Principală  —  IMPORTANTE   —   Prețuri record la cartofi: Ce…

Prețuri record la cartofi: Ce spun producătorii, importatorii și autoritățile

În ultimele săptămâni, prețul cartofilor, un aliment de bază în R. Moldova, a atins un nivel record de peste 20 de lei pentru un kilogram. În timp ce importatorii spun că scumpirile se datorează prețului mare la cartofi în țările importatoare, producătorii autohtoni afirmă că prețul record la cartofi, înregistrat în aceste zile, ar fi o consecință a lipsei acțiunilor de încurajare din partea statului a producătorilor interni, care au redus suprafețele sau au renunțat cu totul să mai cultive cartofi.

„Dacă nu susținem producătorul autohton, plătim altora”

„Prețurile la cartofi au crescut mai ales pentru că nu au fost întreprinse măsuri de protejare a producătorului autohton”, afirmă Petru Iliev, președintele Asociației producătorilor de cartofi „Solana-M”. „Noi am avut cazuri când cartofii costau 50 de bănuți pentru un kg. Moldova este o piață mică, înconjurată de producători și de piețe mari cum sunt România, Ucraina, Uniunea Europeană, care vin la noi cu cartofi de calitate și mai bună, și mai proastă, iar când am spus că trebuie întreprinse măsuri de protejare a producătorului autohton, ni s-a spus că producătorul nostru trebuie să fie competitiv, dacă vrea să reziste. Atunci le-am spus că, dacă nu susținem producătorul autohton, vom plăti altora. Și iată, am ajuns să plătim altora mai mult decât am crezut că vom plăti”, afirmă Iliev.
Al doilea motiv al scumpirilor, afirmă președintele „Solana-M”, o reprezintă recolta mai mică în țările producătoare de cartofi: „Cu toate acestea, în Ucraina, de exemplu, cartoful costă 4-5 lei/kg, mai punem taxe 5 lei, adus, devamat și ar fi 9-10 lei, dar nu 20 de lei/kg. Îmi pun și eu întrebarea: de ce la noi e atât de scump?”.

„În discuțiile cu Ministerul Agriculturii și cu alte autorități am spus că producătorul autohton trebuie protejat, desigur, în cadrul economiei de piață. Nu ar trebui interzis importul, dar ar putea fi puse niște taxe mai mari, niște restricții la calitatea cartofului, adică să nu se importe toate gunoaiele, dar să se aducă cartofi de calitate, cu un preț mai mare. Trebuie scoase taxele vamale la importul cartofilor de sămânță de clasa E, trebuie acordate subvenții producătorilor, la producere, la construcția depozitelor. Nu prea s-au făcut chestiile astea la noi”, susține Iliev, argumentând că, din aceste motive, mai mulți agricultori mari din nordul republicii au renunțat la culturile de cartofi.

„Pe dezvoltarea creșterii legumelor statul nu prea pune accent”

Sergiu Purcăreanu, agricultor din Ștefan Vodă, produce și importă cartofi. El susține că unii agricultori au renunțat la creșterea cartofilor sau au redus suprafețele cultivate, cauzând insuficiența de cartofi din această perioadă. „Părerea mea e că, în 5-6 ani, dacă statul n-o să intervină, încă vor fi probleme. Liderii agricoli mari cresc mai mult cereale. Statul nu prea pune accent pe dezvoltarea legumiculturii. Importurile nicidecum nu le vom putea opri, pentru că avem înțelegerea de liberă circulare. Într-adevăr, însă, sinecostul la noi e mai mare decât peste hotare. Nu putem concura la preț cu ei. Cartofii iubesc zone răcoroase, iar la noi e mai greu. Se poate, dar trebuie mai multă irigare, iar asta crește sinecostul. Pentru un sinecost mai mic, avem nevoie de o mecanizare mai bună. Unde sunt folosiți oamenii la lucrări, cum e la noi, acolo și prețul e mai mare. E foarte scump să faci tot lanțul mecanizat și trebuie să ai minimum 100 ha cu cartofi cultivate și alte 200 ha ca să faci rotația culturilor. Deci, ai nevoie de 300 ha sub irigare. Belarus, Olanda, Germania sunt mai ploioase. De asta și produc cartofi mai ieftini. Poate peste hotare au și susținere mai mare de la stat”, spune agricultorul.

Importatorii dau vina pe prețurile mari de la furnizori

Oleg Zaharciuc, proprietarul unei firme ce importă cartofi în R. Moldova, susține că scumpirea cartofilor din ultimele săptămâni se datorează prețului mare stabilit de furnizorii din țările importatoare și faptului că, în perioada precedentă, în R. Moldova au fost importați puțini cartofi. „Anul acesta, sunt puțini cartofi în toată UE. A fost un an nefavorabil și a crescut prețul la furnizor, iar pe piața internă numai avem cartofi. Dar nu cred că acest preț se va menține mult timp. Mâine-poimâine ne vom trezi cu câte 100 de camioane pe zi, venind în Moldova, și prețul va scădea. Dacă nu poți vinde cartoful, îl vinzi și în minus, ca să-l dai. Vor fi aduși mulți cartofi și se va reduce prețul”, consideră Oleg Zaharciuc.

Și alt producător și importator de cartofi de sămânță, Radu Grosu, susține că prețurile mari se datorează roadei mici înregistrate în 2018, din cauza condițiilor meteo nefavorabile, în principalele țări producătoare de cartofi cum ar fi Germania sau Olanda. Întrebat despre posibile înțelegeri între importatori pentru a majora nejustificat prețul la cartofi sau despre eventuale impedimente la import impuse de stat, pentru a proteja anumiți importatori, Grosu ne-a spus că „nu crede că ar putea cineva să facă așa ceva”. „Pur și simplu, cererea e foarte mare, dar lipsește oferta. La noi în republică, producătorii practic nu mai au stocuri și s-a creat acest deficit. Acum prețurile sunt foarte mari și producătorii străini profită. Cine plătește mai mult, acela reușește să cumpere. Dacă vor – vând în Moldova, dacă nu – vând în altă parte”, susține Radu Grosu.

ANSA: 19 loturi din 121 – returnate în Belarus

Cantitatea redusă de cartofi de pe piața locală în ultima lună e determinată și de faptul că mai multor camioane încărcate cu cartofi le-a fost interzisă intrarea în R. Moldova. Luni, 13 mai, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a informat, printr-un comunicat de presă, că, în perioada 26 martie – 13 mai 2019, au fost monitorizate 121 de loturi de cartofi importați din Republica Belarus, dintre care 19 loturi (aprox. 400 tone, n.r.) au fost returnate în țara de origine, pentru că ar fi fost infestate de obiectul de carantină „putregaiul brun al cartofului”, care ar fi putut afecta și culturile de cartofi din R. Moldova.

ANSA a mai comunicat că a notificat Serviciul Fitosanitar de Stat din Belarus privind neconformitățile depistate și a transmis lista producătorilor la care a fost depistat cartoful infestat, pentru a fi supuși controalelor, iar începând cu 3 mai 2019 nu au mai fost depistate loturi infestate și nici retururi nu au mai avut loc.

În comunicatul ANSA se mai spune că prețul ridicat al cartofilor „ține de micșorarea suprafețelor însămânțate cu cartof cu cca 2000 ha în ultimii 3 ani, a scăderii producției de cartof de la 214 mii tone la 175 mii tone, precum și a condițiilor climaterice nefavorabile și de sezon. Consumul intern al cartofului constituie cca 300 mii tone, iar capacitatea de aprovizionare cu cartof de producere autohtonă este cca 50-60% din necesar”.

Expert economic: „Astfel de prețuri într-o economie funcțională n-ar trebui să fie”

Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS Viitorul, consideră că sunt două elemente de bază care au dus la creșterea prețului la cartofi. „Ele sunt și legate, și separate una de alta. Primul element este producția de cartofi din R. Moldova. Avem o problemă fundamentală – piața încă fărâmițată, lipsa unor jucători puternici pe piață. La noi, în lipsa unei burse agricole, prețurile se formează din pod și agricultorii sunt foarte vulnerabili în condițiile în care niciodată nu-și pot planifica veniturile. Deci, nu avem o piață organizată, structurată, ce ar însemna garantarea producției autohtone. Cât despre competitivitate, trebuie să recunoaștem că producția autohtonă, pe anumite domenii, e problematică. La capitolul preț, cartoful nostru nu prea poate concura cu producția din Belarus, Polonia și alte țări pentru că acolo, într-adevăr, e mai ieftin. De aceea noi întotdeauna vom avea importuri. Aici apare altă problemă: cum se face că produsele agricole de import, în acest caz cartofii, ajung în R. Moldova la prețuri enorme? Cred că în scenă trebuie să intre Consiliul Concurenței, or, unul din punctele cheie din Acordul de Asociere cu UE și Acordul de Liber Schimb este crearea și consolidarea capacităților Consiliului Concurenței. Din păcate, până astăzi, el nu lucrează după cum ar trebui să lucreze. După ce în societate au apărut atâtea îngrijorări, cred că Consiliul Concurenței trebuie să ne spună ce-i cu piața producției agricole, în special a cartofului. Noi trebuie să ne asigurăm că piața e concurențială, că nu avem abuz de poziție dominantă a cuiva pe piață, nu avem înțelegeri de cartel. Toate elementele vizibile astăzi ne arată că avem o piață distorsionată, dezorganizată, cu prețuri care, într-o economie funcțională, nu ar trebui să fie. Cred că avem un handicap al pieței”, susține expertul.

Răspunsul Consiliului Concurenței la solicitarea ZdG:

„Consiliul Concurenței a inițiat un complex de măsuri în conformitate cu Legea concurenței nr.183 din 11.07.2012, în vederea identificării tuturor circumstanțelor referitor la situația de interes. Totodată, acțiunile întreprinse nu pot fi făcute publice la moment, întrucât dezvăluirea acestora poate prejudicia investigația. Consiliul Concurenței va efectua, în limita competențelor atribuite prin lege, toate măsurile necesare în vederea elucidării presupuselor încălcări concurențiale pe piața comercializării cartofului. De asemenea, menționăm că mediatizarea excesivă a subiectelor ce vizează eventuala existență a practicilor anticoncurențiale condiționează afectarea investigațiilor”.