Primul sunet fără audienţă, dar cu proteste

La 1 septembrie, odată cu începerea unui nou an de învăţământ, am decis să mergem în audienţă la Ministerul Educaţiei şi Tineretului (MET). Decizia în cauză a fost motivată şi de faptul că sindicatele din domeniul învăţământului ameninţă de ceva timp cu proteste de amploare, dacă autorităţile nu vor majora salariile profesorilor şi, de la vorbe, au trecut la fapte.

Totul lăsat baltă pentru «o zi specială»

Chiar dacă, potrivit orarului audienţei cetăţenilor, Larisa Şavga, ministrul educaţiei şi tineretului, cât şi viceminiştrii Galina Bulat şi Valentin Crudu, trebuiau să primească cetăţenii în prima zi a lunii curente, acest lucru nu s-a întâmplat. După cum ni s-a comunicat, prin telefon, la anticamera MET, audienţa nu are loc, deoarece «e o zi specială». Vocea de la celălat capăt de fir s-a mai grăbit să adauge că, în ziua respectivă, conducerea instituţiei «e plecată în teritoriu» şi faptul că nici o persoană nu a fost programată în audienţă pentru ziua respectivă.

În schimb, sindicatele din învăţământ au început anul şcolar cu pichetarea sediului Guvernului, acţiune planificată pentru întreaga săptămână. Totodată, sindicaliştii anunţă că vor trece şi la proteste de amploare, dacă autorităţile vor rămâne «surde» la solicitările lor.

Încrezători, pe jumătate

Deşi audienţa nu a avut loc, unii pedagogi speră că o întrevedere cu ministrul educaţiei le-ar soluţiona problemele. Andrei Catană, profesor de educaţie tehnologică la liceul teoretic din or. Ialoveni, spune că, dacă ar fi nevoie, ar merge numaidecât în audienţă. Chiar dacă e nesigur că acest lucru ar schimba ceva, pedagogul menţionează că «măcar să încercăm şi să sperăm». Tot sigur că trebuie să încerci să-ţi rezolvi problemele în audienţă la conducerea MET, dar nesigur pe rezultat, este şi Oleg Bejan, profesor de educaţie fizică la şcoala din s. Holercani, r. Dubăsari. Acesta spune, însă, că demnitarii ar rezolva problemele, «dar trebuie de ajuns (la ei – n.r.), de bătut în uşă şi de intrat».

În schimb, Gheorghe Plămădeală, profesor la gimnaziul din s. Văsieni, r. Ialoveni, se arată mult mai pesimist în ceea ce priveşte audienţele ministrului educaţiei şi tineretului. Ba mai mult chiar, Plămădeală crede că o întrevedere cu demnitarul ar aduce, cel mai probabil, doar promisiuni şi mângâieli, iar problema nu ar fi soluţionată.

Şi Silvia Stratan, preşedinta Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei din r. Rezina, e cam sceptică în ceea ce priveşte soluţionarea unei probleme după o audienţă la ministrul educaţiei. «Când tinerii specialişti vin în teritoriu, aceştia se confruntă cu diverse probleme, ne dă un exemplu Stratan, mai ales că un profesor începător nu poate fi încărcat cu o şarjă didactică». După cum ne-a explicat preşedinta, un tânăr nu poate fi angajat, dacă nu i se acordă 18 ore săptămânal. Însă aşa cum într-o şcoală din sectorul rural nu pot fi atâtea ore de geografie sau chimie, Stratan se arată nedumirită cu ce ar putea ajuta un ministru în cazul dat, «mai ales că nu are studii pedagogice» şi «nu cred că ministra ne-ar putea înţelege».

La limita răbdării

Marţi, 2 septembrie, sindicatele din învăţământ au pichetat din nou clădirea Guvernului. Tatiana Nicolau, profesoară de muzică la Şcoala nr. 45 din com. Ciorescu, mun. Chişinău, spune că pentru cele 26 de ore pe care le are săptămânal, plus alte activităţi legate de serviciu, este remunerată cu 1700 lei. Pedagogul mai zice că încearcă să se descurce cu ce primeşte, dar, în acelaşi timp, se întreabă cum o duc tinerii specialişti care sunt nevoiţi să trăiască pe la gazde.

Demisie sau salariu majorat

Veaceslav Ioniţă, doctor în economie:

Guvernul nu poate refuza profesorilor majorarea salariilor. Pe de o parte, acesta, printr-o hotărâre, a obligat agenţii economici să nu le plătească angajaţilor săi un salariu mai mic de 900 lei, dar sectorul bugetar nu intră aici. Respectiv, agenţii se văd obligaţi să plătească atât cât prevede decizia. Pe de altă parte, Guvernul, ca cel mai mare angajator din ţară, circa 40% din populaţia lucrătoare, şi-a rezervat dreptul de a nu executa propria-i hotărâre. Executivul poate motiva refuzul prin faptul că nu are bani, dar asta nu e problema profesorilor. Atunci când un cabinet de miniştri nu pot face faţă situaţiei, acesta îşi dă demisia. De cealaltă parte, profesorii îşi apreciază munca şi sunt în drept să ceară o remunerare mai bună. Potrivit statisticilor, salariul profesorilor ar trebui majorat cu cel puţin 15%, ca nivelul de trai al acestora să fie nu mai rău decât cel din 1996.

Nicolae Cuschevici