Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Prin "subteranele" examenelor de BAC

Prin „subteranele” examenelor de BAC

Susţinerea examenelor de bacalaureat în anul curent nu se deosebeşte prea mult de cea din anii precedenţi. În timp ce Ministerul Educaţiei introduce noi reguli de securizare, elevii, dar nu doar ei, găsesc diverse căi pentru a le evita. De regulă, metodele nu se prea schimbă, de la an la an, se modifică doar taxele, care sunt în continuă creştere.

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, în fiecare zi, înregistrează informaţii despre colectarea banilor pentru promovarea examenelor de BAC. Suma mitei, potrivit CCCEC, variază între 150 şi 700 de euro. Taxele cele mai mari sunt colectate la instituţiile din oraşe, prin sate aceste taxe sunt de circa 100 de euro.

Primul examen cu încălcări şi fără penalităţi

Pe 5 iunie, a avut loc primul examen de bacalaureat la limba şi literatura română pentru alolingvi. Deşi Ministerul Educaţiei anunţase că testele de examinare au fost multiplicate şi depuse la bancă până la demararea examenelor de bacalaureat, întâmplător sau nu, elevii alolingvi, înainte de examen, citeau notiţele pe care le aveau despre romanul «Frunze de dor», care, surprinzător, a fost şi la examen. În timp ce elevii, ieşind din sală, anunţau că s-au descurcat mai mult sau mai puţin cu testele, puţini au putut să se exprime în română, apelând tot mai des la limba rusă.

Anterior, ministrul Educaţiei, Mihail Şleahtiţchi, anunţase că va fi pregătită o sală în care să rămână toate lucrurile personale ale elevilor: «Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la introducerea de materiale interzise (cărţi, foi, telefoane – n. r.) în sala de examene duce la eliminarea din concurs a candidatului, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu». Mai mult, potrivit ministrului, elevii care nu vor respecta regulile vor fi eliminaţi din sală şi nu vor putea susţine examenul decât în anul următor, şi nu la sesiunea repetată.

La primul examen, însă, Mihail Şleahtiţchi a declarat că, din timp, nu a fost pregătită o încăpere specială, astfel încât elevii şi observatorii şi-au lăsat lucrurile pe băncile din faţă. Totuşi, au fost elevi care nu s-au conformat cerinţelor. Aceştia au intrat în sală nu doar cu buletinul în mână, după cum prevede regulamentul, dar şi cu telefoane mobile, ţinându-le în buzunare sau utilizându-le la nevoie, şi asta fără a fi penalizaţi, pentru că n-au fost observaţi de cei care se află acolo anume ca să observe.

Cerinţele exagerate ne fac să recurgem la astfel de metode

O parte dintre elevi recunosc că mai curând o să «dea» BAC-ul (după cum se spune în popor), decât o să-l susţină. Indiferent de pregătirea şi capacităţile acestora, absolvenţii spun că vor plăti pe cineva, fie pentru ca să le rezolve testele, fie pentru ca să se asigure că vor avea nota pe care şi-o doresc. Părinţii nu se dau nici ei în lături, fiind deseori iniţiatorii acestui procedeu. Unii profesori susţin că părinţii sau chiar alţi profesori se apropie de ei, rugându-i să le facă o «favoare plătită».

Astfel, unii elevi se lasă în grija părinţilor, care «rezolvă» problema în acelaşi mod, de mai mulţi ani. În timp ce unii elevi spun că vor susţine cu forţe proprii, tot ei, în scurt timp, afirmă: «Se strâng bani. Sigur că se strâng, aşa cum se face în toţi anii. Nu e normal, dar o bună parte n-ar susţine bacalaureatul dacă n-ar avea vreun ajutor de la cineva». Absolvenţii se arată supăraţi şi din cauza faptului că testele la BAC devin tot mai complicate pe an ce trece: «Cerinţele exagerate ne impun să recurgem la astfel de metode».

Elevii mai spun că se gândesc la diverse metode de susţinere a examenelor finale, oprindu-se la cea mai «sigură» sau mai ieftină, în funcţie de buzunarul sau de relaţiile de cumătrism ale fiecăruia, stabilite pe parcursul întregului an de studii, nu doar în ajun de examene. Ei spun că se simt permanent presaţi de părinţi, profesori, autorităţi, care le strecoară ideea precum că «BAC-ul este cel mai important examen din viaţă. În alte ţări elevii vin relaxaţi, scriu ce ştiu şi pleacă. La noi, însă, te sperie cu un an înainte. Ai impresia că, dacă nu susţii aceste examene, viaţa ta se încheie».

„Metode” de susţinere a BAC-ului

Metodele de «susţinere» a bacalaureatului sunt diverse, însă acestea, totuşi, nu se modifică prea mult de la an la an. Telefoanele mobile sunt acum în vogă. Elevii au grijă ca acumulatorul să fie încărcat, iar căştile micuţe, aproape neobservate, să funcţioneze impecabil, mai ales la fetele cu părul lung, lăsat liber peste urechi. La alt capăt e părintele sau un profesor, care dictează răspunsul la întrebări. E bună şi metoda sms-urilor, dar elevii susţin că “nu-i cel mai comod, mai ales dacă  nu ai un telefon performant”.

O altă metodă ar fi profesorii «angajaţi» pentru unul sau mai mulţi candidaţi, adunaţi într-o clasă mai întunecoasă, undeva, la subsol sau la ultimul etaj, unde, chiar dacă vor veni reprezentanţii CCCEC, puţin probabil că vor ajunge pe acolo. Astfel, în condiţii mai mult sau mai puţin favorabile, aceştia, după ce li se anunţă tema, “muncesc” din greu pentru unul sau pentru mai mulţi candidaţi. Apoi, aceste răspunsuri sunt trimise la destinaţie. De aceasta au grijă observatorii. Aici e vorba deja de o altă taxă, aceasta iarăşi variind în funcţie de zonă.

În unele cazuri, elevii susţin că diriginţii ar fi cei care colectează bani de la ei, numindu-le suma exactă: circa 1200 de lei prin sate şi de la 150 de euro în sus în oraşele mari, în capitală preţurile ajungând la 700 de euro sau chiar mai mult. Observatorii nu rămân nici ei în umbră, colectând, cu doar câteva minute înainte de examen, bani de la elevi. În anii precedenţi, taxa era de câte 20-30 de lei. Astăzi, aceasta s-a ridicat brusc la 100 de lei de la fiecare elev.

În 2012, circa 30 de mii de absolvenţi s-au înscris să susţină cele 4 examene de BAC (alolingvii – 5). Acestea se desfăşoară în 159 de centre. Anterior, Mihail Şleahtiţchi, ministrul Educaţiei, a anunţat că în cele două centre unde vor fi verificate lucrările vor fi instalate camere de supraveghere. Dacă admitem că, în medie, părinţii plătesc circa 150 de euro pentru “succesele” copiilor lor la BAC, atunci constatăm că, prin “subteranele” BAC-ului, circulă 4 500 000 de euro, sau circa 73 milioane de lei.

Olga BULAT