Practici şi valori europene pentru Republica Moldova

În acest an, Grădina Publică „Ştefan cel Mare” găzduieşte a 7-a ediţie a Orăşelului European. Pe 13 mai, a avut loc inaugurarea evenimentului, organizat de către Delegaţia Uniunii Europene în R. Moldova cu scopul de a promova valorile şi cultura UE. Pe parcursul întregii săptămâni este organizat Festivalul Culturii Europene, unde sunt prezentate proiecții de film european şi au loc diverse evenimente culturale.

Vizitatorii orăşelului s-au delectat cu produse din bucătăriile tradiţionale europene, au participat la lecţii de limbi moderne şi s-au bucurat de diversitatea culturilor europene. La stand-urile ambasadelor statelor-membre ale UE şi ale ţărilor partenere au fost prezentate informaţii despre proiectele finanţate din fonduri europene. I-am întrebat pe câţiva din reprezentanţii ambasadelor prezenţi la eveniment, ce practici sau valori ar putea prelua R. Moldova de la ţara pe care o reprezintă. Iată ce ne-au răspuns.

Roy Hans, diplomat, Ambasada Regatului Ţărilor de Jos în R. Moldova

„Olanda este renumită pentru toleranţa de a accepta oamenii aşa cum sunt, pentru ceea ce sunt şi în Olanda oamenii pot fi oricine îşi doresc ei să fie. Cred că în R. Moldova e important ca oamenii să fie ei înşişi, fără frică. R. Moldova va fi o ţară mai puternică dacă fiecare şi-ar putea trăi propriile visuri.”

Iurie Popovici, Consul Onorific al Slovaciei în R. Moldova

„În Slovacia, sunt foarte multe practici bune de la care ar putea lua exemplu R. Moldova. Agricultura din Slovacia ar putea servi un exemplu pentru agricultura din R. Moldova, ramura vinificației. În anii de când Slovacia a aderat la UE, producătorii de vinuri din Slovacia au atins un nivel foarte înalt, datorită colaborării şi accesării fondurilor europene. Slovacia a ajuns în aceşti ani ţara cu cel mai mare număr de autoturisme produse pe cap de locuitor în lume. Este un exemplu foarte bun de urmat pentru R. Moldova: exemplul cum s-au accesat fondurile şi cum a fost pusă problema dezvoltării statului.”

Mátyás Zilagyi, Ambasadorul Ungariei în R. Moldova

„Suntem destul de aproape în ceea ce privește situaţiile istorice prin care am trecut în secolele trecute, de aceea cred că putem învăţa unii de la alţii diferite comportamente de a reacţiona la crizele istorice, economice, politice. Totuşi cel mai important mi se pare că este respectul în faţa capacității umane, trebuie să facem totul pentru valorificarea oamenilor. Avem oameni talentați şi trebuie să facem totul pentru a le asigura acestor oameni posibilitatea de a se manifesta în viaţa socială, economică, politică, științifică. Asta nu este ușor, pentru că implică eforturi organizatorice importante şi resurse. Aceasta este şansa noastră pentru viitor, pemtru ca să rămânem şi Ungaria şi R. Moldova, în Europa, dar şi la nivel mondial, țări cu reușită economică, reușită socială. Sarcina nu este una ușoară, deoarece competiția este foarte mare.”

Ulrich Kleppmann, şeful Departamentului Cooperare Economică, Ambasada Germaniei în R. Moldova

„Uneori, trebuie să gândim de două ori, să cântărim dacă este bine sau rău pentru ţară, şi nu neapărat să alegem mereu prima opţiune.”

Ivan Stoyanov, consilier al Ambasadei Bulgariei în R. Moldova

„Cred că tot ce este bun în Bulgaria este şi în Moldova, doar că moldovenilor nu le rămâne decât să identifice acele lucruri.”

Alexander Karner, Agenţia pentru dezvoltare a Austriei, şef de birou în R. Moldova

„În Austria, oamenii se identifică cu ţara lor. Acest lucru se observă prin felul în care oamenii se îmbracă, prin comportament. Oamenii din Moldova ar trebui să găsească şi să îndrăgească frumosul în ţara lor şi să facă din asta un brand naţional, să iubească cu adevărat cultura țării. După cel de-al doilea război mondial, austriecii au fost nevoiţi să înveţe acest lucru, pentru că ţara a fost distrusă, dar noi am reuşit să identificăm valorile naţionale, în care ne regăsim.”

Lilia Sinciuc-Engelen, soţia Consulului Onorific al Belgiei în R. Moldova

„Belgia este o ţară plasată între puteri mai mari, cum ar fi Germania, Franţa. Este o ţară multinațională, de aici, foarte multe concerne multinaționale o utilizează ca piaţă de testare. Este cu mult mai uşor să încerci să lansezi un produs într-un mediu multinațional, şi atunci poţi să-l lansezi cu succes pe o piaţă mai mare. Belgia işi exploatează această diversitate de culturi şi mentalităţi, făcând din ea o valoare. Cum spun ei: celebrează diferenţa şi l’union fait la force – uniunea face forţa.”

Valeria Biagiotti, Ambasadoarea Italiei în R. Moldova

„Cu-adevărat specific pentru Italia este implicarea societăţii civile în multe iniţiative. Cred că acest lucru îl putem transmite şi altor ţări, pentru că este o tradiţie în Italia să te implici în iniţiative ce vor servi pentru întreaga societate.”

Adam Amberg, șef al Cooperării pentru Dezvoltare, Ambasada Suediei în R. Moldova

„Egalitatea de gen”

Olga Goncearova, soţia Consulului Onorific al Estoniei în R. Moldova

„Dacă va fi verticalitate, totul va fi bine. Verticalitate în relaţiile dintre oameni, în atitudinea politică, economică. În talkshow-uri auzim de multe ori că Moldova şi Estonia sunt ţări egale, cu tradiţii comune. Eu spun că noi avem numai un moment comun – Pactul Ribbentrop-Molotov, dar atitudinea faţă de acest document este diferită în R. Moldova şi în Estonia. Eu sunt din R. Moldova, soţul este din Estonia şi pentru mine Moldova este parte a inimii mele, dar regret lipsa de verticalitate.”

Semnificaţia Zilei Europei

Statele membre ale UE sărbătoresc Ziua Europei pe 9 mai. Data marchează ziua istorică în care a fost pronunțată Declarația Schuman. Într-un discurs ținut la Paris, în 1950, ministrul francez al Afacerilor Externe de atunci, Robert Schuman, chema Franţa, Germania şi alte state europene să accepte centralizarea şi gestionarea în comun a producţiei de cărbune şi oţel pentru a înlătura riscul izbucnirii unui nou război între naţiunile Europei. Propunerea lui Schuman este considerată piatra de temelie a UE. În R. Moldova, Ziua Europei este sărbătorită din anul 2006.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *