Proteine, vitamine, minerale – toate în laptele matern

Sâmbătă, 7 august, s-a încheiat campania UNICEF în care mamelor li s-a recomandat să-şi alăpteze pruncii la sân. Acţiunea a avut loc în cadrul săptămânii de promovare a alăptării, desfăşurată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în perioada 1—7 august.

Tatiana Silvestru are 42 de ani şi este din Chişinău. Acum 22 de ani, ea a dat naştere unui băiat, Oleg. Recent, la Maternitatea nr. 1 ea a născut o fetiţă. Deoarece a fost o naştere prematură, iar fetiţa era foarte mică, de doar 900 de grame, a rămas internată în spital mai mult timp. Acum Eva, căci aşa o cheamă pe micuţă, are peste 2,5 kg. Tatiana spune că-şi va alăpta fiica atât cât va fi nevoie. «Laptele de mamă este sănătos pentru alimentaţia copilului. Fetiţa noastră e un copil nespus de aşteptat. În plus, medicii mi-au spus că dacă voi alăpta copilul, voi scăpa de kilogramele pe care le-am adăugat în timpul sarcinii».

Stresul scade laptele

În Secţia Clinică de lăuzie fiziologică a Centrului Mamei şi Copilului din Chişinău am întâlnit-o pe Adela Zelsco, din satul Răuţel, raionul Făleşti. Suferă de inimă şi a venit să nască la acest centru. Pe fetiţă o cheamă Patricia, fiind nascută de 3 kg. Adela are 18 ani şi nu cunoaşte prea multe despre beneficiile alăptării. «Acum ştiu cât e de important ca nou-născuţii să fie hrăniţi cu lapte matern. Noi, mamele, trebuie să avem grijă de ce mâncăm, fiindcă ceea ce trece prin organismul nostru ajunge la copil».

Cu patru luni în urmă, Margareta Portaru din Chişinău a născut un băiat. Prima lună a hrănit băiatul la sân, după care laptele i-a dispărut. Deoarece este mamă singură, iar indemnizaţia pe care o primeşte de la stat este mică, se descurcă greu cu banii. «Mâncarea artificială pentru copil este foarte scumpă. Săptămânal, cumpăr câte un pachet de lapte praf din cel mai ieftin, care costă 70 de lei. Lunar, voi plăti pe mâncarea copilului aproape 400 de lei, dar el este în creştere. Laptele matern ţine şi de foame, şi de sete. Îmi pare rău că nu pot să-l alăptez». Margareta le sfătuieşte pe mame ca atunci când hrănesc copiii la sân să nu se streseze, fiindcă pot pierde laptele. «Am trecut prin momente dificile din cauza prietenului meu. Asta a afectat calitatea alăptării».

Ludmila Rusu, managerul Serviciului Prenatal Pediatric al Spitalului Municipal nr.1, spune că niciun produs nu poate înlocui laptele matern. Alăptarea are trei avantaje: pentru copil, pentru mamă şi pentru familie. «Primul an e esenţial pentru dezvoltarea armonioasă a copilului, iar modul în care este hrănit acesta îşi lasă amprenta asupra sănătăţii sale. Bebeluşul trebuie să primească proteine, dar şi vitamine, şi minerale, toate acestea fiind asigurate de laptele matern».

Potrivit specialistei, diversificarea precoce a alimentaţiei bebeluşului, în lipsa recomandărilor unui specialist, poate duce la carenţe de vitamine şi minerale. Astfel, lipsa vitaminei A din alimentaţie poate duce la probleme serioase cu vederea, iar carenţa de iod poate determina deficienţe de creştere. Statisticile arată că 52% dintre copii sunt malnutriţi tocmai din cauza renunţării haotice la alimentaţia la sân înainte de vârsta de 6 luni.

Ludmila Rusu spune că hrănirea la sân a bebeluşui este esenţială pentru dezvoltarea acestuia, dar e la fel de benefică şi pentru sănătatea mamei. «Potrivit studiilor realizate de-a lungul timpului, femeile care alăptează sunt mai ferite de cancerul mamar, alăptarea stimulând şi eliberarea unui hormon responsabil de reglarea tensiunii arteriale. Hrănirea la sân o ajută pe mamă să revină mai uşor la greutatea de până la sarcină. Cercetările americane arată că femeile care alăptează timp de şase luni scad în greutate şi în dimensiunile taliei mai repede decât cele care nu alăptează după naştere».

Pentru familie, avantajul este că sunt economisiţi bani, în condiţiile în care hrana artificială este costisitoare.

Criza financiară obligă mamele să lucreze

Svetlana Ştefăneţ, coordonatoare UNICEF Moldova, afirmă că, în perioada acestei campanii, mai ales în maternităţi, mamele cu copii sugari, dar şi femeile însărcinate sunt informate despre alăptare. Ministerul Sănătăţii a elaborat o ordonanţă de promovare a alăptării.

«Deseori, tânăra mămică nu are sprijin suficient în maternitate ori imediat după externare şi există riscul să nu fie aptă să alăpteze. Astfel, sprijinul instituţiilor medicale e necesar», explică Svetlana Ştefăneţ.

Ea mai spune că în mediul rural perioada de alăptare e mai lungă decât în mediul urban. «Femeile de la oraş, din motive economice, sunt nevoite să revină la locul de muncă mai devreme, întrerupând alăptarea. Chiar dacă ele îşi reiau activitatea de muncă, acolo angajatorii trebuie să amenajeze un spaţiu pentru mamele care alăptează sau să le ofere transport pentru deplasarea la domiciliu măcar de două ori pe zi. Aceasta în cazul în care mama e nevoită să muncească».

Situaţia în R. Moldova e mai bună decât în alte ţări. De altfel, conform unui studiu demografic, 85% dintre nou-născuţii de până la jumătate de an sunt alăptaţi la sân, iar nou-născuţii de până la 3 luni sunt alăptaţi într-un număr şi mai mare – 93%. Doar 45% dintre copii sunt alăptaţi în exclusivitate în primele 6 luni de viaţă.

Coordonatoarea UNICEF afirmă că mai este de lucrat asupra percepţiei mamelor despre alăptarea exclusivă, adică hrănirea copilului numai cu lapte matern.

Actualmente, 94,4% dintre femei îşi pun copilul la sân imediat după naştere. Această rată a crescut de la 92,4% în 2001 la 94,4% în 2009, potrivit studiului „Calitatea serviciilor medicale perinatale”, elaborat de Ministerul Sănătăţii. Spre deosebire de R. Moldova, potrivit unui studiu din 2009, doar trei sferturi dintre mămicile din SUA încep să-şi hrănească bebeluşul la sân după naştere şi doar o treime dintre ele continuă să-l alimenteze exclusiv cu lapte matern la trei luni după naştere . Doar 14% dintre mămici îşi hrănesc bebeii cu lapte matern până la 6 luni. Anual, aproape 1000 de nou-născuţi mor în această ţară deoarece nu se respectă indicaţiile medicilor privind alimentaţia.

Săptămâna promovării alăptării în Moldova este organizată pentru al patrulea an consecutiv, de UNICEF şi Ministerul Sănătăţii.

Lilia Zaharia-Cravcenco