Profesorii de la sate (ne)angajaţi

433-scoala-profesoriProfesorii rămân fără locuri de muncă în urma optimizării şcolilor. Aceştia îşi caută dreptatea în instanţele de judecată, dar fără rezultate plauzibile. În concluzie, nimeni nu se face vinovat de nimic.

Un grup de profesori din satul Mana, raionul Orhei, nu-şi îndeplinesc atribuţiile, deoarece nimeni nu le oferă de lucru. Gimnaziul din sat urma să fie transformat în şcoală primară/grădiniţă, dar acest lucru nu s-a întâmplat, deşi gimnaziul a fost închis. Oamenii rămaşi fără lucru nu se pot angaja în alte instituţii de învăţământ, întrucât, conform carnetului de muncă, n-au fost eliberaţi din funcţie.

Fosta şcoală – actualul veceu

Timp de doi ani, câţiva profesori din satul Mana încearcă să-şi facă dreptate. Conform ordinului din 18.08.2011, emis de Direcţia Învăţământ, Tineret şi Sport (DETS) din Orhei, s-a dispus optimizarea gimnaziului din Mana, începând cu 01.09.2011. Prin acelaşi ordin, administraţia gimnaziului Niculaeuca a fost obligată să încadreze în instituţia sa cadrele didactice din gimnaziul de la Mana. Iacob Balaban, directorul gimnaziului din satul Niculaeuca, susţine că a anunţat încă în august 2011 că transferarea profesorilor este imposibilă, pentru că nu are locuri vacante pentru a-i angaja. Atunci, Balaban nu a primit niciun răspuns de la Direcţia Educaţie.

Astfel, cadrele didactice n-au fost repartizate la o altă instituţie, iar gimnaziul din sat a fost închis. În consecinţă, profesorii nu lucrează, deşi, oficial, nu sunt eliberaţi din funcţie. Conform carnetului de muncă, ei continuă să fie angajaţi la şcoala din sat. Pe de altă parte, Iacob Balaban afirmă că profesorii care au rămas fără locuri de muncă nu s-au adresat la el nici în formă scrisă, nici oral, ca să fie angajaţi la Gimnaziul Niculaeuca. Aceştia, însă, susţin că nici nu puteau să facă aceasta, deoarece nu erau la curent cu situaţia creată, la momentul reorganizării gimnaziului ei fiind în concediu. Respectiv, au fost anunţaţi mult prea târziu pentru a scrie o cerere.

Reveniţi din concediu, pe 16 octombrie 2011, profesorilor li s-a comunicat despre optimizarea gimnaziului, fără ca să li se propună alte locuri de muncă, fără să fie emis ordin de eliberare din funcţie sau să fie efectuate rectificări în carnetele de muncă. Oficial, aceste persoane continuă să lucreze în gimnaziul de la Mana care, în prezent, este pustiu. Mai mult, potrivit sătenilor, clădirea fostului gimnaziu este într-o stare alarmantă, geamurile şi uşile fiind stricate, la fel şi mobila. Locuitorii susţin că fosta şcoală are acum rol de veceu. Între timp, profesorii care nu au fost repartizaţi la alte şcoli au scris numeroase plângeri la diverse instituţii, dar nu au primit niciun răspuns.

Optimizare cu încălcări

Iniţial, profesorii sperau să soluţioneze problema pe cale paşnică. Ei au făcut apel la Legea Învăţământului, care stipulează că ar trebui transferaţi la alte instituţii de învăţământ. “Şi-au amintit de noi doar când am apelat la lege”, spune Maria Ţeruş, una dintre profesoarele din Mana. Însă, cadrele didactice urmau să fie repartizate contrar profilului specialităţii lor. Astfel, Mariei Ţeruş, profesoară de istorie şi de clasele primare, i s-a propus doar 15 ore de istorie. În rest, trebuia să predea lecţii de limba rusă şi să ocupe funcţia de şefă de grădiniţă. Nina Scutelnic, profesoară de clasele primare, trebuia să completeze orele de limba rusă, domeniu străin specialităţii sale. Ambele au refuzat.

Mihail Taşnic, inspector-şef al Inspecţiei Muncii, a depistat că “procedura de lichidare a gimnaziului de la Mana a fost petrecută cu încălcarea Codului Muncii” (art. 88, privind procedura de concediere în cazul lichidării unităţii, reducerii numărului sau a statelor de personal). Acelaşi fapt a fost depistat şi de către preşedintele Consiliului General al Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei din R. Moldova, Dumitru Ivanov, care a subliniat că “pentru moment, înscrierile privind concedierea în carnetele de muncă a persoanelor disponibilizate nu sunt efectuate, fapt ce împiedică angajarea lor în câmpul muncii”.

Proces-verbal dubios

Maria Ţeruş, fostă profesoară, dorind să se angajeze într-o altă instituţie de învăţământ, a trecut cu brio concursul de angajare, însă faptul că profesoara nu este eliberată oficial din funcţie a devenit cel mai mare obstacol în încercarea de a-şi găsi un loc de muncă. “Nimeni nu mă angajează, fiindcă nu e scris în carnetul de muncă faptul că aş fi concediată”, spune Maria Ţeruş cu lacrimi în ochi. Într-un final, profesorii au dat în judecată DÎTS Orhei. Direcţia de Învăţământ însă a prezentat în instanţă două procese-verbale, prin care anunţă că le-ar fi propus profesorilor funcţiile vacante sus-enumerate, pe care aceştia le-au refuzat.

Raisa Saviţchi, profesoară de limba română, pune sub semnul întrebării legalitatea acestor procese-verbale, care sunt semnate de către Eudochia Ştefîrţă, şefa DÎTS, Maria Cogîlniceanu, şef-adjunct, şi Stepanida Prisacari, specialist principal în problemele învăţământului primar. “Ce fel de proces-verbal e acesta? E doar o fişă superficială în care nu este inclusă nici data, nici ordinea de zi, nici semnătura secretarului, nici cea a preşedintelui adunării. Nu este nimic. Sunt profesoară de limba română. Predau elevilor inclusiv cum se scrie un proces-verbal şi ceea ce au prezentat contravine tuturor regulilor”, spune Raisa Saviţchi indignată.

Cine este vinovat?

Pe 21 ianuarie 2013, cadrele didactice au obţinut câştig de cauză la Judecătoria Orhei, care a menţionat că profesoarele “s-au ales, începând cu 16.10.2011, fără muncă şi salariu”. Ulterior, însă, reclamantele au pierdut dosarul la Curtea de Apel. Mihai Batrîncea, reprezentanul DÎTS, susţine că administraţia gimnaziului Niculaeuca trebuia să emită ordin de angajare a profesoarelor. Pe de altă parte, acesta n-a infirmat faptul că, pentru reangajarea acestor persoane, nu s-au făcut niciun fel de modificări în statele de personal sau funcţii pentru profesorii care urmau să fie reangajaţi. Respectiv, Iacob Balaban nu a avut posibilitate să le ofere de lucru cadrelor didactice rămase fără un loc de muncă.

Mai mult, directorul gimnaziului a anunţat imediat ce i s-a adus la cunoştinţă despre decizia reorganizării gimnaziului Mana că nu are locuri vacante conform statelor de personal. Modificări însă n-au urmat. Totodată, DÎTS o învinuieşte pe Vasilida Saviţchi, directoarea gimnaziului Mana, care ar fi trebuit să perfecteze toate actele şi să anunţe profesorii din timp despre optimizarea gimnaziului. “Documentele atestă că nici directoarea nu poartă nicio vină, deoarece ea a fost transferată, printr-un ordin, de la gimnaziul Mana la gimnaziul Niculaeuca înainte de a emite ordinul de lichidare a gimnaziului. În consecinţă, funcţia de director, la acel moment, era vacantă şi nu avea cine perfecta toate actele necesare”, explică avocata Ana Nani.

În consecinţă, cadrele didactice îşi caută dreptatea în instanţele de judecată, în timp ce nimeni nu-şi asumă vina. În prezent, acestea au depus cerere de recurs la Curtea Supremă de Justiţie. Totuşi, avocata indică faptul că DÎTS este culpabilă de situaţia creată, deoarece “urma să supravegheze transferarea directorului de la un gimnaziu la altul, pentru ca să fie respectată, în cazul lichidării, procedura de concediere, procedură prevăzută de legislaţie. Astfel, profesoarele nici n-au fost transferate la un alt gimnaziu, nici n-au fost eliberate din funcţie”, remarcă Ana Nani. Deci, ele nu se pot angaja la o altă instituţie, dar nici nu lucrează şi, respectiv, nu primesc salarii.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

4 comentarii

  1. eh

    Moldova, Tara de minuni, fiecare supravetuieste cum poate, doar ca toti trebuie sa procure aceasi bucata de paine, de haine nu se ia in sonsideratie, dar iata sa nu mori de foame trebuie sa mergi la magazin si sa procrui paine care pentru unii e dulce, dar pentru altii taaaare e amara

  2. Ion

    Problema optimizarii este una dificila deoarece afecteaza mai multe persoane. de fapt este un rau in numele binelui. Totusi cred ca optimizarea se face cu unele abuzuri. Totul porneste de la numarul de elevi in clase, ME pentru a garbi optimizarea a stabilit. Atunci cind in ţările unde se urmareşte calitatea studiilor munărul maxim este 25, minimul fiind de 15-17 pers. La noi 25 este minimul. Miximul fiind de 35,pe alocuri 40 de elevi in clasa.
    Asta si este una din cauzele rezultatelor obtinute la bacalaureat. Arta copiatului e la putere intr-o clasa cu 40 de elevi. Si profesorul nu este vinovat. Vina o poarta sustemul.

  3. Ion

    Propun examinarea citorva acte si informatii analiyate de catre mine.

    1) Studiul arata conform căror criterii a fost stability numărul de elevi în clase. La pag 58 avem tabelul ilustrativ cu numărul de elevi în diferite state. https://www.education.gov.uk/publications/eOrderingDownload/DFE-RR169.pdf
    – Vezi pag. 58. Noi avem cel mai mare numar de elevi, de rind cu Coreea.

    2) Situaţia în şcolile noastre.
    Din cauza optimizării şcolilor din Moldova, sălile de clasă din alte instituţii de învăţămînt sînt arhipline – http://www.noi.md/md/news_id/14537

    3) Am găsit la romani metodologia de calcul. Ai noştri nu au sau cel puţin nu este de gasit. La incercarile mele de a gasi careva justificări a numărului de elevi in clase m-am lovit de rezistenţă.
    http://www.edumanager.ro/docs/metodologie_pentru_fundamentarea_cifrei_de_scolarizare_si_stabilirea_retelei_unit._de_inv._preuniversitar_de_stat_20122013_1.pdf
    4) Ultimile propuneri legislative în Romania privin numărul maxim de elevi în clase.
    http://adevarul.ro/news/societate/clasele-vor-putea-25-elevi-doar-situatii-exceptionale-aprobarea-inspectoratului-1_50ae64407c42d5a6639c4d31/index.html#-

    5) Odinul Ministerului Educaţiei RM privind stabilirea numărului maxim de elevi în clase.
    http://chisinauedu.md/fileuri/scris_01_18_17801_din_04_07_12.pdf – ordinul ME RM

    6) http://www.jurnaltv.md/ro/news/-afaceri-cu-banii-statului-7839316/#invatamantul-scolar-la-pamant-7839144

  4. Vecinul Unionist dela Mana

    Sărbătoarea Limbii Române, cel mai potrivit moment de revenire acasă a lui Paul Goma

    http://ziar.jurnal.md/2013/07/26/sarbatoarea-limbii-romane-cel-mai-potrivit-moment-de-revenire-acasa-a-lui-paul-goma/comment-page-1/#comment-37657

    Președintelui Republicii Moldova
    Dl Nicolae Timofti
    ––––––––––———————————
    Prin prezenta, domnule Președinte, dorim să vă aducem la cunoștință că scriitorul, luptătorul anticomunist și compatriotul nostru Paul Goma, căruia zilele acestea i s-a înmânat oficial la Paris pașaportul Republicii Moldova, intenționează să revină la baștină împreună cu familia sa pentru a gestiona activitatea Centrului de studiere a comunismului în Basarabia și Bucovina. Se preconizează ca Centrul «Paul Goma», înființat prin decizia Consiliului Uniunii Scriitorilor, să aibă la bază arhiva și biblioteca scriitorului și să se ocupe de adunarea, stocarea și studierea de documente scrise, de materiale audio și video privitoare la istoria comunismului și consecințele acestui flagel al sec. XX pe pământurile noastre.

    Revenirea lui Paul Goma acasă are, în primul rând, semnificația unui gest reparatoriu. E un act de dreptate, un răspuns târziu la o mare injustiție la care o istorie ingrată a supus românii din Basarabia și Bucovina, scriitorul nostru fiind unul din sutele de mii de persoane silite, în calea tăvălugului totalitarist sovietic, să ia calea refugiului. Acordarea lui Paul Goma (și familiei sale) a cetățeniei Republicii Moldova și întoarcerea sa, după aproape 70 de ani, pe pământul unde s-a născut și a copilărit înseamnă și o oportunitate pentru societatea noastră. E o șansă rară de a recupera o personalitate de prim rang a literaturii române, un luptător anticomunist de notorietate mondială, un caracter neînduplecat cu o axă interioară capabilă să adune într-un efort unic diverse curente de opinie și să coaguleze în jurul său o mișcare de unitate morală, spirituală și rezistență națională atât de necesară pentru societatea noastră bulversată și dezbinată. Prezența printre noi a lui Paul Goma e cu atât mai imperioasă, cu cât mai acut și mai greu se resimt pierderile irecuperabile pe care literatura și cultura noastră le-au suportat prin recentele plecări la Domnul ale lui Grigore Vieru, Maria Bieșu, Aureliu Busuioc și Dumitru Matcovschi.

    În acest context, considerăm că Dumneavoastră, ca Președinte al Republicii Moldova, aflat dincolo de interesele de partid, sunteți cel mai indicat să mobilizați toate pârghiile de care dispuneți și să susțineți cu toată puterea revenirea cât mai grabnică în țară a lui Paul Goma și a familiei sale. Cel mai potrivit moment pentru un asemenea eveniment ar putea fi sărbătoarea Limbii Române de la 31 august. În felul acesta, o sărbătoare care din an în an riscă să se înglodeze tot mai mult în rutina unui ritual fără nicio rezonanță în societate, dar și întoarcerea acasă dintr-un exil forțat de șapte decenii a celui care nici pe o clipă nu și-a uitat baștina, care a cântat în operele sale Basarabia și a plâns suferințele basarabenilor ca nimeni altul, ar putea să capete o semnificație etică și un răsunet social de anvergură națională.

    Înțelegând că, în conjunctura politică actuală a unei alianțe de partide și grupuri parlamentare cu interese foarte divergente, Președintele are prea puține posibilități de manifestare și afirmare, riscăm chiar să lansăm ipoteza că pentru Dumneavoastră Paul Goma ar putea fi o șansă istorică, o posibilitate de a vă lega strâns numele și activitatea de Președinte de aducerea acasă a marelui nostru pământean.
    –––––––––––––––
    1.
    Andrei Țurcanu,
    director executiv al Centrului «Paul Goma»
    2.
    Mihai Cimpoi, academician
    3.
    Nicolae Bilețchi, membru-corespondent al Academiei de Științe
    4.
    Teo Chiriac, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor
    5.
    Nicolae Guțanu, directorul Editurii «Gunivas»
    6.
    Alexandru Burlacu,
    șef al Catedrei de literatură română
    și comparată a UPS «Ion Creangă»
    7.
    Nicolae Rusu,
    scriitor, director al Fondului Literar
    8.
    Valeriu Nazar, director al Muzeului Național de Literatură «M. Kogălniceanu»
    9.
    Fioghin Calistru, pictor
    10.
    Vlad Zbârciog, scriitor, secretar al Uniunii Scriitorilor
    11.
    Alexe Rău, Om Emerit al Republicii Moldova, director al Bibliotecii Naționale
    12.
    Tudor Palladi, scriitor
    14
    Ion Ciocanu, doctor habilitat în filologie
    14.
    Vitalie Răileanu, critic literar
    15.
    Iulian Filip, poet, doctor în filologie
    16.
    Nicolae Fabian, scriitor
    17.
    Cristina Saca, secretar-referent la Uniunea Scriitorilor
    18.
    Victor Cirimpei, doctor în filologie
    19.
    Nina Corcinschi, doctor în filologie
    20.
    Ludmila Șimanschi, director al Centrului de literatură al Institutului de Filologie al AȘ
    21.
    Vlad Pohilă, scriitor
    22.
    Grigore Chiper, doctor în filologie, conferențiar la U.S.T.
    23.
    Liviu Belâi, publicist, Om Emerit al RM
    24.
    Gheorghe Postolache, ziarist
    25.
    Constantin Olteanu, ziarist
    26.
    Iulian Caranfil,
    cântăreț, deținător al Trofeului UNESCO
    27.
    Mihail Bendas, ziarist
    28.
    Anton Coval, Om Emerit al Republicii Moldova
    ––––––––––––

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *