Psiholog: „Este o responsabilitate a statului, dar și a fiecăruia dintre noi să fim atenți la ce se întâmplă cu oamenii apropiați”

În fiecare an, Ziua Mondială a Sănătății Mintale este marcată pe 10 octombrie. În 2019, tema propusă de Organizația Mondială a Sănătății este Prevenirea Suicidului. ZdG a discutat cu psihologa și psihoterapeuta Viorica Ursu despre semnalele de alarmă, motivele pentru suicid, dar și despre ce putem face pentru a-i ajuta pe cei din jurul nostru și pe noi înșine, atunci când ne simțim în dificultate. 

Despre semnalele de alarmă. „Studiile internaționale spun că suicidul se înregistrează în majoritatea cazurilor la persoane cu probleme de sănătate mintală (depresie, tulburări de personalitate, tulburarea bipolară, schizofrenie, adicții). Acesta se manifestă, în special, în perioade de criză socio-economică, familială, interpersonală și individuală (pierderea unei persoane dragi, divorț, șomaj, separarea familiei, conflicte, boli cronice, etc.). Lista semnalelor de alarmă e lungă. Semnalele pot fi observate dacă ascultăm atent ce spune persoana aflată în pericol. E important să ascultăm mai mult și să vorbim mai puțin. Dacă persoana afirmă că este gata să-și ia viața, dacă insistă pe acest lucru și, mai ales, dacă poate descrie metoda exactă pe care vrea s-o aplice – recomand să vă adresați de urgență la serviciile de sănătate mintală”.

Semnale de alarmă:

  • amenințare de suicid făcută public
  • căutarea accesului la mijloace letale de suicid
  • vorbește că nu mai are speranță sau motiv pentru a trăi
  • mânie, ostilitate
  • se simte ca și cum ar fi prins într-o colivie sau are o durere „sufletească” insuportabilă
  • crede că este o povară pentru ceilalți
  • alege consumul de alcool, droguri, alte comportamente de risc
  • e izolat față de familie, prieteni, colegi, etc.
  • anxietate, agitație, insomnie
  • doarme prea mult sau prea puțin
  • schimbări bruște și extreme de comportament și/sau dispoziție.

Despre statisticile potrivit cărora bărbații se sinucid mai des decât femeile. „În societatea noastră, stereotipurile de gen sunt încă foarte puternice. Se spune că bărbații „trebuie” să fie puternici. Auzim adesea expresii precum „Fii bărbat” sau „Ce fel de bărbat ești, dacă plângi”. Bărbații evită să-și exprime sentimentele și emoțiile care, în mod firesc, necesită o ventilare. Atunci când blochează sau ascund anumite suferințe de ordin psihic, nu fac decât să crească disconfortul intern. De multe ori, bărbații percep ajutorul ca pe o rușine sau un eșec al masculinității lor. De aceea, cer susținere și tratament în etape avansate ale problemelor de sănătate mintală. Datele statistice confirmă decalajul de adresări ale bărbaților la specialist, comparativ cu femeile. Experții adaugă că se înregistrează mai multe suiciduri finalizate ale bărbaților, inclusiv pentru că aceștia aleg metode cu probabilitate mai mare de deces, comparativ cu femeile”.

Sursa foto: Proiectul moldo-elvețian Mensana

Despre frica de a vorbi cu un specialist. „E important să explicăm oamenilor că o problemă de sănătate mintală ar trebui să fie tratată la fel ca oricare altă durere sau afecțiune. Sănătatea mintală face parte din sistemul de sănătate publică. Din păcate, la noi mai persistă stereotipuri și frici legate de vizita la un specialist în sănătate mintală. Dar, treptat, lucrurile se schimbă. Mai ales în orașe, oamenii încep să vină din ce în ce mai des după consultații la etape incipiente ale depresiei. Sunt pacienți care se adresează pentru sesiuni de psihoterapie. Evident, suntem încă la început de drum. Dar pentru noi e important să fim cât mai aproape de comunitate, să oferim informații documentate, să explicăm conceptele de consiliere, psihoterapie, extrem de necesare acestei lumi. Îndemn persoanele care au nevoie de ajutor specializat să nu ezite și să vină la un centru comunitar de sănătate mintală. Acum știm foarte clar că o vizită la psihiatru nu este egală cu o internare neclară și de lungă durată. Astăzi, tendința este să evităm spitalizările și să intervenim în centrul comunitar cu tratament medicamentos, dar și cu consiliere psihologică, psihoterapie, asistență socială”.

Despre factorul determinant în cazuri de suicid. „Viața acestor persoane se află la mijlocul tristeții și disperării. Singurătatea, lipsa de ajutor, lipsa de valoare la pachet cu gânduri automate de genul „decât așa viață, mai bine mor”, „celorlalți le va fi mai bine fără mine’’, „sunt un ratat”, „nimeni nu mă înțelege” le invadează existența. Punctul de vârf îl reprezintă deznădejdea. În lipsa unor mecanisme adaptative, suicidul devine unica soluție pentru a scăpa de suferință”.

Despre traumele rudelor. „Rudele trec printr-o suferință mult mai mare în aceste cazuri, comparativ cu moartea naturală. Sunt afectate atât pe termen scurt (șoc, groază), cât și de durată. Au sentimente de vinovăție și rușine. Cu suportul specialiștilor, rudele pot învăța să-și restructureze viziunile iraționale despre ceea ce s-a întâmplat, viitor și despre sine, înlocuindu-le cu unele raționale. Acestea pot învăța tehnici de diminuare a disconfortului și o funcționare socială sănătoasă. În mod evident, e o experiență traumatizantă, dar poate fi depășită în timp, cu ajutorul specialiștilor”.

Aici găsiți lista tuturor centrelor comunitare de sănătate mintală din Moldova: 
http://trimbos.md/lista-centrelor-comunitare-de-sanatate-m…/

Despre cum se ia viața de la capăt. „În terapie, încercăm să construim o relație de încredere bazată pe înțelegere, compasiune, empatie și validare. Conlucrarea în echipă crește rata succesului. Identificarea problemelor cu care se confruntă persoana este o primă etapă. Se zice că o problema recunoscută reprezintă o mare parte din rezolvare. Lucrăm împreună pentru ca persoana să găsească motive de a trăi și motivație pentru schimbare. Construirea rețelei de suport are un mare avantaj. Încurajăm ventilarea emoțională, învățăm să nu ascundem, dar să gestionăm emoțiile. Dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor reprezintă un instrument forte, iar alcătuirea unui plan de acțiuni în situații de criză ajută persoana să se simtă în siguranță”.

Despre intervenția statului în combaterea acestui fenomen. „La ora actuală, în R. Moldova funcționează 40 de centre comunitare de sănătate mintală. Acestea sunt situate în toate centrele raionale și în municipii. Datorită reformei serviciilor de sănătate mintală, specialiștii sunt astăzi mai bine pregătiți și mai disponibili să intervină operativ în comunitate. Serviciile încă nu sunt peste tot perfecte, dar cred că este important să se cunoască faptul că oricine poate apela la ajutor specializat în centrul raional. De obicei, serviciile comunitare se află în sediul sau lângă centrele de sănătate. Întrebați medicul de familie, întrebați asistenții sociali și veți fi direcționat la un specialist din zona unde locuiți. Desigur, e necesară dezvoltarea unor strategii complexe de acțiuni de recuperare în urma problemelor de sănătate mintală, promovarea serviciilor oferite de Centrele Comunitare de Sănătate Mintală, intervenții psihosociale, școlare, conlucrarea cu Asistența Medicală Primară, dezvoltarea unor programe de prevenție la nivel de comunitate. E o responsabilitate comună a statului, dar și a fiecăruia dintre noi să fim atenți la ce se întâmplă cu oamenii apropiați, să oferim timp, să ascultăm fără a judeca și să apelăm la ajutor specializat”.

Putem avea grijă de sănătatea noastră mintală prin:

  • Igiena de viață (somn, odihnă, alimentație, mișcare)
  • Relaxarea (respirația abdominală, relaxarea progresivă musculară Jacobson)
  • Stabilirea unor scopuri realiste
  • Optarea pentru o gândire rațională
  • Construirea unor relații sociale semnificative
  • Managementul emoțiilor
  • Activități plăcute (cel puțin 5, practicate cu regularitate)
  • Dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor, abilităților sociale și capacitatea de luare a deciziilor
  • A învăța să iertăm și să cerem ajutor.

***

În primele opt luni ale anului curent, în R. Moldova au fost înregistrate 929 cazuri de comportament autodistructiv, dintre care 254 cazuri de sinucidere și 675 de tentative de sinucidere, potrivit Poliției R. Moldova. Anul trecut, au fost înregistrate 489 de cazuri de suicid. Potrivit Ministerului Sănătății, cele mai înalte rate de suicid se înregistrează în rândul grupurilor vulnerabile, care se confruntă cu discriminare. Cel mai puternic factor de risc pentru sinucidere se consideră o tentativă anterioară de suicid.

Sursa foto: psihosensus.eu


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *