Practici şi valori europene pentru Republica Moldova

În acest an, Gră­di­na Publi­că „Şte­fan cel Mare” găz­du­ieş­te a 7-a edi­ţie a Oră­şe­lu­lui Euro­pean. Pe 13 mai, a avut loc inau­gu­ra­rea eve­ni­men­tu­lui, orga­ni­zat de către Dele­ga­ţia Uniu­nii Euro­pe­ne în R. Mol­do­va cu sco­pul de a pro­mo­va valo­ri­le şi cul­tu­ra UE. Pe par­cur­sul între­gii săp­tămâ­ni este orga­ni­zat Fes­ti­va­lul Cul­tu­rii Euro­pe­ne, unde sunt pre­zen­ta­te pro­iec­ții de film euro­pean şi au loc diver­se eve­ni­men­te cul­tu­ra­le.

Vizi­ta­to­rii oră­şe­lu­lui s-au delec­tat cu pro­du­se din bucă­tă­ri­i­le tra­di­ţio­na­le euro­pe­ne, au par­ti­ci­pat la lecţii de lim­bi moder­ne şi s-au bucu­rat de diver­si­ta­tea cul­tu­ri­lor euro­pe­ne. La stand-urile amba­sa­de­lor statelor-membre ale UE şi ale ţări­lor par­te­ne­re au fost pre­zen­ta­te infor­ma­ţii des­pre pro­iec­te­le finanţa­te din fon­du­ri euro­pe­ne. I-am între­bat pe câţi­va din repre­zen­tanţii amba­sa­de­lor pre­zenţi la eve­ni­ment, ce prac­ti­ci sau valo­ri ar putea pre­lua R. Mol­do­va de la ţara pe care o repre­zin­tă. Iată ce ne-au răs­puns.

Roy Hans, diplomat, Ambasada Regatului Ţărilor de Jos în R. Moldova

„Olan­da este renu­mi­tă pen­tru tole­ranţa de a accep­ta oame­nii aşa cum sunt, pen­tru ceea ce sunt şi în Olan­da oame­nii pot fi ori­ci­ne îşi doresc ei să fie. Cred că în R. Mol­do­va e impor­tant ca oame­nii să fie ei înşi­şi, fără fri­că. R. Mol­do­va va fi o ţară mai puter­ni­că dacă fie­ca­re şi-ar putea trăi pro­pri­i­le visu­ri.”

Iurie Popovici, Consul Onorific al Slovaciei în R. Moldova

„În Slo­va­cia, sunt foar­te mul­te prac­ti­ci bune de la care ar putea lua exem­plu R. Mol­do­va. Agri­cul­tu­ra din Slo­va­cia ar putea ser­vi un exem­plu pen­tru agri­cul­tu­ra din R. Mol­do­va, ramu­ra vini­fi­ca­ți­ei. În anii de când Slo­va­cia a ade­rat la UE, pro­du­că­to­rii de vinu­ri din Slo­va­cia au atins un nivel foar­te îna­lt, dato­ri­tă cola­bo­ră­rii şi acce­să­rii fon­du­ri­lor euro­pe­ne. Slo­va­cia a ajuns în aceş­ti ani ţara cu cel mai mare număr de auto­tu­ris­me pro­du­se pe cap de locu­i­tor în lume. Este un exem­plu foar­te bun de urmat pen­tru R. Mol­do­va: exem­plul cum s-au acce­sat fon­du­ri­le şi cum a fost pusă pro­ble­ma dezvol­tă­rii sta­tu­lui.”

Mátyás Zilagyi, Ambasadorul Ungariei în R. Moldova

„Sun­tem des­tul de aproa­pe în ceea ce pri­veș­te situ­a­ţi­i­le isto­ri­ce prin care am tre­cut în seco­le­le tre­cu­te, de ace­ea cred că putem învă­ţa unii de la alţii dife­ri­te com­por­ta­men­te de a rea­cţio­na la cri­ze­le isto­ri­ce, eco­no­mi­ce, poli­ti­ce. Totu­şi cel mai impor­tant mi se pare că este res­pec­tul în faţa capa­ci­tă­ții uma­ne, tre­bu­ie să facem totul pen­tru valo­ri­fi­ca­rea oame­ni­lor. Avem oame­ni talen­ta­ți şi tre­bu­ie să facem totul pen­tru a le asi­gu­ra aces­tor oame­ni posi­bi­li­ta­tea de a se mani­fes­ta în via­ţa soci­a­lă, eco­no­mi­că, poli­ti­că, ști­in­ți­fi­că. Asta nu este ușor, pen­tru că impli­că efor­tu­ri orga­ni­za­tori­ce impor­tan­te şi resur­se. Aceas­ta este şan­sa noas­tră pen­tru vii­tor, pem­tru ca să rămâ­nem şi Unga­ria şi R. Mol­do­va, în Euro­pa, dar şi la nivel mondi­al, țări cu reu­și­tă eco­no­mi­că, reu­și­tă soci­a­lă. Sar­ci­na nu este una ușoa­ră, deo­a­re­ce com­pe­ti­ția este foar­te mare.”

Ulrich Kleppmann, şeful Departamentului Cooperare Economică, Ambasada Germaniei în R. Moldova

„Une­o­ri, tre­bu­ie să gân­dim de două ori, să cân­tă­rim dacă este bine sau rău pen­tru ţară, şi nu nea­pă­rat să ale­gem mereu pri­ma opţiu­ne.”

Ivan Stoyanov, consilier al Ambasadei Bulgariei în R. Moldova

„Cred că tot ce este bun în Bul­ga­ria este şi în Mol­do­va, doar că mol­do­ve­ni­lor nu le rămâ­ne decât să iden­ti­fi­ce ace­le lucru­ri.”

Alexander Karner, Agenţia pentru dezvoltare a Austriei, şef de birou în R. Moldova

„În Aus­tria, oame­nii se iden­ti­fi­că cu ţara lor. Acest lucru se obser­vă prin felul în care oame­nii se îmbra­că, prin com­por­ta­ment. Oame­nii din Mol­do­va ar tre­bui să găseas­că şi să îndră­geas­că fru­mo­sul în ţara lor şi să facă din asta un brand naţio­nal, să iubeas­că cu ade­vă­rat cul­tu­ra țării. După cel de-al doi­lea răz­boi mondi­al, aus­trie­cii au fost nevo­iţi să înveţe acest lucru, pen­tru că ţara a fost dis­tru­să, dar noi am reu­şit să iden­ti­fi­căm valo­ri­le naţio­na­le, în care ne regă­sim.”

Lilia Sinciuc-Engelen, soţia Consulului Onorific al Belgiei în R. Moldova

„Bel­gia este o ţară pla­sa­tă între pute­ri mai mari, cum ar fi Ger­ma­nia, Franţa. Este o ţară mul­ti­na­țio­na­lă, de aici, foar­te mul­te con­cer­ne mul­ti­na­țio­na­le o uti­li­zea­ză ca pia­ţă de tes­ta­re. Este cu mult mai uşor să încer­ci să lanse­zi un pro­dus într-un mediu mul­ti­na­țio­nal, şi atun­ci poţi să-l lanse­zi cu suc­ces pe o pia­ţă mai mare. Bel­gia işi exploa­tea­ză aceas­tă diver­si­ta­te de cul­tu­ri şi men­ta­li­tă­ţi, făcând din ea o valoa­re. Cum spun ei: cele­brea­ză dife­renţa şi l’union fait la force – uniu­nea face forţa.”

Valeria Biagiotti, Ambasadoarea Italiei în R. Moldova

„Cu-adevărat spe­ci­fic pen­tru Ita­lia este impli­ca­rea soci­e­tă­ţii civi­le în mul­te ini­ţi­a­ti­ve. Cred că acest lucru îl putem trans­mi­te şi altor ţări, pen­tru că este o tra­di­ţie în Ita­lia să te impli­ci în ini­ţi­a­ti­ve ce vor ser­vi pen­tru întrea­ga soci­e­ta­te.”

Adam Amberg, șef al Cooperării pentru Dezvoltare, Ambasada Suediei în R. Moldova

„Ega­li­ta­tea de gen”

Olga Goncearova, soţia Consulului Onorific al Estoniei în R. Moldova

„Dacă va fi ver­ti­ca­li­ta­te, totul va fi bine. Ver­ti­ca­li­ta­te în rela­ţi­i­le din­tre oame­ni, în ati­tu­di­nea poli­ti­că, eco­no­mi­că. În talkshow-uri auzim de mul­te ori că Mol­do­va şi Esto­nia sunt ţări ega­le, cu tra­di­ţii comu­ne. Eu spun că noi avem numai un moment comun – Pac­tul Ribbentrop-Molotov, dar ati­tu­di­nea faţă de acest docu­ment este dife­ri­tă în R. Mol­do­va şi în Esto­nia. Eu sunt din R. Mol­do­va, soţul este din Esto­nia şi pen­tru mine Mol­do­va este par­te a ini­mii mele, dar regret lip­sa de ver­ti­ca­li­ta­te.”

Semnificaţia Zilei Europei

Sta­te­le mem­bre ale UE săr­bă­to­resc Ziua Euro­pei pe 9 mai. Data mar­chea­ză ziua isto­ri­că în care a fost pro­nun­ța­tă Decla­ra­ția Schu­man. Într-un dis­curs ținut la Paris, în 1950, minis­trul fran­cez al Afa­ce­ri­lor Exter­ne de atun­ci, Robert Schu­man, che­ma Franţa, Ger­ma­nia şi alte sta­te euro­pe­ne să accep­te cen­tra­li­za­rea şi ges­tio­na­rea în comun a pro­du­cţi­ei de căr­bu­ne şi oţel pen­tru a înlă­tu­ra ris­cul izbu­c­ni­rii unui nou răz­boi între naţiu­ni­le Euro­pei. Pro­pu­ne­rea lui Schu­man este con­si­de­ra­tă pia­tra de teme­lie a UE. În R. Mol­do­va, Ziua Euro­pei este săr­bă­to­ri­tă din anul 2006.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *