Pictorii găgăuzi şi politica: „Acest trib care conduce acum în Republica Moldova e foarte departe de cultură”

„Prin anii ‘90 şi mai înainte – poate era mai greu sau poate mai simplu, dar aveam deplasări anual, şi vorbesc nu doar de pictorii găgăuzi – mergeam împreună cu pictorii moldoveni ai acelor ani. Apoi, de-a lungul timpului, această legătură s-a pierdut. Motivele sunt, mai ales, politice”, spune Mihail Arabaci, pictor şi profesor la şcoala de arte pentru copii din Comrat. Este unul dintre artiştii ai căror lucrări au fost prezentate la expoziţia „Pictorii găgăuzi”, lansată recent la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală în colaborare cu Ambasada Republicii Turcia în R. Moldova şi Uniunea Artiştilor Plastici din Găgăuzia.

Găgăuzia este o regiune autonomă situată în sud-vestul R. Moldova. Locuitorii acesteia, găgăuzii, au o cultură apropiată de cea turcă, deşi sunt de credinţă ortodoxă. Unii dintre ei sunt uşor nostalgici după fosta Uniune Sovietică, alţii consideră că R. Moldova trebuie să adopte atitudini europene, dar să-şi construiască singură un drum prosper spre viitor.

Cu ochii spre trecut, cu speranţa spre viitor

Mihail Arabaci, pictor și profesor la școala de arte din Comrat

Astfel, Mihail Arabaci subliniază faptul că după o perioadă foarte îndelungată de timp a avut şansa de a-şi expune lucrările în contextul unei platforme mai largi. „Până acum, ne limitam la spaţii închise. Nu aş putea spune că am fost chiar alintaţi de un public care să ne viziteze expoziţiile. Sper ca acea legătură cu pictorii moldoveni să renască. Faptul că s-a pierdut e legat şi de politică. Noi nu am dorit ca această legătură se rupă, dar simţeam că… nu ştiu care e motivul. Nu aş putea spune că noi cedam în calitatea creaţiei, noi am terminat cu toţii pe timpuri aceleaşi şcoli şi eram multilaterali, aveam cam acelaşi potenţial. Mergeam cu expoziţii comune prin Turcia”, îşi aminteşte pictorul.

În pofida a toate, adaugă că nu acordă atenţie politicii. Se declară conservator în această privinţă şi spune că încearcă să arate o anumită politică doar prin lucrările sale. „Politica mea este moştenirea pe care o avem, necesitatea de o imortaliza pe pânză şi de a o transmite următoarei generaţii”, punctează Arabaci.

Totuşi, artistul spune că îi este recunoscător şcolii ruse, graţie căreia a învăţat să picteze. „Am terminat şcoala în acea perioadă când exista Uniunea Sovietică, am trecut prin această şcoală, rusă, şi indiferent de cum este considerată azi, graţie ei, nu-mi e teamă de ce arăt. Deşi, asta depinde şi de pictor – ce fel de studii a făcut şi cum s-a putut remarca. Dacă sunt căutat ca pictor, asta e bine, şi de ce aş huli şcoala rusă, care, iată, îmi dă posibilitatea să supravieţuiesc în vremurile noastre”, argumentează Arabaci.

De altfel, a adunat 40 de ani de creaţie. Consideră fiecare ultimă lucrare preferata sa. Apoi, se gândeşte la trecut şi îşi spune că ar trebui să mai încerce, că poate arăta ceva şi mai bun. Îşi manifestă speranţa că va avea şi mai mult spaţiu unde să-şi demonstreze arta.

„Politicienii, în cea mai mare parte, sunt oameni inculţi”

Dmitri Ayoglu, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din Găgăuzia

Dmitri Ayoglu este preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din Găgăuzia. În raport cu recenta expoziţie, Ayoglu subliniază faptul că „timp de 25 de ani, pictorii găgăuzi nu au avut expoziţii în muzeele de aici”. Motivele sunt multe, spune el, dar ar fi vorba mai ales de o lipsă de cultură acceptată reciproc. Spune că, de fapt, aceasta e o situaţie comună, care se întâmplă în mai multe locuri.

În opinia sa, pictorii trebuie să vină doar cu o analiză morală asupra proceselor politicii. „Ce se poate face mai mult nu ştiu, pentru că politicienii, în cea mai mare parte, sunt oameni inculţi. Acest trib care conduce acum în R. Moldova, e foarte departe de cultură. Consider că e un lucru fundamental când peste tot este prezentă morala şi înălţimea percepţiei culturale. Restul… că unul a spus aşa, altul altfel, că au schimbat Constituţia, că au suspendat pe cineva pe 5 minute…, toate astea sunt nişte lucruri prosteşti şi înseamnă că oamenii sunt incapabili să se înţeleagă, să găsească soluţii”, afirmă Ayoglu.

Artistul califică ceea ce se întâmplă în R. Moldova pe plan politic drept un circ ieftin. „Europa e altfel”, spune el. Se întreabă spre ce fel de Europă ne îndreptăm noi. „Acolo există o cultură a vorbirii, o cultură a comportamentului, există cultura de a nu umili alte naţionalităţi. Dacă îi spui altui om ceva despre naţionalitatea lui, nu te angajează, eşti considerat anormal. Şi noi trebuie să ajungem spre o asemenea atitudine. Dar, asta fac oamenii, asta o facem noi. Dacă vor asculta de noi, de oamenii din domeniul culturii, de oamenii de artă, eu cred că lucrurile se vor putea schimba. Nu ştiu cum altfel le putem schimba, inclusiv pentru Găgăuzia, că nu am mers departe de voi”, adaugă Ayoglu.

În opinia sa, Moldova acum nu se mişcă nicăieri, pentru că se devalorizează foarte multe procese spirituale, iar asta nu este o stare normală a lucrurilor. „Moldova trebuie să creeze în interior înţelegere şi respect reciproc în raport cu toţi cetăţenii. Nu trebuie să meargă niciunde (spre Rusia sau UE, n.r.), şi atunci toţi vor veni aici şi vor face ceva bun aici”, conchide artistul.

Lansarea expoziției „Pictorii găgăuzi” a avut loc în incinta sălii Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău

„Istoria va arăta spre ce ne mişcăm”

Gheorghi Andrieş este din Comrat şi spune că pictează de când se ţine minte. În regiunea în care se află, este bine cunoscut, iar pentru că deţine şi un mic atelier în care lucrează la bijuterii, oamenii apelează des la el. „Cred că artiştii găgăuzi trăiesc din ceea ce trăiesc toţi artiştii lumii – din frumuseţe, pentru că fără a experimenta frumuseţea acestei lumi, nu am fi capabili să creăm ceva. Mă inspiră pământul meu, patria mea”, reflectă Andrieş.

Nu vrea să amestece politicul cu viaţa sa. E de părere că i-ar încurca. Totuşi, adaugă faptul că unele lucruri îi plac, altele – nu. „Cred că istoria va arăta spre ce ne mişcăm. Sunt de părere că Moldova trebuie să rămână independentă, iar dacă Rusia sau Europa îşi vor oferi suportul, noi doar ne vom bucura de asta”, concluzionează pictorul.

Uniunea Pictorilor din Găgăuzia numără 7 membri. În regiune, funcţionează 57 de biblioteci, una dintre care este turcă, 27 de cămine culturale, 3 şcoli de pictură, 4 muzee şi 2 şcoli de muzică.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. ghetu vitea

    Din cele 57 biblioteci,una este cu carti in turca,dar eu as vrea sa stiu cite sunt in limba de stat si cite in rusa,inclin sa cred ca tot una sau poate doua pot fi cu carti in moldoveneasca,adica cu caractere rusesti si poate una in grafie latina,daca or fi si astea,sigur majoritatea sunt in rusa,care nu este limba materna a gagauzilor si nici limba statului in care traiesc/Moldova,,

  2. danilca

    Respect, poporul gagauz din un singur motiv ca sunt persoane aprinse si fidele daca esti un priten bun , cat priveste pictura tare bine totusi conducerea s-a organizeze expozitii a pictorilor din Moldova , cand vezi o lucrare frumoasa ti se rade sufletul , cu cat mai multe lucrari privind meleagurile noastre. Sunt amator , dar cand vad cate o lucrare peste hotare imi rade inima . Sa stiti ca voi sunteti promotorii educatiei patriotizmului fata de Moldova

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *