Publicitatea sexistă între legalitate şi moralitate

Pentru o mică categorie de persoane este o modalitate de a câştiga bani, în timp ce pentru o bună parte a cetăţenilor este o ofensă, o violare a drepturilor. Deşi de ani buni în spaţiul public din R. Moldova este exploatată imaginea femeii în scopuri comerciale, niciun agent economic nu a fost pedepsit pentru un astfel de abuz. Una dintre explicaţii este legislaţia imperfectă, care este tolerantă cu publicitatea abuzivă şi neputincioasă în faţa celor cărora li se încalcă drepturile.

În premieră pentru R. Moldova, în 2011, mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile au acţionat în judecată două companii, una de mobilă şi alta de colanţi, pentru că ar ofensa şi ar discrimina femeile prin publicitatea promovată. Avocata Doina Ioana Străisteanu, care reprezintă cazurile în instanţă, susţine că prin această iniţiativă dorea să se demonstreze că exploatarea imaginii unei femei, unde ea apare ca fiind sexy sau super-mamă, super-soţie, înseamnă, de fapt, denaturarea rolului femeii în societate, pentru că, în acea publicitate, o descoperim doar într-una dintre aceste ipostaze.

Dosarele au fost judecate în prima instanţă, de către acelaşi magistrat. Acesta nu a constatat încălcarea legislaţiei şi a drepturilor femeii. “Nu a acţionat profesionist”, consideră Străisteanu. Acum, o cauză urmează să ajungă la Curtea de Apel, iar alta la Curtea Supremă de Justiţie. “Legea cu privire la publicitate interzice publicitatea ce ofensează consumatorul, publicitatea inadecvată, amorală. Sub termenul de publicitate inadecvată, împreună cu prevederile art. 6 al Legii privind asigurarea egalităţii de şanse, am încercat să arătăm că ea este ofensatoare pentru femei”, explică Doina Străisteanu.

„Cineva vede că a fost ofensat, iar altcineva vede altfel lucrurile”

„Merg la procese de judecată în calitate de director al Asociaţiei, ca expert. Sincer să vă spun, e de râs. Sexismul e o ofensă, simplu spus, dar cineva vede că a fost ofensat printr-o anumită imagine, iar altcineva vede altfel lucrurile”, e de părere Galina Zablovskaia, directoare executivă a Asociaţiei Agenţiilor de Publicitate din R. Moldova. Ea este convinsă că aceasta nu este problema principală a publicităţii. “Sunt curioasă: care femeie, când şi unde a fost ofensată. Din punctul meu de vedere, dacă femeia vrea să-şi arate corpul, poate, are ce arăta, asta-i problema sa. Acestea sunt, probabil, frustrările celor care nu pot face acest lucru şi abordează astfel problema”, a mai adăugat Zablovskaia.
În istoria Agenţiei pentru Protecţia Concurenţei, au fost depuse doar 4 plângeri pe marginea materialelor publicitare cu exploatarea imaginii femeii. S-a întâmplat în ultimii doi ani. Pentru că nu există în legislaţie termenul “publicitate sexistă”, Agenţia le-a catalogat drept amorale şi a implicat în expertizare Agenţia de Stat pentru Protecţia Moralităţii, care a constatat încălcarea legislaţiei în două cazuri: o publicitate la electrocasnice în care alături de imaginea unei femeii dezbrăcate este textul “Prihodi seiceas i za darom” şi alta – la telefoane mobile, cu imaginea unui bărbat cuprins de două femei şi cu sloganul “Tot ce trebuie unui bărbat”. Cei doi agenţi economici au fost doar atenţionaţi.

„Pot să o testez două luni pe fiica dumneavoastră?” nu e amoral, e o glumă

În cazul spotului publicitar “Pot să o testez două luni pe fiica dumneavoastră?”, care a provocat reacţii şi despre care s-au purtat discuţii până şi la Guvern, nu s-a depistat nicio încălcare a legislaţiei. Experţii Agenţiei de Stat a Moralităţii au decis că aceasta nu încalcă moralitatea, că e “un spot publicitar de o ţinută artistică adecvată şi poate fi prezentat la nivel de glumă”. “Aşa consideră Agenţia Moralităţii, am luat această opinie ca expertiză şi aici ne-am oprit, în continuare, nu ştiu, să vedem…”, susţine Viorica Cărare, directoarea Agenţiei pentru Protecţia Concurenţei.

„Dacă persistă în imagini elemente erotice, pornografie, sadism şi cult al violenţei, Agenţia poate interveni. În contextul respectiv, consiliul de experţi nu a descoperit astfel de elemente. Tot lucrul pe care îl facem, până la urmă, se rezumă la aceea că dăm din deget că nu se poate, iar agentul economic nu poate fi sancţionat”, spune Vitalie Verbiţchi, directorul Agenţiei pentru Protecţia Moralităţii, unul dintre cei 9 bărbaţi din consiliul care expertizează moralitatea.
De cealaltă parte, Valentina Bodrug-Lungu, preşedinta Gender Centru, consideră că o astfel de publicitate nu este doar amorală, ci şi sexistă, adică neagă drepturile femeii. “Transformă femeia într-un obiect de uz casnic, un gen de televizor, un gen de pachet, eu o testez, îmi place, nu-mi place, ţi-o restitui. Deci, sunt nişte lucruri inadmisibile. Vă daţi seama, oamenii vizionează acest spot şi au asocieri directe, aha, femeia e ca un obiect de uz casnic, ca o marfă pe care o poţi schimba, o poţi vinde, poţi face tot ce vrei, că-ţi aparţine”, a opinat Bodrug-Lungu, în cadrul emisiunii “Reporter de Gardă”.

„Dacă asta e cultura noastră, trebuie impuse anumite legi”

„E grav. Ceea ce poate face statul ca să se îngrijească de educaţia şi de felul în care cresc frumos sau mai puţin frumos copiii, e să adopte nişte legi. Dacă asta e cultura noastră, dacă nu ne vine altceva în minte decât să vindem un produs prin exploatarea sexuală a femeilor sau a bărbaţilor, atunci trebuie impuse anumite legi care să reglementeze această industrie, pentru că, în primul rând, e vorba de bani, interesul, deci, fiind foarte mare”, îşi exprimă convingerea Daniela Terzi-Barbăroşie, psihologă, directoare executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.

În acest sens, în urma reacţiilor provocate în societate în special de publicitatea “Pot să o testez două luni pe fiica dumneavoastră?”, deputata Valentina Stratan a propus un proiect de lege despre  publicitatea sexistă. Acesta introduce în Legea despre asigurarea egalităţii de şanse definiţia sexismului, iar în Legea despre publicitate interzicerea publicităţii sexiste. Proiectul a fost aprobat de Guvern, iar la toamnă ar putea ajunge în Parlament.

„E un subiect care deranjează. Unii colegi mi-au zis: nu te supăra, dar am dat aviz negativ, pentru că chiar nu-mi imaginez să nu văd o doamnă care face reclamă la vreun produs, frumos îmbrăcată, fie şi într-o frumoasă lenjerie de corp. Bărbaţii care mi-au spus că acceptă proiectul meu sunt, în special, cei care au fiice, motiv din care sunt mai sensibili sub aspect gender”, e explicat deputata Stratan.

P.S. Mai multe informaţii la acest subiect puteţi găsi în cadrul emisiunii “Reporter de Gardă” de pe pagina web: www.reporterdegarda.md.

Tatiana EŢCO