Producătorii de struguri, în prag de faliment

Oamenii simpli din satele R. Moldova a căror sursă principală de venit o reprezintă cultivarea viţei-de-vie sunt foarte revoltaţi de preţurile mici pentru struguri, care nu pot acoperi cheltuielile pentru producerea lor. Dacă problema nu-şi va găsi o soluţie, recolta ţăranilor riscă să se strice pe deal. Calvarul a început acum 5 ani, odată cu sistarea exportului de băuturi alcoolice către Federaţia Rusă. De atunci numărul suprafeţelor de viţă-de-vie lucrate s-a redus dramatic, de circa 3 ori, astfel încât, din cele 105 mii de hectare de vie, în prezent sunt lucrate doar 30%. Celelalte suprafeţe de podgorii sunt lăsate în paragină de către producătorii falimentaţi.

Fabricile vinicole nu vor colecta struguri

Mai multe fabrici vinicole care procesau struguri de la micii producători mai au şi astăzi datorii pentru produsele achiziţionate în anii trecuţi. Întreprinderile nu au unde îşi comercializa stocurile de vinuri produse acum câţiva ani şi, respectiv, nu mai sunt în stare să colecteze struguri sau, dacă şi cumpără, atunci achită preţuri mult mai mici decât costul real.

“Fabricile din raion nu mai cumpără strugurii. În 2009, ultima dată când am lucrat cu fabrica, ne-au dat un preţ de râs chiar, 1,6 lei, bani de nimic, pe care i-am primit în rate până în 2011. Am sunat şi anul trecut, şi acum, şi ne-au spus că încă nu planifică să colecteze ceva. Fabricile au stocuri, n-au vândut încă vinul de acum 3 ani şi au plantat şi viile lor. Aşa, lumea n-a mai plantat şi gospodăriile vechi gata, au scos viile”, ne-a spus Natalia Timotina, o viticultoare din s. Cazangic, r-ul Leova. Natalia Timotina are o gospodărie ţărănească cu o suprafaţă de 5,5 ha de struguri, plantaţi în 2004, care reprezintă sursa de existenţă a familiei sale.

“În sat situaţia-i critică, îi pârloagă peste tot, majoritatea au lepădat pământul, iar cei care îl mai lucrează vin tocmai la oraş să vândă, că acolo n-au unde. Fabrica de la Stolniceni au desfiinţat-o. Au tăiat, au măturat tot de-acolo şi-au dus la fier vechi. Este o fabrică la Ciuciuleni, dar de 6 ani nu le-au întors la oameni banii şi oamenii nu mai vor să le dea poama”, ne-a spus un alt viticultor,  Nicolae Nicoară, din s. Bobeica, r. Hânceşti.

Vând strugurii la negru

Constrânşi de situaţie, micii producători de prin satele Moldovei vin la Chişinău să-şi comercializeze recolta la negru, într-o piaţă improvizată de pe strada Vadul lui Vodă.  Aici preţul strugurilor pentru vin se ridică până la 6 lei şi este de două ori mai mare decât preţul cu care sunt cumpăraţi strugurii direct din vie. Totuşi, producătorii spun că nu prea au cumpărători.

“În 2009 am vândut cu 2 lei, anul trecut abia ne-am ridicat la 4 lei, acum, normal, cerem ceva mai mult, dar la toţi le pare scump.  Noi ştim că producţia noastră trebuie să fie scumpă. Soiurile europene se cresc foarte greu, fără 5-6 stropituri pe an nu poţi, chimia costă euro, preţul la motorină anul acesta s-a mărit de câteva ori”, explică Natalia Timotina. Ea a venit la piaţă cu 1 tonă de struguri de soiuri Merlot şi Cabernet, dar timp de două ore a vândut doar un sac de 30 kg.

“Am venit şi anul trecut la piaţă, tot aşa, singură. Am, iată, un băiat student la universitate şi trebuie să-l întreţin. Sunt pensionară, primesc 400 de lei. Mai fac vin, mai vând. ştiţi cum, ca ţăranul, te învârteşti ca să trăieşti. N-ai de unde. Suntem doi invalizi în casă. Tot anul te gândeşti cum să dai producţia şi unde să o dai, ca şi când ai avea examen toamna”, ne-a spus disperată o producătoare de struguri din s. Ciuciuleni, r. Hânceşti. Femeia, care s-a prezentat cu prenumele Elena, a venit la piaţă cu câteva lăzi de struguri de soiul Sauvignon, dar nu a reuşit să vândă nimic până la amiază.

Oamenii pe care i-am întâlnit în piaţă se plâng că nu au condiţii pentru a-şi comercializa marfa.  Ei vând pe un teren deschis, neamenajat, din preajma unei pieţe de materiale de construcţie. “Condiţiile-s mizerabile, ce, aiestea-s condiţii de vânzare, condiţii de piaţă? Asta-i bătaie de joc. Mai înainte piaţa era pe Naberejnaia. Acolo şedea maşină lângă maşină, era comod, nu era glod, nu era colb deloc. Da aicea? Colb, înghesuială. Cum au văzut că ai terminat vânzarea, îţi cer banii la mână. Trebuie să-i plătesc, că-i piaţă, cică, aici”, ne-a zis disperat Nicolae Nicoară.

Ajutor timp de 10 ani

Aurel Grosu, doctor în ştiinţe tehnice, enolog:

Este posibil ca şi producătorul mic (depinde de scop) să producă vinuri de-o tehnologie înaltă şi-o calitate bună, dar trebuie ajutor din partea statului. 5 ani până ce intră în roadă via, apoi încă 5 ani producătorul mic să fie eliberat de impozite. El n-a reuşit încă să se nască şi noi vrem să luăm de la dânsul plată şi tot o mărim şi-o mărim. Aşa nu se poate.

“O pun în frigider şi-o păstrez până la iarnă”

Pe Vadim Roşca, un viticultor din Carahasani, Ştefan Vodă, l-am găsit în câmp, în cele 8 ha de vie, făcând ultimele pregătiri pentru culesul strugurilor. În anii trecuţi Vadim îşi exporta strugurii în Transnistria, Ucraina şi Belarus, acum însă îşi poate vinde marfa doar pe piaţa internă.

“Dacă anul trecut mai exportam, acum nu-ţi ia nimeni poama. Au închis vama, adică n-au închis-o de tot, dar au pus alte condiţii, mai dure pentru importatori, şi-i mai scump. Nu face s-o ia de-aici cu 5 lei, să mai plătească 3 hrivne la vamă, plus drumul, plus piaţa de acolo – nu le iese. De atâta nici nu cumpără”, ne-a spus Vadim. La întrebarea ce-o să facă cu recolta din acest an, viticultorul a strâns din umeri. “Nu ştiu ce-o să fie, dar până acum n-au fost cumpărători care să dea un preţ bun şi să zică că o cumpără de pe deal. Toţi, chiar dacă şi-o cumpără, vor preţ minim. Cred că o să pun poama la frigider şi o s-o păstrez. O lună-două. Când se vor termina strugurii la piaţă, o să vând şi eu cu un preţ normal”.

Contract sau abandon

Sergiu Vesca, preşedintele Asociaţiei producătorilor de struguri:

Noi venim dintr-un sistem în care cineva hotăra pentru noi. Dar viaţa s-a schimbat şi apar oameni care fie caută din timp contracte cu fabricile de vin, fie se gândesc că, neputând să-şi vândă strugurii, nici nu mai cultivă vii. Mulţi le-au abandonat sau le-au defrişat şi au sădit alte culturi, mulţi se reprofilează de la struguri pentru prelucrare la struguri de masă.

La intrarea în sat am văzut zeci de hectare de vii părăginite, despre care localnicii ne-au spus că aparţin fabricii Carahasani-Vin, care a falimentat acum câţiva ani. Dacă până la embargoul din 2006 impus de Rusia întreprinderea exporta sute de tone de struguri şi zeci de mii de litri de vin anual, acum, de rând cu micii producători, ea vinde struguri la kilogram. Am stabilit o întâlnire cu directorul întreprinderii, Sergiu Panuş, dar când am ajuns la faţa locului acesta nu răspundea la telefon, iar paznicii de la poartă ne-au spus că şeful lor a plecat cu câteva minute în urmă şi că nu mai revine.  A dispărut şi secretara, iar administratoarea nici n-a apărut la serviciu.

“Statul ne lasă ca pe-o petică în drum”

În lipsa Agenţiei Agroindustriale Moldova-Vin, lichidată în decembrie 2009, odată cu aprobarea noii structuri a Executivului, monitorizarea situaţiei în sectorul vitivinicol este în gestiunea Direcţiei Politici de piaţă în sectorul vitivinicol din cadrul Ministerului Agriculturii. Am încercat în mod repetat să luăm legătura cu responsabilii din cadrul direcţiei ministeriale, însă aceştia ne-au spus că sunt prea ocupaţi cu organizarea festivităţilor prilejuite de Ziua Vinului, pentru a ne oferi comentarii despre situaţia disperată a viticultorilor. Cei peste 150 de mii de producători de struguri din R. Moldova, care riscă să falimenteze, încă aşteaptă ca statul să le dea o mână de ajutor.

“De stat mi-i oarecum să mai spun. Are nevoie de noi numai atunci când votăm, dar în rest ne lasă ca pe-o petică în mijlocul drumului. Să facă ceva, măcar minifabrici, dacă nu fabrici mari”, consideră viticultorul Nicolae Nicoară.

Vadim Roşca crede că o soluţie ar fi crearea unor asociaţii de producere viabile, care ar rezolva şi problema intermediarilor. “Trebuie să se creeze anumite condiţii, anumite oportunităţi, ca micii producători să poată exporta, să se facă asociaţii, cum se face în lumea capitalistă. Se unesc şi se înţeleg: tu creşti 10 sau 20 de tone de struguri, tu 50 de tone de mere, alţii varză, cartofi. Să se unească şi să fie o anumită realizare comună. Să nu fie pieţele astea cu precupeţi”, ne-a spus Vadim.

75 mln de euro pentru viticultori

În noiembrie anul trecut, R. Moldova a încheiat cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) un contract de împrumut în valoare de 75 mil. de euro, destinaţi dezvoltării sectorului vitivinicol. Împrumutul va fi acordat pe o perioadă de 12 ani, cu termen de graţie de 12 ani şi rata dobânzii variabilă, dar care nu va depăşi nivelul de 3%.

Din punct de vedere al creditelor raportate la PIB, R. Moldova este cel mai mare beneficiar al susţinerii BEI, iar sectorul vitivinicol a fost inclus în premieră în lista domeniilor finanţate. Primii bani vor ajunge până la sfârşitul anului, fiind direcţionaţi pentru investiţii în infrastructură şi echipament, cumpărarea şi oferirea în leasing a echipamentului de producere pentru fermierii ce cresc viţa de vie, vinificatori şi industriile asociate.

“Ar fi normal ca producătorii de struguri să aibă acces la aceste resurse, ca să-şi facă şi ei nişte fabrici şi să iasă cu propuneri de vinuri. Să fie condiţii egale: dacă fabricile de vin au vii, şi producătorii de struguri să aibă posibilitatea să-şi hotărască singuri soarta”, consideră Sergiu Vesca, preşedintele Asociaţiei producătorilor de struguri. El precizează că în alţi ani doar fabricile de vin au beneficiat de sprijin din partea autorităţilor, nu şi producătorii de struguri. Cu banii primiţi fabricile vinicole şi-au plantat propriile vii şi din acest motiv astăzi o parte dintre ele nu mai au nevoie de struguri din zonă.

Denis ZAVOROTNÎI

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *