„Proiect viciat”, pus pe umerii cetăţenilor

Pe masa deputaţilor Parlamentului a ajuns un proiect de lege ce urmează să fie discutat în regim prioritar. Proiectul poartă ştampila premierului Pavel Filip şi este contrasemnat de către Octavian Calmâc, ministrul Economiei, Octavian Armaşu, ministrul Finanţelor, şi Vladimir Cebotari, ministrul Justiţiei. Prin acest proiect, statul se obligă să ramburseze banii oferiţi de Banca Naţională a Moldovei (BNM) celor trei bănci, în scopul acoperirii furtului din sistemul bancar în proporţie de 15% din PIB.

Pe 8 iunie, Guvernul a înregistrat în Parlament această iniţiativă, respinsă de societatea civilă. Mai mulţi lideri de opinie susţin că cetăţenii vor plăti în locul „celor care-şi bat joc de ţară şi care ne fac să trăim în sărăcie şi să plecăm peste hotare”.

De 50 de ori mai săraci

Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) a analizat proiectul de lege privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor (MF) a obligaţiunilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17.11.2014 şi nr.101 din 01.04.2015.

„Dacă acest proiect de lege va fi votat în Parlament, cetăţenii R. Moldova vor fi nevoiţi să plătească pentru ceea ce nu au consumat. Să întoarcă banii (13,5 miliarde de lei, n.r.) pe care nu i-au cheltuit, or, aceste datorii vor fi rambursate din impozitele achitate de cetăţeni. Astfel, nivelul de viaţă va deveni şi mai redus”, susţine Galina Bostan, preşedinta CAPC.

Potrivit proiectului, MF va emite şi va transmite către BNM obligaţiuni de stat la valoarea nominală, la rata fixă a dobânzii, pe termene de până la 25 de ani, în volum total de până la 13,5 miliarde de lei, cu rata efectivă a dobânzii de 5%. „Calcule elementare arată că dobânda respectivă reprezintă circa 678 milioane de lei pe an, fără a lua în calcul şi plata sumei de bază. Autorul proiectului (MF, n.r.) nu explică de ce această datorie va fi rambursată timp de 25 de ani. La fel, MF nu argumentează decizia de instituire a dobânzii de 5% plătită de stat către BNM, în contextul în care a acordat celor trei bănci credite cu rata dobânzii de 0,1%. Astfel, oamenii vor plăti de 50 de ori mai mult decât a oferit BNM”, subliniază Viorel Pârvan, expert CAPC.

Povara financiară – pe umerii cetăţenilor

Cei care au studiat proiectul de lege înaintat de Guvern se arată nedumeriţi de graba cu care se încearcă examinarea acestuia în Parlament. „Având în vedere importanţa şi impactul major pentru societate, acesta nu poate fi examinat în grabă. Şi nota informativă la proiect nu conţine argumente care ar justifica examinarea sa prioritară, or, urgentarea procesului creează dificultăţi în examinarea şi avizarea proiectului. Nefiind acordat timp suficient, avizarea devine o simplă formalitate. Mai mult ca atât, acest proiect nu reuşeşte să fie supus dezbaterilor şi audierilor publice sau altor proceduri de consultare cu părţile interesate”, spune Galina Bostan.

MF urma să prezinte efectele sociale şi economice ale prevederilor proiectului de lege, întrucât implementarea acestuia riscă să producă instabilitate financiară şi să afecteze drepturile şi interesele financiare ale cetăţenilor. „Proiectul de lege nu corespunde condiţiilor generale obligatorii ale unui act legislativ, care stabilesc că orice proiect de lege trebuie să apere interesele cetăţenilor, dar în acest caz vedem că-i invers”, adaugă Viorel Pârvan.

Potrivit lui, cele mai grave erori s-au făcut atunci când Guvernul a dat acele garanţii, însă acum e timpul să nu se ia decizii greşite. „Acest proiect reglementează, prin norme juridice speciale, transformarea în datorie internă a garanţiilor de stat, acordate de Guvern BNM pentru emiterea unui credit celor trei bănci. Ar fi de înţeles intenţiile Guvernului, care reies din situaţia creată după lichidarea celor trei bănci comerciale, dar pentru redresarea consecinţelor negative, considerăm că, de la bun început, trebuia ca organele de drept să reîntoarcă banii de la cei care se fac vinovaţi de jaf. Considerăm necesară examinarea suplimentară detaliată a avantajelor şi dezavantajelor proiectului de lege în raport cu transformarea în datorie internă a garanţiilor de stat, acordate de Guvern către BNM. În caz contrar, această nouă povară financiară va reveni cetăţenilor”, subliniază expertul CAPC.

Lipsiţi de pensii şi indemnizaţii sociale pentru o lună

La 2 decembrie 2015, deputaţii s-au întrunit într-o şedinţă specială pentru a discuta despre delapidările din sistemul bancar şi măsurile întreprinse pentru elucidarea situaţiei. La şedinţă a fost audiat şi Anatol Arapu, atunci ministru al Finanţelor. El a declarat că BNM a acordat credite celor trei bănci cu probleme, deşi se ştia că acestea sunt falimentare şi nu vor avea de unde restitui banii. „Era clar, atunci când Guvernul a acordat creditele, băncile erau falimentare şi era clar că nu puteau restitui acele sume. Sub aspectul colapsului sistemului bancar, decizia a fost corectă. Dacă statul nu intervenea, riscurile şi impactul pentru ţară puteau fi mult mai dramatice decât costurile pe care şi le-a asumat statul”, a declarat Arapu, la acea şedinţă a Parlamentului. Ministrul declara că, pentru acoperirea datoriei de 13,5 miliarde de lei, în 2016, din Bugetul de Stat vor fi scoşi 650-680 de milioane de lei, adică echivalentul a totalul pensiilor şi indemnizaţiilor sociale pentru o lună. Şi asta, la o dobândă de 5%. Întrebat despre valoarea gajului din cele trei bănci, Arapu s-a eschivat de la răspuns, iar într-un final a spus că nu cunoaşte nimic despre acest lucru.

Mai mulţi experţi economici au estimat că, în cazul în care acest proiect de lege va fi votat, vom observa cum cresc impozitele şi taxele.

Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a venit cu o serie de observaţii referitoare la acest proiect de lege. Potrivit lor, proiectul dat nu rezolvă problema în sine şi nu identifică soluţii privind gestionarea acestor datorii, ci afectează grav drepturile şi interesele fundamentale ale cetăţenilor, garantate prin lege.

Sergiu Gaibu, expert economic:
„În cazul în care acest proiect de lege va fi votat în Parlament, anual, o sumă importantă din bugetul de stat va fi oferită BNM. Este clar că societatea civilă este indignată de acest proiect de lege, pentru că aceşti bani vor fi întorşi din contribuţiile făcute de fiecare cetăţean. În loc să crească nivelul de trai, să se creeze tot felul de facilităţi şi să fie majorate pensiile, banii vor fi vărsaţi la rambursarea datoriei de stat.
Consider că nu există o justificare a faptului că se cere o dobândă de 5%, în timp ce au fost oferite credite cu dobânzi de 0,1%. Guvernul trebuie să fie mai dur, să negocieze cu BNM şi să impună o dobândă de 0%. Acest lucru e posibil. Să ne amintim de situaţia din 1998, când banii au fost rambursaţi fără vreo dobândă, pentru că a fost un împrumut îngheţat. Credit îngheţat e şi acesta, pentru că nu cetăţenii au fost cei care au beneficiat de acei bani. Personal, nu văd de ce rambursarea lui trebuie pusă pe seama oamenilor şi mai ales afişând o astfel de rată a dobânzii”.

„Întoarceţi miliardul furat de la hoţi, nu de la noi”

O petiţie cu mesajul „Întoarceţi miliardul furat de la hoţi, nu de la noi” a fost postată pe site-ul www.change.org şi a fost semnată de peste 5800 de vizitatori ai acestui portal. În petiţie se spune că „Guvernul vrea ca noi să plătim dublu miliardul furat, din 2017 în 2032. Asta ar însemna că până şi copiii care nici măcar nu s-au născut au intrat în datorii până să apară pe lume”. Semnatarii petiţiei se opun transformării miliardelor furate în datorie de stat, refuză să plătească vreun leu, direct sau indirect, pentru a le acoperi, şi cer ca cei implicaţi în schema jafului secolului să fie traşi la răspundere şi să fie puşi să întoarcă neîntârziat miliardul furat din cont propriu. Autorii petiţiei amintesc că, până în prezent, cei vinovaţi de furtul miliardului nu au fost traşi la răspundere, iar societatea nici măcar nu cunoaşte dacă într-adevăr are loc investigarea fraudei.

Membrii Parlamentului sunt chemaţi să nu admită adoptarea acestei legi, prin care, de fapt, se realizează încă un furt în raport cu cetăţenii. Ulterior, petiţia cu semnăturile colectate va fi expediată Parlamentului, Guvernului şi preşedintelui R. Moldova.

Argumentele aduse de guvernanţi

„Neexecutarea unei garanţii ar fi un exemplu prost, o ruşine pentru ţară”, a declarat Octavian Armaşu, ministrul Finanţelor, în timpul dezbaterilor privind moţiunea simplă înaintată împotriva sa de către opoziţia parlamentară.

Şi Andrian Candu, invitat la o emisiune TV, a punctat că: „se vorbeşte mult că statul îşi asumă această sumă şi o pune pe spatele cetăţenilor. BNM din profit întoarce dividente statului. Deci MF va plăti dobândă. O mare parte din acei bani se vor restitui statului. BNM nu e o insulă în afara R. Moldova”.

De aceeaşi părere e şi Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal. „Care-i altă soluţie? Pe seama cui să punem, a peştilor? Nu mai este chiar pe umerii cetăţenilor. Banii din buget, vor fi întorşi. Da, la etapa actuală, în loc să meargă la cetăţeni, vor fi întorşi la BNM. Dar banca este şi agent economic, ceea ce înseamnă că plăteşte impozite. Banii aceştia se întorc în buget”, a explicat liberalul, în cadrul unei emisiuni TV.

Proiectul de lege a fost retras de pe agenda Comisiei parlamentare de Economie, Buget și Finanțe, care a avut loc ieri, 20 iulie. Membrii Comisiei au propus organizarea unor audieri parlamentare sau dezbateri publice a proiectului cu participarea experților.

Dispariţia miliardului furat din sistemul bancar al R. Moldova a fost posibilă din cauza neimplicării Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), BNM şi a CNA, instituţii responsabile de supravegherea transferurilor interbancare. Concluzia aparţine reprezentantei FMI în Moldova, Armine Khachatryan. „În pofida numărului mare de tranzacţii suspecte realizate în ultimii doi ani, CNPF, responsabilă de supravegherea înregistrării şi transferurilor de acţiuni în băncile cotate la bursă, nu a iniţiat investigaţii şi nu şi-a exprimat îngrijorarea. La fel, BNM şi Serviciul prevenire şi combatere a spălării banilor al CNA nu au întreprins nimic împotriva acţionarilor şi conducerii băncilor, care au încălcat reglementările privind combaterea spălării banilor”, susţine reprezentanta FMI.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *