Probleme gender la Busan

Egalitatea de gen în R. Moldova, dar şi în alte ţări, a fost abordată de experţi din patru ţări în cadrul unei şedinţe convocate în Georgia, în perioada 14—17 septembrie 2011. Părţile au determinat subiectele comune care vor fi incluse în documentul final pentru cel de-al patrulea Forum la Nivel Înalt al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, care se va desfăşura în perioada 29 noiembrie – 1 decembrie 2011 la Busan, Coreea.

În cadrul întâlnirii de la Tbilisi, Georgia, s-au întrunit experţii gender din R. Moldova, Ucraina, Tadjikistan şi Kîrgîzstan. Ei au discutat aspectele gender în plan naţional, bugetul de dezvoltare în statele CSI etc. Reprezentanţii acestor ţări au pregătit discursuri despre experienţa statelor lor, pentru ca, în final, să elaboreze o schiţă de proiect al Apelului regional pentru întâlnirea de la Busan.

Probleme gender în Ucraina

Oxana Kisselyova, reprezentanta Ucrainei, a punctat părţile forte şi cele slabe la capitolul egalitate de gen din ţara lor. Potrivit Oxanei, în prezent, “mecanismul statului nu funcţionează cu forţe depline, mai ales că el a slăbit în urma reformelor administrative”.

Ceea ce-i nelinişteşte cel mai mult pe reprezentanţii Ucrainei este faptul că n-a fost adoptat programul de stat, iar “problema gender nu este un sistem integrat în statistica de stat şi în planificarea monitorizării. Respectiv, nici angajamentele donatorilor referitoare la introducerea egalităţii de gen nu se îndeplinesc”, spune Oxana Kisselyova.

Pentru a promova ideea egalităţii de gen şi pentru a elimina discriminarea în societate, reprezentanţii Ucrainei cer ca autorităţile statului să permită implicarea lor activă în societate pentru a stabili priorităţile de dezvoltare, să reînceapă funcţionarea mecanismului de stat şi, nu în ultimul rând, să integreze problema gender în sistemul de stat, în procesul bugetar, să atragă societatea în monitorizarea şi îndeplinirea principiilor gender.

Probleme gender în Kîrgîzstan

Reprezentanţii Kîrgîzstanului consideră că primul pas în soluţionarea discriminării ar fi “legalizarea indicatorului de gender în sistemul monitorizării”. Tatiana Jiteneva susţine că doar astfel vor putea să atragă atenţia societăţii şi a statului, din moment ce “activitatea societăţii civile, precum şi a statului şi a organizaţiilor internaţionale privind promovarea egalităţii de gen este redusă”. Anumite rezultate s-au făcut cât de cât vizibile doar în urma revoltei din aprilie 2010.

Experta subliniază faptul că, deşi se vorbeşte foarte mult despre importanţa finanţării genderului şi s-au făcut multe lucruri pentru a atrage cât mai mulţi donatori, totuşi, ca sistem, acest fapt nu se observă. Mai mult decât atât, în legislaţia Kîrgîzstanului este inclusă expertiza de gender obligatorie. În pofida acestui fapt, “nimic din cele menţionate nu funcţionează”, remarcă Tatiana Jiteneva.

Reprezentanţii Kîrgîzstanului remarcă şi faptul că e nevoie de implicarea activă a femeilor în deciziile statale, nu doar de prezenţa lor la adoptarea acestor decizii. Genderul presupune, pe lângă implicarea în viaţa ţării şi a societăţii, răspunderea experţilor gender, dimpreună cu autorităţile, pentru deciziile luate.

Probleme gender în Tadjikistan

Situaţia Tadjikistanului s-a adeverit a fi la cel mai scăzut nivel în comparaţie cu celelalte ţări. Dacă reprezentanţii anteriori au putut preciza anumiţi paşi efectuaţi pentru evoluarea genderului, mai mult sau mai puţin eficienţi, atunci reprezentanţii Tadjikistanului au enumerat doar părţile negative ale acestui subiect, subliniind faptul că genderul, în ţara lor, nu reprezintă un subiect de discuţie.

Aziza Hamidova susţine că, pentru soluţionarea acestei probleme, e nevoie de efectuat mai mulţi paşi din partea societăţii civile, dar, în primul rând, din partea statului: “E nevoie de asigurat transparenţă şi responsabilitate între Guvernul ţării şi societatea civilă, examinarea obligatorie a programului ce urmăreşte promovarea drepturilor omului, egalităţii de gen. Să nu uităm şi de importanţa verificării bugetării donatorilor, pentru ca genderul să nu rămână în afară”.

În Tadjikistan, femeile nu sunt implicate deloc în procesul de decizie a ajutorului extern. De asemenea, nu se discută implicarea femeilor în politică. Ele, practic, nici nu iau parte la viaţa politică a ţării. Problemele femeilor nu sunt considerate prioritare, deşi acestea există şi se agravează tot mai mult.

Probleme gender în Moldova

Moldova a fost reprezentată de experţii gender Daniela Terzi-Barbăroşie, directoare executivă a Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare”, Ecaterina Mardarovici, preşedinta Clubului Politic al Femeilor 50/50, Irina Maxim, expertă Gender-Centru, şi Irina Aga, voluntară la Forul Organizaţiilor de Femei.

Reprezentantele R. Moldova au recunoscut că situaţia în ţară la nivel de gender este mult mai avansată decât în Tadjikistan, femeile se implică în viaţa socială şi politică a ţării şi iau anumite decizii. Însă acest fapt se întâmplă nu atât datorită statului, cât mai curând datorită femeilor active, care ştiu cum să se impună şi să-şi exprime opinia, aducând dovezi concludente ale cauzei pe care o susţin.

Pentru a spori înlăturarea discriminării, Daniela Terzi-Barbăroşie consideră că “Guvernul trebuie să asigure operaţiuni adecvate şi o comunicare între politicieni şi politicienii economici naţionali, care să susţină finanţarea pentru angajamentele de asigurare a egalităţii de gen. Astfel, Guvernul să poată pune în aplicare o corelaţie eficientă între munca donatorilor, pentru a fi efectuată o oarecare coordonare, iar mai târziu şi monitorizarea lucrului realizat”.

Şedinţa din Georgia – un pas spre Busan

Ecaterina Mardarovici susţine că “scopul celor ce luptăm pentru egalitatea de gen este să înlăturăm violenţa în familie, violenţa asupra femeilor şi discriminarea lor în câmpul muncii. De asemenea, insistăm ca femeia să poată lua parte nu doar la deciziile sociale, ci şi la cele politice, ceea ce va spori soluţionarea problemelor egalităţii de gen”. Pentru realizarea acestui fapt, preşedinta Clubului Politic al Femeilor 50/50 consideră că e nevoie de o corelare între politicieni, donatori şi reprezentanţii genderului, care va fi posibilă dacă va fi adoptat documentul la Busan.

Irina Maxim spune că, în timpul întâlnirii de la Tbilisi, “au fost identificate punctele comune mai multor ţări din perspectivă de gen pentru dezvoltarea unei societăţi democratice: necesitatea dezvoltării parteneriatului triplu (Stat – Donator – Societate civilă), dezvoltarea sistemului statistic gender sensibil şi utilizarea indicatorilor segregaţi pe gen în identificarea priorităţilor de dezvoltare naţională, necesitatea consolidării capacităţilor societăţii civile pentru asigurarea unui parteneriat eficient”.

Irina Aga subliniază importanţa şedinţei din Tbilisi “în cimentarea propunerilor regionale într-un document de anvergură globală, dând posibilitate ca propunerile venite să fie auzite, văzute, respectate şi implementate în cadrul politicilor naţionale, având la bază un document recunoscut global, deci obiectiv”.

Şedinţa din Georgia a fost organizată de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru egalitate de gen şi extinderea drepturilor şi oportunităţilor pentru femei UN WOMEN.

Olga Bulat