Planificarea familiei după „cum se primeşte”

A anticipa şi a avea numărul dorit de copii, la momentul ales şi la intervale de timp potrivite. A preveni sarcinile nedorite, avortul şi abandonul. A lua decizii informate privind folosirea unei anumite metode contraceptive. A preveni infecţiile cu transmitere sexuală şi cancerul de col uterin şi de sân. Acestea sunt o parte dintre deciziile unui cuplu la luarea documentată a cărora trebuie să contribuie Planificarea Familiei.

Deşi în Strategia naţională a sănătăţii reproducerii se spune că până în 2015 nivelul de informare şi educare a populaţiei în domeniul planificării familiei va depăşi 75% şi că vor spori adresările şi accesul populaţiei la serviciile de planificare a familiei, o bună parte dintre cuplurile din mediul rural încă îşi planifică familia după „cum dă Dumnezeu”.

Aliona are 23 de ani şi toată viaţa ei a trăit în sat. După absolvirea şcolii medii, n-a avut posibilitatea să-şi continue studiile şi a rămas lângă părinţi. La scurt timp după majorat s-a şi măritat, iar primul ei copil era deja pe drum. Acum este însărcinată cu cel de-a treilea copil. Ea este şomeră, iar soţul său lucrează când şi unde îşi găseşte. Despre planificarea propriei familii, tânăra mamă răspunde uşor diplomatic, pentru a evita să recunoască că nu ştie că înseamnă aceasta. În familia părinţilor ei, care este una „sărăcuţă”, după cum zice ea, nu s-a discutat despre sănătatea reproductivă, despre relaţiile sexuale, decât cu mici apropouri de genul „ai grijă ce faci”, „vezi să nu ne-arate satul cu degetul”, şi cam atât. Nici de la şcoală nu a aflat prea multe. Îşi aminteşte că uneori diriginta ţinea fetele după ore şi încerca să le vorbească ce nu e bine să facă, cum să se îngrijească, ce este ciclul menstrual, sarcina şi avortul.

Tânără recunoaşte că naşterea copiilor nu a fost planificată. „Aşa s-o primit”, spune ea zâmbind. Despre metode de contracepţie nu a discutat cu soţul şi nici cu medicul de familie. A fost întrebată odată dacă nu vrea sterilet şi ea nu prea a înţeles ce-i acesta şi a răspuns că nu vrea. La „punctul medical” din sat merge atunci când este chemată şi cu „probleme femeieşti”, numai cu sarcinile, spune ea.

1$ investit în planificarea familiei economiseşte alţi 4

În Cartea Verde a Populaţiei Republicii Moldova, care este primul studiu despre evoluţia indicatorilor demografici ai R. Moldova în ultimii 18 ani, publicaţie realizată cu suportul Fondului ONU pentru Populaţie (UNFPA), se arată că în Moldova continuă să fie limitat accesul populaţiei la serviciile de planificare a familiei, iar avortul continuă să fie un instrument în reglarea natalităţii.

Reprezentantul adjunct al UNFPA în Moldova, Boris Gâlca, susţine că un studiu internaţional arată că un dolar investit în planificarea familiei economiseşte alţi patru dolari în sistemul de îngrijire medicală. Prin urmare, investiţiile în capitalul uman, în serviciile medicale de calitate sunt investiţii pentru un viitor durabil, conchide el.

În 1998 asistenţa medicală în planificarea familiei a fost eşalonată în trei nivele: medicul de familie,  cabinetul de planificare a familiei al spitalului raional şi Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Sănătate Reproductivă, Genetică Medicală şi Planificare Familială din capitală. Asta înseamnă că un cuplu sau orice persoană care doreşte să discute despre sănătatea sa reproductivă, să se consulte sau să se informeze se poate adresa fie la medicul de familie din localitate, fie direct sau cu îndreptarea acestuia la cabinetul de planificare familială al spitalului raional. Tot de aici pot fi primite gratuit şi prezervative, pastile hormonale şi alte contraceptive.

„Lumea încă gândeşte limitat”

De regulă, cuplurile nou-formate vin la medic înainte de căsătorie, atunci când tinerii trebuie să fie examinaţi medical conform legii. Atât tinerii, cât şi mulţi dintre medici percep planificarea familiei drept ceva strict medical. Medicul de familie Ion Starâş din satul Vasilcău, Soroca, spune că în astfel de situaţii le vorbeşte tinerilor despre ce este o sarcină, despre necesitatea consumării acidului folic de către gravide, doar că nu toţi tinerii sunt interesaţi. În multe cazuri unul dintre parteneri lucrează, şi atunci vin femeile singure. „Acum vreo doi ani am avut un voluntar din America care avea ore la şcoală despre un mod sănătos de viaţă, despre bolile-sexual transmisibile, şi când au auzit părinţii că copiii sunt învăţaţi ce-i acela un prezervativ, cum se  foloseşte, a apărut oleacă de scandal. Lumea încă gândeşte limitat. La sat este nevoie de multă informaţie, de lecţii, filme pe această temă. Mă duc eu şi le vorbesc, dar dacă mă duc cu mâinile în buzunar, n-am nicio broşură, nici un film, nimic, nu prea sunt interesaţi şi e mai greu să înţeleagă”, spune medicul din Vasilcău. Acesta mai spune că nu sunt foarte multe cazurile când femeile se adresează după contraceptive, însă atunci când se întâmplă acest lucru, le trimite la cabinetul de planificare familială de la Soroca.

„Atitudinea se schimbă, dar lent”

„Când vrea să facă copii, cu cine, la ce interval unul de altul, ce să facă cu sarcina, unde să nască, dintre ce tipuri de contracepţie poate să aleagă, acestea-s câteva arii de acoperire ale planificării familiale. A face consiliere nu este asemeni consultaţiei medicale, ai venit, te-am văzut şi ţi-am prescris tratament. Consilierea ţine de informarea persoanei, de înţelegerea ei, de ajutarea ei, permiţându-i-se totodată să decidă singură cum îşi planifică familia, sarcina. Consilierea necesită timp pentru conversaţii, sinceritate, şi nu toţi medicii sau toate asistentele au această dorinţă de a asculta. Nu trebuie făcut acest lucru doar din obligaţie”, împărtăşeşte din experienţa ei doctora Svetlana Moroz, care activează în cadrul Cabinetului de planificare familială din Cimişlia.

Svetlana Moroz spune că în cabinetul ei intră zilnic câte 3-5 cupluri. Practic, toţi sunt tineri care au crescut cu o altă educaţie şi cu un alt fel de a privi lucrurile, care sunt mai interesaţi şi mai responsabili. „De mult nu mai vin partenerele singure. Acum 20 de ani nu se întâmpla acest lucru, să vină şi bărbatul în cabinetul meu, precum era un non-sens să vină o femeie şi să spună: „Vreau să rămân însărcinată. Ce trebuie să fac?”. Şi bărbatul a început să fie implicat în planificarea familiei. Atitudinea se schimbă, dar lent şi trebuie să avem răbdare şi să participăm activ”, spune doamna doctor.

„Planificarea familială nu este maladie, este viaţă”

Doctora, care este obstetrician-ginecolog, coordonează şi activitatea centrului prietenos tinerilor din  oraş. După o vastă experienţă, este ferm convinsă că planificarea familiei trebuie să înceapă mult mai devreme decât întemeierea unei familii şi că tinerii mai întâi trebuie să ştie şi pe urmă să facă, dar nu invers.

„Nu trebuie să începem planificarea familială de la zero. Se merge cu ochii închişi până la prima relaţie sexuală şi pe urmă începem să corectăm ceea ce s-a făcut, poate, incorect din start. Aşa a fost bunica ei, aşa a fost mama şi aşa este şi ea, fără sterilet şi fără pastile contraceptive. În consiliere, primul pas este informarea, şi nu examinarea, când vezi ce are şi îi spui ce să facă, ca în medicina practică, cum se obişnuieşte la noi. Planificarea familială nu este maladie, este viaţă. Când pe umerii femeii stă responsabilitatea deciderii când să rămână însărcinată, câţi copii să aibă, ce să facă în timpul sarcinii, cum să-şi pregătească soţul şi membrii familiei pentru o nouă sarcină – asta este viaţă”, spune convinsă doctora.

Tatiana EŢCO

Serviciile incluse gratuit în categoria serviciilor de planificare familială:

- furnizare de informaţii despre planificarea familială şi metodele de contracepţie; 
- furnizarea de materiale contraceptive; 
- consiliere pentru folosirea metodelor de planificare familială; 
- evaluarea stării de sănătate în vederea utilizării unei metode contraceptive; 
- monitorizarea utilizării metodelor contraceptive; 
- diagnosticul, consilierea şi managementul efectelor secundare ale utilizării metodelor contraceptive; 
- stabilirea diagnosticului de sarcină; 
- consiliere pre- şi post-avort; 
- consiliere premaritală; 
- prevenirea neoplasmului de col uterin şi a celui mamar; 
- prevenirea infecţiilor cu transmitere sexuală; 
- consiliere în cazuri de infecţii cu transmitere sexuală; 
- diagnosticul (şi tratamentul) sterilităţii; 
- diagnosticul defectelor genetice; 
- consilierea cuplului cu probleme genetice; 
- consiliere psiho-sexuală; 
- consiliere în caz de violenţă domestică şi abuz sexual; 
educaţie pentru sănătatea sexuală şi a reproducerii.

Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă