R. Moldova – „concurenta” Rusiei şi a Kazahstanului la persecutarea apărătorilor drepturilor omului

Tentative şi omoruri la comandă, dosare penale fabricate, răfuială fizică, ameninţări, presiuni asupra rudelor, tentative de anulare a licenţei şi declaraţii defăimătoare la adresa lor, făcute în mass-media – la astfel de presiuni şi riscuri sunt supuşi apărătorii drepturilor omului din ţările post-sovietice. Concluziile au fost făcute în cadrul sesiunii regulare a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, care s-a desfăşurat în perioada 18 iunie–6 iulie 2018, în cadrul acesteia fiind abordat subiectul independenţei juriştilor şi avocaţilor din două state – R. Moldova şi Kazahstan.

Participanţii la sesiunea ONU au discutat şi cazul activistei civice şi avocatei Ana Ursachi, din R. Moldova, care s-a refugiat într-un stat UE, în urma presiunilor exercitate asupra sa de către reprezentanţii actualei puteri.

În urma dezbaterilor, s-a constatat că ancheta penală ar fi fost efectuată în baza unei acuzaţii false, calomnioase, a unor acţiuni ilegale ale colaboratorilor Centrului Interpol, fiind efectuate presiuni asupra rudelor. În acest context, Ana Ursachi ne-a declarat că mereu a fost un avocat şi un activist civic incomod regimului. Din 2006-2007, participă în dosare care astăzi în R. Moldova sunt considerate politice. Erau cazuri de persecutare a persoanelor care făceau opoziţie regimului comunist, ea fiind una dintre primii avocaţi care a descoperit şi a făcut publică informaţia potrivit căreia, în spatele ordinelor date de preşedintele Vladimir Voronin, ar fi stat Vladimir Plahotniuc.

În urma atacurilor raider din 2011-2012, numeroase victime pe care Vladimir Plahotniuc le-ar fi deposedat de afaceri, bănci, imobile, deveniseră clienţi ai avocatei Ursachi. Din 2014, ea a reprezentat apărarea unor politicieni incomozi lui Plahotniuc, din cauza dezvăluirilor făcute împotriva acestuia, susţine avocata. Cele mai răsunătoare ar fi cazurile lui Renato Usatîi, Grigore Petrenco, Ion Butmalai (raportul ODF din decembrie 2016).

Un dosar „reanimat” pentru şantaj?

În septembrie 2016, îl reprezintă în instanţe pe Veaceslav Platon. Din spusele avocatei, declaraţiile lui Platon erau extrem de periculoase pentru Plahotniuc, iar Platon ar mai fi deţinut şi acte compromiţătoare ce l-ar viza pe Plahotniuc, de pe vremea când aceştia ar fi „lucrat” împreună.

Ana Ursachi pretinde că ultima picătură de răbdare a guvernării s-a terminat după ce, la 4 septembrie 2016, a ieşit cu declaraţii răsunătoare, făcând publice mărturiile lui Platon despre implicarea lui Plahotniuc în furtul miliardului din Rezerva BNM şi în schemele de spălare a banilor ruseşti în R. Moldova.

La 8 Septembrie 2016, procurorul general interimar de atunci, Eduard Harunjen, a dispus anularea ordonanţei de clasare a procesului penal nr. 97428109 din 20.04.2001, în care Ana Ursachi a avut statut de bănuită. Din lipsă de probe, acel dosar fusese clasat definitiv. Avocata pretinde că reluarea urmăririi penale a fost una ilegală, deoarece a avut loc după 20 de ani de la înregistrarea acelei crime, şi la 4 ani şi jumătate de la momentul în care termenul de prescripţie expirase.

Contactat telefonic, procurorul general, Eduard Harunjen, ne-a declarat: „Nu comentez declaraţiile învinuiţilor pe dosare. Fiecare e în drept să declare orice în favoarea sa, dacă consideră că aşa îşi realizează dreptul la apărare. În acest caz, reluarea urmăririi penale pe cazul de omor al unei persoane, comis în circumstanţe agravante, a fost condiţionată de apariţia unor circumstanţe noi, despre care organul de urmărire penală a fost informat ulterior printr-o plângere depusă de succesorul victimei. De altfel, ordonanţa de reluare a urmăririi penale a fost supusă controlului judiciar şi considerată legală, inclusiv de către Curtea de Apel Chişinău. Cât despre prescripţie. Într-adevăr, persoana nu poate fi trasă la răspundere penală, dacă din ziua comiterii infracţiunii a intervenit termenul de prescripţie. În acest caz, este aplicabilă liberarea de răspundere penală, ce constituie un motiv de nereabilitare a persoanei. Pe de altă parte, dacă învinuitul se opune acestui lucru şi pledează nevinovat, institutul prescripţiei nu poate fi aplicat, deoarece aceasta ar afecta unul din principiile de bază ale procesului penal – prezumţia nevinovăţiei. În acest caz concret, procurorii au fost în imposibilitate de a audia persoana vizată şi a afla poziţia acesteia, deoarece îndată după reluarea urmăririi penale, aceasta a părăsit teritoriul R. Moldova. La fel, nu a fost recepţionat nici un demers din partea învinuitei sau a apărătorilor ei, prin care s-ar expune acordul la aplicarea institutului prescripţiei”.

Cazul Domnicăi Manole, abordat la nivel internaţional

Şi judecătoarea Domnica Manole consideră că „excluderea sa arbitrară din funcţia de judecător, hărţuirea la care a fost supusă pe parcursul a mai mult de doi ani, e o răzbunare a politicului pentru faptul că ar fi adoptat o hotărâre în spiritul legii, după intima sa convingere şi a ignorat presiunile şi rugăminţile exercitate asupra sa”. Manole consideră că profesia de judecător în ultimii ani a devenit una din cele mai periculoase în R. Moldova, din motiv că atunci când un judecător refuză să execute comenzi politice, devine ţinta procedurilor disciplinare, cauzelor penale, excluderii arbitrare din sistem, iar cel mai grav este că persecutările se răsfrâng şi asupra membrilor familiei.

Ea consideră cazul său ca fiind un precedent periculos, de la care au demarat persecutări şi în privinţa altor judecători cum ar fi cazul judecătorului Dorin Munteanu care s-a ales cu dosar penal pentru faptul că a refuzat să prelungească mandatul de arestare în privinţa unui învinuit, dar şi cazul judecătorului Gheorghe Bălan, care a fost demis pentru abateri disciplinare inventate, adevăratul motiv fiind poziţia sa activă şi critică asupra situaţiei din sistemul judecătoresc.

Solicitat de ZdG, purtătorul de cuvânt al PD, Vitalie Gămurari, a venit cu următoarea reacţie: „Nu pot comenta declaraţiile Anei Ursache, deoarece sunt strict politizate şi nu au argumente juridice. Cu Domnica Manole am fost colegi la comisia disciplinară a CSM, o cunosc ca un bun specialist. Pe parcursul acelei perioade nu am avut nici un caz să fi luat vreo decizie motivată politic în privinţa vreunui judecător. Declaraţiile în cauză sunt făcute deja din momentul din care persoanele respective au intrat în jocul politic şi ţin mai puţin de activitatea lor profesională. La aceasta mă refer, fiindcă fac delimitare de fiecare dată între cel care face declaraţie juridică şi cel care face declaraţie politică”.

Avocatul Rudenco – forţat să divulge strategia clientului său

Şi avocatul lui Veaceslav Platon, Eduard Rudenco, nu a fost ocolit de presiuni şi dosare penale. Acesta consideră că dosarele penale pornite în privinţa sa au fost comandate de cei care au capturat acest stat. După ce a preluat dosarele în apărarea lui Grigore Petrenco, Sergiu Cebotari, şi ale celor patru protestatari din 24 aprilie 2016, avocatul a început să primească mesaje în care i se sugera să fie mai puţin activ. Când a devenit avocat în cauza lui Platon, acţiunile orientate împotriva sa au devenit şi mai dure, fiind pornite trei cauze penale. Prin intermediul unor persoane necunoscute, i s-a propus o „colaborare”, să fie cel care îi va informa despre intenţiile, ideile, planurile lui Veaceslav Platon. Dacă ar fi acceptat, i s-a promis că dosarele sale vor fi clasate, iar suplimentar va fi remunerat lunar cu o sumă, ce va varia în funcţie de informaţia oferită. După ce Rudenco a respins oferta, dosarele sale au fost expediate în judecată, fără ca acesta să fie audiat şi fără să-i fi fost prezentate probele. La începutul verii, prin intermediul aplicaţiei WatsApp, acesta a primit mesaje de la persoane necunoscute, în care a fost ameninţat că dacă nu acceptă aceeaşi colaborare cu ei, în spaţiul public va fi difuzat un filmuleţ cu scene intime. În urma acestui mesaj, avocatul a decis să verifice cu un detector maşina sa personală, oficiul şi domiciliul. În maşină şi la domiciliu a găsit câteva camere ascunse.

Eduard susţine că toţi cei care vorbesc despre crimele acestui regim sunt în pericol şi nu contează ce meserie prestează, fie cea de avocat sau de jurnalist.

Justiţiari din R. Moldova, asistaţi de „Open Dialog” din Polonia

În anul 2009, în Polonia, a fost fondată Fundaţia „Open Dialog”, care îşi propune să ofere protecţie la nivel internaţional persoanelor care apără procesele democratice, drepturile omului în statele lor sau sunt persecutate din motive politice.

Lydmyla Kozlovska, preşedinta asociaţiei, ne-a declarat că, până în prezent, fundaţia a reuşit să acorde asistenţă pentru 21 de persoane din R. Moldova, persecutate pe criterii politice. Asistenţa este acordată avocaţilor persecutaţi pentru activitatea sa, Ana Ursachi, Eduard Rudenco, Veaceslav Ţurcan etc., judecătorilor care au luat decizii nefavorabile sau incomode, Domnica Manole, Dorin Munteanu, Marina Anton etc., dar şi mai multor activişti care au organizat proteste anti-guvernamentale, cum ar fi Grigore Petrenco, Ruslan Verbiţchi, Alexandru Machedon, Liviu Vovc etc.

Suportul acordat de fundaţie se rezumă la abordarea problemei la nivel internaţional în instituţii precum Organizaţia Naţiunilor Unite, Parlamentul European, Organizaţia de Securitate şi Cooperare Europeană, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, etc.

Activista este convinsă că toate aceste persoane au început să fie persecutate din motiv că ar fi devenit incomode regimului de la Chişinău, şi în special lui Vladimir Plahotniuc. Avocaţii sus numiţi au început să fie persecutaţi după ce au început să apere activiştii opoziţiei şi adversarii personali ai lui Plahotniuc. Judecătoarea Domnica Manole ar fi refuzat să execute un ordin ilegal parvenit din mediul lui Plahotniuc, şi, în consecinţă, a ajuns să fie cercetată penal. Toate aceste persoane nu s-au temut să-şi apere opinia şi să apere legile şi libertăţile fundamentale ale poporului, a declarat Kozlovska.

Arma principală a Fundaţiei „Open Dialog” e transparenţa completă în interiorul ţării şi o acoperire maximă la nivel internaţional a cazurilor motivate politic. Unul dintre instrumentele cele mai importante, care nu a fost încă aplicat în cazul R. Moldova, este o listă de sancţiuni personale (similară cu Legea Globală Magnitsky) împotriva funcţionarilor sau persoanelor responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului.

Andrei Cebotari

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *