Proiecte fără beneficiari: Banii şi facilităţile pe care nimeni nu le vrea

În ultimii ani, în special după apropierea R. Moldova de Uniunea Europeană şi semnarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, întreprinderile mici şi mijlocii de la noi au primit cale liberă pentru accesarea fondurilor externe de milioane. Doar că agenţii economici nu se înghesuie să aplice pentru a beneficia de proiecte. Astfel, chiar dacă există fonduri disponibile, nu sunt destule companii private interesate să le obţină.

Astăzi, în R. Moldova, sunt în derulare zeci de proiecte care vin în sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii prin acordarea diferitor facilităţi pe bani europeni: de la credite preferenţiale şi garantarea obţinerii acestora, la granturi nerambursabile.

„Cred că e puţină promovare şi informare”

În 2014, Ministerul Economiei (ME), cu sprijinul Băncii Mondiale, au lansat cel de-al doilea proiect pentru ameliorarea competitivităţii (PAC II) în valoare de aproximativ 45 milioane USD, gestionarea căruia a fost transmisă către Unitatea de Implementare a Proiectului Băncii Mondiale de Ameliorare a Competitivităţii (UIPAC), o instituţie publică creată pe lângă ME. Acest program avea ca obiectiv îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor autohtone, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii, prin perfecţionarea cadrului de reglementare în domeniul activităţii de întreprinzător, facilitarea accesului la finanţare pe termen mediu şi lung şi, în consecinţă, accesul pe noi pieţe de desfacere. Zilele trecute, UIPAC a aprobat spre finanţare şapte dosare de dezvoltare a afacerilor orientate spre export. Companiile vor beneficia de asistenţă financiară nerambursabilă pentru a-şi spori competitivitatea pe pieţele externe. Printre beneficiarii proiectului se numără producători de textile, uleiuri vegetale, ceaiuri, produse electronice şi mecanice, precum şi servicii şi tehnologii informaţionale. În total, de la demararea PAC II au fost aprobate spre finanţare 14 dosare, în timp ce alte trei sunt în proces de evaluare. O cifră destul de mică pentru posibilităţile proiectului, admite Aureliu Casian, directorul executiv al UIPAC.

„Mai avem alţi 14 agenţi economici care şi-au expus interesul de a participa, dar încă nu au prezentat ideile de proiect. Mai sunt resurse suficiente. Componenta respectivă prevede, ca şi obiectiv, 200—250 de agenţi economici. Sincer vorbind, merge cam greu. Nu ştiu care-i motivul. Sau că a fost perioada asta de iarnă şi aspectele legate de Guvern şi perioada incertă politică, nu ştim. Evident, noi am prefera să avem o avalanşă de cereri, să fie rând, dar… În următoarea perioadă, vom lansa o campanie de informare şi publicitate, care sperăm să aibă efect”, spune Casian. În opinia sa, lipsa de informare a agenţilor economici este principalul motiv pentru care nu există foarte mulţi aplicanţi. „Facem sondaje interne. Comparativ cu alte programe, la noi nu este birocratizată procedura şi nu e complicat de aplicat. Dar, cred că e puţină promovare şi informare. Oamenii accesează pagina, dar mai departe nu pot să vă spun de ce cei care au accesat pagina nu au aplicat cu vreun proiect. Poate este şi faptul că în proiecte se cere transparenţă. Noi nu oferim banii la sac. Vrem detaliere… Sigur, am avut şi agenţi economici refuzaţi, pentru că ideile de proiect cu care au venit nu ne-au părut fezabile şi aplicabile pentru economia R. Moldova. Dacă au fost respinşi, nu înseamnă că nu mai au altă şansă, pentru a aplica în continuare”, spune Aureliu Casian.

„Este şi senzaţia că, pentru a trece, va trebui să dai cuiva bani”

Programul PAC II oferă facilităţi la obţinerea unor credite de până în 800 mii USD, dar şi granturi de până în 200 mii de lei, nerambursabile, oferite întreprinderilor mici şi mijlocii în calitate de suport financiar nerambursabil pentru a investi în activităţi cu valoare adăugată sau procese orientate spre export. „Sunt proiecte în care angajaţii sunt foarte loiali şi înţelegători şi fac tot posibilul să te ajute. Sunt însă şi proiecte în care personalul de acolo este foarte rece şi foarte dur. Şi dacă nu aduci un act sau nu faci ceva pe placul lor, nici nu vor să discute cu tine. În cazul PAC II, oamenii de acolo sunt chiar foarte receptivi”, punctează Natalia Bolohan, fondatoarea şi administratoarea Companiei „Benado Prim”, care gestionează brandul de haine „Nanety”. „Lumea nu aplică pentru că are frică de proiecte. Dar, din moment ce încerci o dată, de două ori, devine obişnuinţă şi începi să prinzi poftă. Cei mai mulţi nu aplică din cauza fricii de eşec. Este şi senzaţia că, pentru a trece, va trebui să dai cuiva bani. E însă o percepţie greşită, pentru că oamenii sunt corecţi. Cel puţin aşa au fost cu mine. O altă problemă este transparenţa. Atunci când aplici la un proiect internaţional, toată lumea vrea să arăţi lucrurile precum le faci, să fii transparent. Multe întreprinderi de la noi se tem de asta, probabil le este frică să arate cum lucrează”, subliniază antreprenoarea.

„N-aş spune că-i greu şi n-aş spune că-i birocraţie la aplicare. Sunt o serie de acte pe care trebuie să le prezinţi. E accesibil şi uşor. Depinde mai mult de tine, ca antreprenor, cât de şcolit eşti. Dacă nu ai idee să faci un document, atunci e clar că-i dificil”, spune Ion Lozovanu, administratorul companiei „Vintoia-Exim”, beneficiara programului PAC II. „Nu ştiu de ce alţii nu aplică. Cred că cea mai mare problemă este lipsa de informare. Eu, de exemplu, am auzit de acest proiect într-o discuţie privată şi am hotărât să încerc. Dacă s-ar mediatiza aceste proiecte şi s-ar lucra direct cu agenţii economici, cred că ar fi altă treabă. Cred că asemenea proiecte trebuie promovate la nivel de consilii raionale… Eu nu am ştiut şi nici nu am avut de unde să ştiu de un astfel de proiect”, explică antreprenorul. „Acum nu particip în alte proiecte, îl implementez pe acesta. Deocamdată, nu am capacitate instituţională de a participa şi implementa alte proiecte”, precizează omul de afaceri.

Programul COSME, fără beneficiari privaţi din R. Moldova

La 29 septembrie 2014, Uniunea Europeană şi R. Moldova au semnat Acordul privind participarea ţării noastre la Programul pentru Competitivitatea întreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii 2014—2020 (COSME). Astfel, R. Moldova devenea prima ţară membră a Parteneriatului Estic care adera la COSME. Acordul a fost semnat la Bruxelles, iar atunci se anunţa că participarea la COSME, oferă Moldovei acces la proiecte cum ar fi Reţeaua Europeană a întreprinderilor (Enterprise Europe Network) şi reprezintă un nou pas în procesul de cooperare economică dintre R. Moldova şi UE. Programul ar trebui să ofere asistenţă Moldovei pentru a dezvolta şi spori competitivitatea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, astfel contribuind şi la implementarea cu succes a Acordului de Asociere, cuprinzând şi Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, Moldova – UE. „Programul UE–COSME oferă oportunităţi deosebite pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii din R. Moldova”, spunea Lilia Palii, pe atunci secretar de stat în cadrul ME. Programul prevede granturi şi subvenţii substanţiale pentru agenţii economici din R. Moldova care propun diverse proiecte pentru extinderea afacerii, inovaţii şi eficienţă energetică sau ieşire la export.

Lansat şi promovat oficial în R. Moldova în decembrie 2014 de către Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlociii (ODIMM), care şi-a asumat rolul de promotor al Programului COSME în R. Moldova, proiectul încă nu are aplicanţi printre companiile private din ţara noastră. „A fost recomandarea celor de la UE ca la prima etapă să aplice doar instituţiile publice, în beneficiul sectorului privat. Nu pot să vă spun care-s instituţiile ce au aplicat, pentru că informaţia încă nu este finală. Programul nu e unul simplu, iar în primii ani ar trebui să creăm capacităţi pentru sectorul privat, pentru ca ei să aplice singuri ulterior. A fost o recomandare, nu o regulă sau o restricţie pentru a nu participa firmele private. Dar, până acum, nu avem informaţii despre participarea lor”, a menţionat Olga Popa, coordonator în cadrul ODIMM.

„Capacitate redusă de elaborare a proiectelor”

Un alt proiect al UE la care R. Moldova este parte este „Orizont 2020”, cel mai mare program în domeniul cercetării şi inovării al UE, fiind disponibilă o finanţare de aproape 80 miliarde € pentru o perioadă de peste şapte ani (2014—2020). Doar că, nici aici, agenţii economici nu fac coadă pentru a obţine finanţări.

„Au aplicat puţin peste 20 de întreprinderi private timp de doi ani. Încă nu există vreun beneficiar printre întreprinderile mici şi mijlocii. Sunt mai multe etape pe care trebuie să le parcurgi. În principiu, noi aşteptăm să fie mai mulţi aplicanţi, dar în 2014 lumea nu prea a aplicat. Au început s-o facă puţin mai mult în 2015—2016. Din discuţiile pe care le avem cu agenţii economici aflăm că lor li se pare puţin cam complicat. Antreprenorii nu sunt foarte obişnuiţi să scrie proiecte pentru atragerea fondurilor. Da, toate sunt în engleză, iar proiectele pe care ei trebuie să le propună trebuie să fie la nivel european…. Deci, cauzele pentru care SRL-urile nu aplică sunt capacitatea redusă de elaborare a proiectelor şi capacitatea redusă de internaţionalizare a lor. Companiile nu se gândesc la potenţialul comercial al produselor lor la nivel european”, spune Ana Ciofu, de la punctul naţional de contact pentru intreprinderile mici şi mijlocii al programului Orizont „2020”.

Solicitanţii de credite, tot mai puţini

Fondul de Garantare a Creditelor (FGC) este un alt proiect prin intermediul căruia antreprenorii din R. Moldova pot aplica pentru a obţine diverse facilităţi. Scopul creării acestui fond este facilitarea accesului la credite pentru întreprinderile mici, prin asigurarea parţială de către FGC a angajamentelor agentului economic faţă de bancă. Altfel spus, dacă un antreprenor dispune de suficiente capacităţi de rambursare a unui credit, dar, din lipsa unui gaj acceptabil de bancă, nu îl poate obţine, FGC intervine cu o scrisoare de garanţie pentru o parte din creditul respectiv. Pentru a beneficia de suportul FGC, antreprenorul trebuie să depună actele pentru solicitarea creditului la una dintre băncile partenere ale Fondului. Ulterior, dacă banca consideră proiectul viabil, dar constată că nu există suficient gaj pentru asigurarea creditului, solicită de la FGC emiterea unei garanţii financiare. În schimbul acestei garanţii, însă, antreprenorul trebuie să achite către FGC o dobândă ce variază între 1,5% şi 2%, în funcţie de suma garanţiei, tipul de întreprindere şi domeniul de activitate.

Potrivit rapoartelor ODIMM, cea care gestionează şi acest program, în 2012 au fost eliberate 37 de garanţii, în 2013 – 70 de garanţii, iar în 2014 doar 58. Deşi raportul de activitate al ODIM pentru 2015 nu este deocamdată public, Iulia Iabanji, director general ODIMM, afirmă că în 2015 numărul beneficiarilor de garanţii din partea FGC este şi mai mic decât în 2014.

Dobânzile mari şi haosul din economie îi descurajează pe întreprinzători

Dezinteresul tot mai pronunţat al antreprenorilor faţă de acest proiect se pare că are o motivaţie cât se poate de pertinentă. În februarie 2016, prezent la un atelier de lucru cu privire la posibilităţile de a obţine garanţii financiare la creditele acordate de băncile comerciale, Vitalie Iurcu, viceministrul Economiei, afirma că Fondul de Garantare a Creditelor este solicitat de agenţii economici din ţară doar pe jumătate, iar principalele motive, despre care s-a discutat, ar fi instabilitatea politică şi economică din ţară, realitatea dramatică din sectorul bancar şi lipsa de informare. „Garanţiile sau creditele sunt influenţate de situaţia de pe piaţa financiară, noi asta n-o putem schimba. În condiţiile în care anul trecut s-au lichidat trei bănci, asta evident că influenţează. Am avut ce am avut pe piaţă şi s-au ridicat dobânzile la credite”, susţine şi Iulia Iabanji, director general ODIMM, gestionara FGC.

Iabanji mai spune că, pe fondul regresului din toate sectoarele economiei R. Moldova, pentru a-i încuraja pe micii întreprinzători să-şi dezvolte afacerile cu credite garantate de FGC, sunt necesare anumite modificări. „Noi acum suntem în revizuire şi vrem să vedem ce nu-i aranjează pe antreprenori, cum trebuie să fie garanţiile, care instrumente financiare să le mai dezvoltăm. Vrem să facem o întrunire cu Banca Naţională, cu ME, să vedem, poate putem cumva să compensăm rata dobânzii la credite, pentru că nu e normal pentru antreprenoriat 18-20 % dobândă. Băncile ne spun că vor să crediteze businessul, iar businessul ne spune că creditele nu sunt accesibile. Noi suntem la mijloc, între cei care vor să facă business şi bănci. Nu putem să ne grăbim să luăm o decizie rapidă după un an care nu a fost bun pentru toată piaţa şi pentru toată ţara”, afirmă Iulia Iabanji.

„Poţi să rămâi şi fără casă, şi fără masă, şi cu creditul neachitat”

Eugen Roşcovan, preşedintele „Asociaţiei micului business”, spune şi el că oamenii ezită să apeleze la credite, inclusiv cu suportul FGC, din cauza dobânzilor prea mari care-i împovărează. „Orice program care are destinaţia măcar declarativă de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii este necesar şi poate să stimuleze populaţia la o iniţiativă în afaceri. Dar eu, fiind prin raioane, am auzit mai multe exprimări nu tocmai pozitive. FGC ia o dobândă suplimentară. Când un om de afaceri ia un împrumut, pe lângă dobânda de 18% pe care i-o cere banca, trebuie să plătească procente şi acestui Fond pentru că i se garantează creditul. Adică lucrurile parcă ar sta bine, dar de fapt aceste instituţii lucrează slab, ar putea lucra şi mai bine. În unele ţări în general se dă credit cu 1%, maximum 4%, dar la noi, unde şi piaţa e mică, creditul e foarte scump. Poţi să rămâi şi fără casă, şi fără masă, şi cu creditul neachitat. Nemaivorbind de instabilitatea economică în care ne aflăm. Ba criză, ba inflaţie, ba furt de miliarde. Nu mai zic de gradul înalt de corupţie şi de monopolizarea economiei”, spune preşedintele „Asociaţiei micului business”.

Roşcovan mai afirmă că Guvernul ar trebui să caute mai multe resurse ca să susţină iniţiativa privată în afaceri, ceea ce ar duce la dezvoltarea economiei şi crearea locurilor noi de muncă. „Trebuie ca Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor şi alte ministere de resort, inclusiv Comisia Parlamentară Economie, buget şi finanţe, să se preocupe cu adevărat de dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, nu numai să facă declaraţii. Deşi avem programe, strategii, realmente lumea nu poate beneficia de ceea ce beneficiază tinerii cu iniţiativă din Uniunea Europeană. Acolo numai să vrei să faci afaceri, dar la noi…”, conchide acesta.

Mihaela Gorban, șefa Direcției generale cooperare economică internațională a ME, susține că instituția pe care o reprezintă, pentru a promova proiectele pentru agenții economici, a organizat „un șir de seminare în aproape toate raioanele, unde am vorbit despre posibilitățile de finanțare și despre oferte. Noi, de fiecare dată, anunțăm despre proiectele care apar prin comunicate”, afirmă aceasta.

P.S. Există însă şi proiecte finanţate din fonduri europene care au succes. Unul din acestea este Pare 1+1, care-şi propune atragerea remitenţelor în economia R. Moldova. La acest subiect, ZdG va reveni în ediţiile viitoare.