Răbdătoare în faţa sutelor de pacienţi

Asistentele medicale din R. Moldova s-au întâlnit, pe 29 mai, în cadrul celui de al doilea Congres, desfăşurat la Chişinău. În cadrul evenimentului, cei prezenţi au discutat despre situaţia  precară a asistentelor medicale.

Preşedinta Asociaţiei de Nursing din R. Moldova (ANRM), Elena Stempovscaia, a enumerat principalele probleme cu care se confruntă cadrele medicale din instituţii. Acestea ar fi: migraţia cadrelor tinere, creşterea solicitărilor privind încărcătura de muncă, condiţiile de muncă nefavorabile, criza economică, care influenţează serviciile prestate, lipsa unui echipament şi utilaj medical. În ciuda acestor condiţii, asistentele medicale încearcă să facă faţă situaţiei.

Fără transport, pe cont propriu

Nina Bânzari lucrează în calitate de asistentă medicală de familie de 32 de ani la Centrul Medicilor de Familie (CMF)  din Nisporeni.

Ea spune că e greu să lucrezi în spitale în condiţiile actuale. Munca asistentelor este foarte complicată. „Dar colectivul este bun şi putem lucra în echipă. Avem foarte mult de lucru, dar ne străduim ca rezultatele să fie bune”. Bânzari povesteşte că, de fapt, ar trebui să fie câte două asistente pe un sector, dar din cauza migraţiei cadrelor tinere peste hotare, sunt nevoite să muncească doar câte una. „Lucrăm şi cu copiii, şi cu femeile gravide, şi cu cei bolnavi de tuberculoză. E foarte complicat şi totodată riscant, dar facem faţă situaţiei”.

Uneori, când  sunt în criză de timp, asistentele medicale de la CMF Nisporeni îşi iau şi acasă de lucru – să completeze fişe, cataloage. „Că doar nu le poţi spune şefilor că n-ai reuşit să-ţi faci treaba”. Uneori, sunt datoare să meargă pe la pacienţi prin alte sectoare, îndepărtate. „Nu ni se dă transport de la CMF, de aceea suntem nevoite să ne deplasăm pe cont propriu”.

În ceea ce priveşte salariile, Nina Bânzari spune că ele mai merg la perfecţionare, obţin categorii şi astfel ajung să aibă un salariu mai mare. „La fiecare trei luni vin şi ne controlează dacă ne facem lucrul corect. Mai trebuie să ai grijă ca pacienţii să fie mulţumiţi, altfel ar putea apărea probleme cu administraţia”.

Asistente tinere în aşteptarea unei categorii

Unul dintre motivele plecării cadrelor tinere la muncă peste hotare este salariul inadecvat. Eudochia Toacă, asistentă superioară în secţia Radioterapie a Institutului Oncologic din Chişinău, spune că soluţia optimă de supravieţuire, pe care asistentele o practică, este munca pe un salariu jumătate. „Uneori mai transmitem lucrul una alteia, altfel nu reuşim”. Când vin cadre tinere, le este mai greu în primul an. „Salariul lor abia de ajunge la 700 de lei. Dar după un an de activitate salariul creşte, deoarece trec un stagiu şi obţin categorie”, explică Toacă.

Dacă în Chişinău sau prin raioane situaţia este sub control, în localităţile rurale aceasta e mai complexă. La Centrul medical din  satul Bleşteni, raionul Edineţ, nu este nici echipament tehnic. „Noi scriem fişele, registrele, înscrierile. Nu avem computere care ar putea să ne uşureze munca”, spune Cristina Beltei, care activează ca asistentă medicală de cinci ani.

O zi din viaţa unei asistente este foarte încărcată. În cele opt ore de muncă are 30-40 de pacienţi. „Unii nu se comportă cum trebuie, sunt mai nemulţumiţi, dar cu răbdare, pentru că asta ne este caracteristic, încercăm să facem faţă situaţiei. Trebuie să ne adaptăm la orice situaţie, oricât de complicată, odată ce am ales să ajutăm oamenii bolnavi”.

O altă problemă e că centrul nu prea are aparataj medical calitativ. „Din acest motiv, pacienţii vin la Chişinău în loc să vină la noi”. Cu o notă de optimism, Cristina Beltei spune, zâmbind, că în situaţiile mai dificile se ajută reciproc. Uneori şi pacienţii ne înţeleg, iar dacă obosim prea tare, ne luăm concediu sindical sau concediu de boală”.

Psiholog pentru asistente – pacienţi mai relaxaţi

Problema lipsei cadrelor în instituţiile medicale afectează atât comportamentul asistentelor, cât şi al pacienţilor. Soluţia pe care o vede psihologul Centrului Mamei şi Copilului din Chişinău (CMCC), Marina Petrova, este organizarea de seminare şi traininguri pentru cadrele medicale. „Seminarele ar armoniza, într-un fel, situaţia încordată din instituţii. Este un factor foarte important relaţia medic–asistent medical–pacient şi invers. În acest tip de relaţie trebuie să existe o colaborare”.

Psihologul a explicat că ar trebui însuşite tehnici de relaxare care ar putea mobiliza personalul în situaţii mai dificile. Aceasta ar însemna să-şi controleze comportamentul în asemenea situaţii. „Când vin într-o instituţie medicală, pacienţii se află într-o stare emotivă foarte incertă. Este necesar ca asistentele să fie instruite astfel, încât să observe orice schimbare în starea pacientului. Doar dacă înţelegi în ce stare se află pacientul, ştii cum trebuie să te comporţi cu el”.

Totodată, psihologul CMCC zice că e mai bine să fie organizate astfel de traininguri în regiuni. „Putem forma o echipă şi merge direct prin localităţile rurale, pentru instruire. E mai puţin costisitor”, explică psihologul.

Preşedinta ANRM, E. Stempovscaia, consideră că este important ca asistentele medicale să îşi continue studiile în domeniul nursing, să se implice în efectuarea diferitor cercetări. Pe de altă parte, ar trebui să fie redus numărul de pacienţi la o singură asistentă. Acest lucru ar putea îmbunătăţi calitatea muncii acestora.

Veronica RUSSU