Povara dublă de pe umerii femeilor

Bărbaţii şi femeile din R. Moldova acordă aproape aceeaşi durată de timp studiilor şi îngrijirii personale, dar femeile acordă aproape de două ori mai mult timp gospodăriei. Cel puţin aşa arată rezultatele cercetării „Utilizarea timpului”, care este o premieră pentru noi. Pe lângă activităţile pentru care sunt plătite, majoritatea femeilor sunt implicate şi în activităţi neplătite, cum ar fi îngrijirea gospodăriei şi a membrilor familiei. Circa 97 procente dintre femeile care au participat la studiul „Utilizarea timpului” au spus că sunt implicate în astfel de activităţi, care le consumă, în medie, aproape patru ore pe zi. În acelaşi timp, doar puţin peste 77 la sută dintre bărbaţi sunt implicaţi în activităţile casnice, dar acordă unor astfel de ocupaţii cu aproape o oră şi jumătate mai puţin în comparaţie cu femeile. În condiţiile în care oamenii vor o societate egală, aceste cifre ne arată că nu este tocmai aşa.

Este important să fie măsurate atât activităţile plătite, cât şi cele neplătite

„Nu pot să spun că ne-au surprins mult aceste rezultate. Noi ştim că femeile acordă mai mult timp gospodăriei, doar că prin această cercetare totul s-a confirmat. S-a confirmat că într-adevăr avem această problemă”, menţionează Elena Vâtcărău, şefa direcţiei Statistica Pieţei Muncii din cadrul Biroului Naţional de Statistică (BNS). Aceasta a ţinut să precizeze că datele obţinute în acest studiu urmează să clarifice mai multe aspecte referitoare la anumite grupuri de vârstă, dar şi să evidenţieze probleme mai înguste ale cetăţenilor R. Moldova. „Informaţia încă nu a fost analizată şi valorificată pe deplin, încă mai avem de lucrat la ea şi de scos idei interesante”, adaugă specialista.

În plan internaţional, cercetarea „Utilizarea timpului” se consideră o sursă unică de date sub aspect gender. Pentru R. Moldova, acest studiu este o premieră. Pe parcursul unui an, peste zece mii de persoane au completat, la interval de zece minute, un chestionar, în care indicau toate activităţile pe care le-au făcut pe parcursul a 24 de ore. „S-au mai realizat asemenea cercetări până în anii ’90, dar se punea accentul pe altceva. Acum, s-a lucrat după recomandările Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), ca să fie măsurate atât activităţile plătite, cât şi cele neplătite, pentru că cele neplătite nu se măsoară nicăieri. Este important să ştim cu ce se ocupă populaţia şi după orele de serviciu”, precizează Elena Vâtcărău.

Acasă, greutatea cade pe umerii femeilor

În ce priveşte viaţa profesională, bărbaţii ocupaţi lucrează zilnic puţin peste opt ore, ceea ce reprezintă cu 37 de minute mai mult decât femeile ocupate. Dacă la durata acordată serviciului nu sunt diferenţe foarte mari, atunci când se întorc acasă, greutatea cade pe umerii femeilor. Acestea sunt ocupate într-o măsură mai mare în activităţi de pregătire a hranei, întreţinere a casei, cumpărături, îngrijirea copiilor, a bătrânilor sau a bolnavilor din familie. În schimb, bărbaţii se ocupă mai mult cu grădinăritul, îngrijirea animalelor, construcţiile şi reparaţiile în gospodărie.

„Este important pentru noi să înţelegem de ce el ori ea este nevoit/nevoită să aleagă anume această cale şi nu alta. Există bariere care îi influenţează sau îi împiedică să ia o altă decizie? Iată, asta ar fi o provocare pentru noi – să le găsim. Care sunt barierele care îi canalizează stereotipizat pe bărbat şi femeie să meargă pe aceste căi. Atunci când şi ea, şi el îşi aleg modul în care să-şi petreacă timpul, neinfluenţaţi de barierele care există, atât legislative cât şi instituţionale, atunci putem vorbi că avem o echitate”, menţionează Lilia Pascal, şefa Direcţiei politici de asigurare a egalităţii de gen şi prevenirea violenţei, de la Ministerul Muncii şi Familiei (MMPSF). „Pentru noi, ca elaboratori de politici, studiul vine cu nişte constatări care ne vor ajuta să elaborăm politici sensibile pe dimensiunea de gen, luând în considerare diferenţa aceasta de preocupări în gospodărie şi diferenţele dintre femei şi bărbaţi. Un alt element pozitiv graţie acestui studiu va fi ulterioara modificare a legislaţiei în vederea concilierii vieţii de familie cu cea profesională. Elaborarea politicilor în acest context va ajuta la schimbarea stereotipurilor care există în societate, astfel va fi utilizat potenţialul femeilor şi bărbaţilor la maximum. În acest context, vom avea o contribuţie egală a acestora nu numai la dezvoltarea ţării, ci şi la luarea deciziilor, pentru a asigura o dezvoltare a ţării şi o creştere reuşită în acest context”, completează şefa de la MMPSF.

„Alegerile femeilor – viciate de stereotipuri”

Potrivit specialistei de la Ministerul Muncii, studiul arată povara dublă pe care o duce femeia în societate, dar şi faptul că alegerile femeilor sunt influenţate de stereotipurile existente. „Ca şi bărbatul, avem acces la câmpul muncii, dar rezultatele acestea ne confirmă faptul că, reîntorşi acasă, cineva se odihneşte, iar celălalt preia a doua formă de muncă, însă neplătită. Dacă am analiza cât ar costa aceste activităţi, am putea vedea care este contribuţia reală a femeii în contextul dat. Transformată în bani, aceasta înseamnă o contribuţie enormă la gospodărie şi, în general, la Produsul Intern Brut al ţării (PIB). Alegerile femeilor sunt un pic viciate de stereotipurile care există în societate. Noi o pregătim din timp că există lucruri specifice femeilor, că, tradiţional, ea trebuie să se ocupe de mâncare şi altele. Şi atunci, de multe ori ea alege familia pentru a fugi cumva de dubla responsabilitate, fiindcă se teme ca nu cumva să nu se descurce dacă le alege pe amândouă”, e de părere Lilia Pascal.

Activităţile ce ţin de îngrijirea personală, cum ar fi somnul, masa şi alte activităţi de îngrijire, reprezintă puţin peste zece ore atât pentru femei, cât pentru bărbaţi. Diferenţele semnificative apar la capitolul muncă, studii, îngrijirea gospodăriei şi a familiei, dar şi în ce priveşte timpul liber. Acesta se reduce la 2,8 ore pentru femei şi 3,7 ore pentru bărbaţi.

„Aici se explică şi diferenţa de salarii, pentru că, în context naţional, femeile ocupă funcţii mai joase şi mai prost plătite decât bărbaţii. Dacă luăm prin prisma studiului, aceasta se întâmplă pentru că femeia, când revine acasă, nu are timp să-şi mai aprofundeze cunoştinţele, ca să vină mult mai pregătită la serviciu şi să asigure competitivitatea, să facă carieră, fiindcă ei îi revin mai multe obligaţiuni acasă”, comentează Lilia Pascal. Potrivit ei, din punct de vedere economic, femeile se simt mai vulnerabile din cauză că au salarii mai mici, iar acest fapt le poziţionează şi în cadrul familiei pe o poziţie mai joasă. „De aici apare şi vulnerabilitatea ei privind violenţa în familie, ca fenomen, şi o implicare mai slabă a bărbatului în procesul de educare şi formare a personalităţii copilului. Avem în codul familiei responsabilităţi ce ţin de viaţa de familie, dar în realitate, studiul arată că lucrurile nu stau chiar aşa”, conchide şefa de direcţie.

„Când au date, oamenii încearcă să facă schimbări”

Specialiștii consideră că accesul la informație, inclusiv la date de acest gen ar oferi persoanelor posibilitatea ca aceștia să-și aleagă conștient ocupațiile. Nicola Harrington-Buhay, coordonatoare ONU în R. Moldova, susține că din punct de vedere al celor care realizează politicile de stat, faptul că în societate există această discrepanță între genuri, ridică multe întrebări. „Avem diferențe între bărbați și femei, între femei mai tinere și mai în vârstă, între cele de la sate și cele de la orașe. Dacă ne uităm la cifre, vedem că o femeie din R. Moldova petrece mult mai mult timp pentru activități neplătite. Nu instituțiile publice sunt cele care trebuie să ia decizii ce țin de timpul privat al familiei, dar este de datoria lor de a crea cadrul legal corect pentru toate tipurile de activități, inclusiv pentru îngrijirea copilului, astfel încât oamenii să aibă posibilitatea să aleagă ce doresc să facă” menționează coordonatoarea ONU.

„Modul în care îşi petrec persoanele timpul este, până la urmă, o decizie privată. Pentru noi, este important să asigurăm oamenilor informaţii pentru ca aceştia să poată lua decizii, să vadă fiecare ce schimbări poate să facă în viaţa sa personală, în pereche sau în familie, ca să ajungă la viaţa pe care şi-o doresc în viitor”, menţionează pentru Ziarul de Gardă Nicola Harrington-Buhay, coordonator rezident ONU în R. Moldova. „Cetăţenii vor o societate mai egală. Dacă nu utilizăm datele, oamenii ar putea să nu realizeze aceste diferenţe în utilizarea timpului lor. Cu cât mai multe date vor fi disponibile, cu atât mai conştienţi vor fi oamenii de problemele care-i înconjoară şi cu atât mai multe soluţii vor apărea la problemele care vor fi descoperite. Eu cred că, atunci când au date, oamenii încearcă să facă schimbări. Este foarte interesant să vezi prin aceste cifre nivelul de sărăcie între genuri, accesul la educaţie, nivelul salarial. Atunci când vezi date, poate să ţi se pară straniu ce se întâmplă şi atunci încerci să te implici şi să schimbi ceva. Ideea principală e să poţi alege”, conchide Nicola Harrington-Buhay.

Colectarea datelor pentru studiul „Utilizarea timpului” a avut loc în perioada 1 iunie 2011 — 31 mai 2012. Cercetarea a cuprins membrii gospodăriilor casnice selectate cu vârsta de la zece ani în sus. Din cele 366 de zile ale anului, fiecărei gospodării i s-a atribuit o anumită zi de referinţă (inclusiv zile de sărbători şi de odihnă).