mare risc de îmbolnăvire îl au copiii cu vârsta mai mică de 15 ani. Victoria Slivinschi, medic epidemiolog din cadrul Agenției Naționale de Sănătate Publică (ANSP), spune că infectarea oamenilor se face prin mușcătură, zgârietură sau prin salivarea de către animal a zonelor rănite ale pielii omului. Perioada de incubare este de circa 15 zile, dar poate varia de la opt zile până la doi ani, în funcție de locul mușcăturii, profunzimea și concentrația virusului pătruns în rană. Odată cu apariția primelor simptome ale rabiei, aceasta nu mai poate fi tratată. O condiție obligatorie care asigură păstrarea vieţii omeneşti este adresarea rapidă la medic, comunică ANSP.

Vitalie Carauș, șeful Direcției sănătate și bunăstarea animalelor din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), atrage atenția asupra faptului că animalele bolnave de rabie pot fi aparent sănătoase, însă în urma contractului cu oamenii pot transmite boala. Atunci când boala este la stadii avansate, animalele bolnave de rabie salivează abundent, au mișcări necoordonate, privirea haotică dar și un comportament agresiv.

Ce trebuie să facă oamenii?

Dacă persoana a fost mușcată de un animal, atunci ea trebuie să spele rana cu apă curgătoare și săpun și să prelucreze marginile rănii cu tinctură de iod. Acest lucru va permite înlăturarea unei cantități mari de virus din rană. „Apoi ea trebuie să se adreseze la medic, unde i se va administra gratuit vaccinul antirabic și imunoglobulina antirabică”, zice Victoria Slivinschi.

Dacă persoana are animale domestice în gospodărie, acestea trebuie să fie vaccinate împotriva rabiei. „Numai vaccinarea și buna educație ar duce la eradicarea bolii. La noi, cultura de întreținere a animalului este joasă. Oamenii aruncă în stradă animalele. Acestea se îmbolnăvesc și infectează alte animale sănătoase”, a spus Vitalie Carauș, șeful Direcției sănătate și bunăstarea animalelor din cadrul ANSA, menționând că aceasta este o problemă socială care necesită implicare. De asemenea, medicii recomandă ca oamenii să se comporte adecvat cu animalele proprii, cu cele de pe drum, sau cu cele pe care le întâlnesc în pădure. Populaţia trebuie să se abţină de la practica prinsului în capcane a vulpilor, jderilor şi a altor animale de pradă, se afirmă în comunicatul ANSP.

Ce spun apărătorii animalelor?

Valentina Dudnic, președinta Asociației pentru protecția animalelor fără adăpost „ALGA”, a spus că „înainte erau echipe veterinare care plecau în regiuni și vaccinau câinii maidanezi. Nimic absolut nu justifică omorul. Doar în lumea interlopă sângele este răsplătit cu sânge”, iar problema existenței câinilor maidanezi trebuie hotărâtă.

„Noi suntem parte a naturii, noi trăim în ecosistem și nu putem trăi fără câini și fără purici. Totul depinde de om. Atunci când omul are câini acasă, trebuie să-i vaccineze și să-i ia la evidență. Ar trebui să existe un departament specializat care să se ocupe de câinii maidanezi, dar nu să se ocupe de ei Regia Autosalubritate, așa cum se face în municipiul Chișinău”, consideră apărătoarea animalelor. Din punctul ei de vedere, guvernul trebuie să aibă responsabilitatea de a construi aziluri pentru animalele fără adăpost, să le vaccineze și să le sterilizeze. „În municipiul Chișinău nu există nicio clinică veterinară de stat, toate fiind private, iar azilurile existente sunt cele construite de societatea germană sau aziluri improvizate construite de voluntari”, spune Dudnic. Ea mai zice că statul trebuie să cumpere vaccinuri și să monitorizeze administrarea lor la animale.

Cum previn instituțiile statului apariția bolii la oameni?

În municipiul Chișinău animalele prinse în oraș sunt examinate și vaccinate împotriva rabiei. Există cabinet, cu un medic veterinar angajat la serviciu. O parte din animalele vaccinate sunt întoarse în societate. Există un registru în care acestea sunt luate la evidență a comunicat Alexandru Bajura, vicedirector la Întreprinderea Municipală „Regia Autosalubritate”. Din spusele lui, aceste acțiuni se întreprind doar față de animalele din capitală, din motiv că instituția nu activează și în suburbii, însă în caz de necesitate sau dacă angajații instituției sunt solicitați, aceștia intervin și în celelalte localități ale municipiului.

Pe întreg teritoriul R. Moldova, ANSA are programe naționale de monitorizare a bolilor la animale. La compartimentul rabie există procedura de vaccinare a tuturor efectivelor de câini cu stăpân și vaccinarea animalelor din fauna sălbatică. Până în anul acesta au fost distribuite momeli cu vaccin către vizuinile animalelor sălbatice. Din spusele lui Vitalie Carauș, șeful Direcției sănătate și bunăstarea animalelor din cadrul ANSA, în conlucrare cu administrațiile publice locale, anual în raioanele țării sunt vaccinați 600-700 de mii de câini cu stăpân, însă nu există capacitatea de a vaccina și câinii maidanezi. Vaccinarea acestora și manopera este gratuită. Funcționarul zice că acest vaccin este distribuit gratuit și în centrele de plasament a animalelor care există pe teritoriul țării.

Din acest an, Comisia Europeană a finanțat vaccinarea cu ajutorul aviației civile a animalelor din zona tampon de la hotar cu România. De asemenea, în conlucrare cu veterinarii, în țară se desfășoară activități de informare privitor la necesitatea vaccinării animalelor împotriva rabiei.

Ce spun cifrele?

Din spusele Victoriei Slivinschi, medic epidemiolog din cadrul ANSP, anual, în R. Moldova, sunt înregistrate aproximativ 5000 de persoane agresate de diverse categorii de animale. Acestea primesc tratament antirabic. Cazuri de deces a persoanelor infectate cu rabie s-au înregistrat în anii 2003 și 2016. Ultimul caz a fost înregistrat la o persoană care a fost mușcată de propriul câine. Din cauză că aceasta nu s-a adresat după ajutor medical, a decedat.

La începutul lunii, în Chișinău s-a înregistrat un caz suspect de rabie la un copil de 11 ani care a decedat. Tabloul clinic a fost cel al rabiei, însă probele de laborator încă nu au confirmat existența bolii. Din spusele lui Vitalie Carauș, șeful Direcției sănătate și bunăstarea animalelor din cadrul ANSA, zona municipiului Chișinău nu este una rabigenă. Adică, aici nu au fost înregistrate cazuri de rabie timp de 15 ani, iar în urma anchetei animalul bolnav nu a putut fi identificat. Din spusele lui, câinii au un areal stabilit în care locuiesc, iar animale străine nu sunt acceptate în această zonă.  Mai mult ca atât, funcționarul a făcut referire și la faptul, că perioada de incubare a bolii ar fi putut fi una de lungă durată, iar copilul ar fi putut fi mușcat mult mai devreme de la apariția simptomelor bolii.

Conform datelor Centrului republican de diagnostic veterinar, în primele 6 luni ale anului curent, rabia a fost depistată la 23 de animale în 13 teritorii administrative. Șase cazuri au fost înregistrate pe teritoriul raionului Ştefan Vodă, trei animale bolnave au fost identificate în raionul Glodeni, câte două cazuri pe teritoriile raioanelor Străşeni, Sângerei şi Camenca, a comunicat ANSP.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (2017), din cauza rabiei, anual în lume mor mai mult de 56 000 de persoane. În colaborare cu organizațiile internaționale, aceasta își propune ca până în anul 2030 cifra deceselor din cauza rabiei umane să fie redusă la zero.