„Privilegiaţii” uşurează bugetul cu aproape 1 miliard de lei

În România, în următoarea perioadă, peste 200.000 de pensionari din Armată, Poliţie şi Servicii îşi vor pierde privilegiile la plata pensiilor. Conform unei legi care se află acum în prag de adoptare, se vor recalcula toate pensiile, iar Guvernul de peste Prut speră ca, la final, bugetul să facă o economie de cel puţin 2 mlrd. de euro. În R. Moldova, în schimb, la începutul lunii aprilie, pensiile au fost mărite cu 4,3%.

Persoanele care aveau o pensie de 500 de lei au primit un adaos de 20 de lei. Cei care primeau până la 1 aprilie 5 mii de lei au primit nu mai puţin de 200. De menţionat că peste 94 % dintre pensionarii R. Moldova au o pensie mai mică de 1000 de lei. Asta în condiţiile în care autorităţile promovează, cel puţin verbal, o reformare a sistemului de pensii şi introducerea unui sistem de pensii unic.

Banca Mondială (BM) a recomandat de mai multe ori conducerii R. Moldova o egalizare treptată a pensiilor privilegiate cu cele din sistemul general de pensii, pentru a fi asigurată echitatea şi corectitudinea sistemului de pensii. Deşi în majoritatea statelor din Europa există un decalaj între pensiile demnitarilor şi cele ale celorlalţi cetăţeni, nicăieri acest decalaj nu este atât de mare ca în R. Moldova, mai spun specialiştii.

În România, premierul Emil Boc a anunţat eliminarea pensiilor speciale ale militarilor, agenţilor secreţi, poliţiştilor şi lucrătorilor din penitenciare, datorită aplicării principiului „Egalitate de tratament pentru toată lumea!”. Proiectul legii unitare a pensiilor a fost modificat, astfel că circa 200.000 de pensionari „speciali” vor avea drepturile recalculate conform principiului contribuitivităţii. Proiectul Legii unice a pensiilor, elaborat de Guvernul de peste Prut, se află în prezent în dezbaterea Comisiilor de specialitate ale Senatului şi se estimează că actul normativ va ajunge în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care este for decizional, până la sfârşitul acestei luni.

4% din bugetul statului pentru pensionarii „privilegiaţi”

Monitorul Social, publicat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” luna trecută, constată că, în cele mai multe cazuri, pensiile primite de moldoveni sunt sub minimul de existenţă. IDIS Viitorul recomandă guvernului să reformeze sistemul de pensii actual, pentru a mări pensiile minime. Experţii critică decalajul mare dintre pensiile primite de foştii funcţionari publici şi cele primite de restul pensionarilor.

De remarcat că, pentru 2010, din bugetul R. Moldova au fost alocaţi puţin peste 635 milioane 293 mii de lei pentru achitarea pensiilor militarilor. Această sumă reprezintă peste 3,3% din bugetul anului 2010, care preconizează cheltuieli în sumă de 19 miliarde 326 milioane 919,2 mii de lei. În total, dacă e să ţinem cont de faptul că pentru plata pensiilor deputaţilor au fost alocate peste 6 milioane de lei, ale membrilor Guvernului – 4, 2 milioane, ale foştilor şi actualilor funcţionari publici 81,4 milioane, ale aleşilor locali 8 milioane, ale procurorilor şi judecătorilor peste 12 milioane, aflăm că pensiile privilegiate scot din buzunarul statului aproape 776 milioane de lei, ceea ce reprezintă puţin peste 4 % din bugetul total al R. Moldova pentru acest an.

SIS – 16 ofiţeri cu pensie şi salariu

Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) asigură plata pensiilor unui număr de 635 de persoane, în condiţiile în care aceasta reprezintă 50—70 % din salariul angajatului, care constituie în medie 3810 lei. Dintre acestea, 489 de pensii sunt achitate pentru vechime în muncă, 10 pensii de invaliditate şi 136 pensii în cazul pierderii întreţinătorului. La o solicitare de informaţii, SIS ne-a răspuns că „în funcţie de vechimea în muncă, mărimile pensiilor stabilite pentru vechime în muncă variază de la 50 până la 70 % din sumele respective ale soldei”. Conform SIS, salariul mediu lunar al unui angajat al acestei instituţii constituie 3810 lei.

În prezent, în cadrul SIS activează 16 ofiţeri de informaţii şi securitate care, pe lângă drepturile salariale, beneficiază şi de pensie.

MAI are peste 10 mii de pensionari

Lider în clasamentul numărului de pensionari este Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care are la acest moment nu mai puţin 10 147 de pensionari. Totodată, în cadrul ministerului există 166 de lucrători care activează în cadrul efectivului de trupă şi al efectivului de comandă, deşi au atins vârsta de pensionare. Persoanele care au fost reîncadrate după pensionare primesc şi salariu, şi pensie. Totodată, în cadrul ministerului activează 3 persoane care primesc pensii cu statut de înalt demnitar de stat.

Pensia primită de un colaborator de poliţie cu grad de calificare, activitate operativă de investigații pentru vechimea în muncă variază între 700 şi 6700 de lei, pentru invaliditate între 476 şi 5500 de lei, iar pentru pierderea întreţinătorului – între 480 şi 5490 de lei. Salariul mediu al unui colaborator de poliţie constituie circa 3000 de lei.

Ministerul Apărării – pe urmele MAI

În conformitate cu Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, din 23 iunie 1993, Ministerul Apărării (MA) achită pensie unui număr de 5909 pensionari. Salariul mediu din această istituţie este de 3496 de lei. Totodată, merită remarcat faptul că în cadrul ministerului nu există beneficiari de pensii de vârstă, precum şi de pensii cu statut de demnitate publică.

În conformitate cu art. 13 al Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, din 23 iunie 1993, dreptul la pensie îl au militarii care au îndeplinit serviciu prin contract cel puţin 20 de ani, iar pensia acestora poate constitui 870 lei – 5260 de lei.

Ministerul Justiţiei (MJ) – 5 funcţionari publici pensionari

În aparatul central al MJ activează 6 persoane care au vârsta de pensionare. 5 au statut de funcţionar public. Dintr-un răspuns al MJ aflăm că legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului spun că, după împlinirea vârstei de pensie, funcţionarul poate fi numit, la decizia conducătorului, pe o perioadă determinată, dar nu mai mare de 3 ani în aceeaşi funcţie publică, primind şi pensia, şi salariul.

Salariul mediu al unui angajat al MJ în 2009 constituia 3 789 lei. Azi, funcţionarii publici pot beneficia de pensii cu 5 ani mai înainte de atingerea vârstei de pensionare şi primesc 70 % din salariul mediu pe care l-au avut şi care e de câteva ori mai mare decât salariul mediu pe ţară. Experţi economici şi oficiali responsabili pentru probleme economice deseori au declarat că optează pentru un sistem unic de pensionare. Până acum, însă, nu s-au găsit soluţii ale situaţiei. Specialiştii spun că, pentru a înlătura toate lacunele din sistem, e nevoie de câţiva ani.
Ex-deputaţi, funcţionari publici şi muritorii…

Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei parlamentare buget şi finanţe, consideră anormală situaţia din sistem, şi nu doar pentru că aproape 1 miliard de lei din bugetul statului ajung în buzunarele militarilor şi ale foştilor funcţionari publici. „Sunt de acord ca toţi să primească pensii mari, dar să fie un sistem unic de pensionare. E nevoie de unificat sistemul. Acum creăm un grup de lucru special în Parlament privind unificarea şi, ulterior, reformarea sistemului de pensii. Sistemul trebuie să fie unic. E clar că cine a avut salarii mari are şi o pensie mai mare”, afirmă deputatul.

Ioniţă a mai spus că sistemul e incorect şi privind indexarea pensiilor. „Pe cei cu pensii privilegiate nu îi interesează cu cât se indexează pensiile, pentru că, de exemplu, deputaţii primesc 75% din salariul de funcţie. Când se măreşte salariul acestuia, se măreşte şi pensia”, remarcă expertul economic.

Faptul că funcţionarii publici pot beneficia de pensii cu 5 ani mai devreme de atingerea vârstei generale de pensionare e o altă nedreptate din sistemul de pensii, consideră Ioniţă. „Mi se pare aberant. Ei ce, zboară în cosmos, sau ce? Sunt privilegii anormale, pe care eu nu le accept. Vin din vechiul sistem comunist”, apreciază Ioniţă. „Faptul că un funcţionar are o pensie mare nu e o problemă. Problema e că el nu primeşte pensia după aceleaşi criterii ca şi ceilalţi oameni. Avem cel puţin trei sisteme de pensionare: pentru foştii deputaţi, pentru funcţionarii publici şi pentru muritorii de rând”, conchide Veaceslav Ioniţă.

Experţi ai Fondului Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA) au confirmat necesitatea reformării sistemului de pensionare din R. Moldova. Tendinţele demografice de îmbătrânire a populaţiei se vor acutiza în următorii 10 ani, când cei născuţi după cel de-al doilea război mondial vor ajunge la pensie. Sporirea numărului de pensionari pe fundalul migraţiei populaţiei economic active, va exercita o presiune enormă asupra sistemului de asigurări sociale. De aceea, Guvernul ar trebui să contribuie prioritar la reducerea inechităţilor din sistemul de pensionare, în special a celor ce ţin de categoriile privilegiate. Aceleaşi acţiuni ar trebui să vizeze reducerea inegalităţii vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei. Modalitatea efectuării acestor reforme ar trebui atent corelată cu realităţile din R. Moldova, fiind recomandate două principii: 1. informarea permanentă a publicului vizavi de necesitatea şi felul în care vor avea loc schimbările; 2. realizarea treptată a schimbărilor.

Victor MOŞNEAG