Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Piaţa drogurilor: între traficanţi şi…

Piaţa drogurilor: între traficanţi şi consumatori

„Poliţia controlează 60% din drogurile care sunt vândute în R. Moldova”, spun mai mulţi consumatori de stupefiante. O mare parte din business-ul cu narcotice este concentrat în raionul Soroca, locul unde traficanţii de droguri şi-au ridicat palate, după ce au exploatat plantaţii de mac şi canabis. Alarmant este şi numărul de peste 90 de mii al persoanelor dependente de narcotice.

Invazia drogurilor în R. Moldova începe prin anii ’90. Poliţia depistează concomitent reţele de traficanţi de droguri, identificând şi plantaţii de mac şi cânepă. Peste câţiva ani, organele de ordine s-au implicat direct sau în calitate de intermediar pe piaţa drogurilor, după ce au intuit că aceasta e o afacere de lux. Ultima, cea mai mare captură de droguri, de 200 kg, în care fuseseră implicaţi şi înalţi colaboratori MAI, reconfirmă acest lucru.

Medicul şef adjunct al Dispensarului republican de Narcologie (DRN), Anatol Marandici, declară că, în republică, cele mai consumate droguri sunt opiumul şi canabisul, şi asta pentru că sunt extrase de pe plantaţii autohtone. Sursa citată mai susţine că heroina şi cocaina sunt narcoticele care ajung la Chişinău pe căi ilegale, urmând ca mai mult de 10% din dependenţii de droguri să consume heroină sub formă injectabilă.

Traficanţii de la Soroca

Potrivit DRN, la începutul anului, în R. Moldova, erau înregistraţi peste 8400 bolnavi de narcomanie. Pe de altă parte, şeful secţiei Instituţiei Medico-Sanitare Publice, din cadrul DRN, Petru Oprea, precizează că cifra reală a celor care consumă droguri este de peste 90 de mii de persoane, adică de 10 ori mai mare decât cifra prezentată de DRN. Oprea a calificat cifra citată drept una alarmantă, în special pentru că doar o mică parte dintre persoanele afectate de droguri se mai pot debarasa de ele.

Zilnic, peste o sută de persoane dependente de droguri vin la Instituţia Medico-Sanitară Publică, din cadrul DRN, de pe strada Petru Rareş, pentru un tratament bazat pe droguri sintetice. Potrivit medicului narcolog Petru Oprea, printre pacienţi se află şi persoane infectate cu HIV. Reporterul ZdG a discutat cu tinerii care au consumat droguri pe parcursul mai multor ani, azi încercând să se debaraseze de acest viciu.

Un fost consumator de droguri, Iulian R., din Chişinău, vine zilnic la instituţia narcologică de pe str. Petru Rareş, având un motiv clar de a se debarasa de consumul injectabil de opium. Resimte starea de abstinenţă chiar şi după o perioadă îndelungată de tratament. „O simt tot timpul, creierul nu poate uita acele senzaţii puternice”.

Iulian mai spune că, atunci când îşi injecta opium, avea iluzii că „sunt o mare personalitate, de care ar avea frică mulţi oameni”. Sursa citată a mai precizat că prima oară s-a drogat în stradă, apoi a urmat consumul de stupefiante prin baruri, parcuri şi chiar la domiciliul acestuia. Recunoaşte că, în timpul injectării, devenise victimă şi complice al unor cetăţeni de etnie romă. „La Soroca, mă duceam de 2-3 ori pe săptămână, după opiu”.

Iulian a spus că, într-un moment, începuse a conştientiza că romii îşi ridicau case luxoase din banii săi, dar drogurile îl făcuseră dependent de acest viciu. La scurt timp, a început să se confrunte cu probleme poliţieneşti. „Am stat la răcoare de mai multe ori”. Iulian mai spune că, uneori, poliţiştii îi cereau bani pentru a-i permite să-şi injecteze drogul. În ultimul timp, el vrea să uite de substanţele narcotice şi a precizat că încearcă să-şi iniţieze o afacere, undeva, în străinătate, pentru a uita de anturajul de aici.

Medicul narcolog Anatol Marandici declară că persoanele care consumă substantanţe narcotice îşi asumă riscul să nu scape de consumul de droguri nici sub influenţa medicinei moderne. „Din zece dependenţi pot să se lase de viciu doar 2-3 pacienţi, ceilalţi revin la consum „. Potrivit spuselor medicului, depinde mult de personalitatea pacientului şi îde măsura în care conştientizează ce urmări va avea dacă decide să mai trăiască în lumea drogurilor.

Poliţia mână-n mână cu traficanţii

Am discutat cu mai mulţi dintre pacienţii care vin zi de zi la Instituţia Narcologică de pe str. Petru Rareş. Ei intră în cabinetul pentru reabilitarea pacienţilor, urmând a-şi pune semnătura într-un catalog unde stau la evidenţă. Apoi, medicul de specialitate le administrează o cantitate de drog sintetic şi un pahar cu apă.

Mai mulţi dintre ei sunt conştienţi că au ajuns purtători ai virusului HIV. Vasile R. are 27 de ani. El susţine că a început consumul de narcotice fumând marijuană. Apoi a trecut la substanţele injectabile. „Îmi injectam opium în venele de la mâni şi picioare”. A lucrat ca barman la un club de noapte din capitală, unde continua să consume droguri. A spus că 60 % din substanţele narcotice vândute pe piaţa drogurilor sunt controlate de poliţie. „Eu am cumpărat de mai multe ori opium de la poliţie, dacă nu le plăteam, mă duceau la răcoare”.

Vasile R. a mai precizat că a avut de a face şi el cu vânzătorii de droguri de la Soroca şi că i-a văzut pe poliţişti de mai multe ori cum aceştia luau bani de la traficanţi ca să-i lase să-şi vândă drogurile.

Solicitată de ZdG, Ala Meleca, şefa serviciului de presă al MAI, susţine că poliţia, atunci când depistează o reţea de traficanţi, intervine de multe ori „sub acoperire”, iar aceasta ar însemna că poliţistul poate cumpăra droguri de la traficanţi, pentru a le insufla acestora încredere în calitatea lor de clienţi. Datorită acestui fapt se creează o imagine eronată despre poliţie, „precum că poliţiştii ar fi implicaţi pe piaţa neagră a drogurilor”, a mai declarat Meleca.

Droguri în ritmul muzicii

Victor Ianovschi, psiholog la Centrul pentru reabilitarea consumatorilor de droguri, susţine că muzica are o influenţă mare asupra consumatorilor de droguri. Acesta a precizat că mulţi dintre cei care ascultă muzică house consumă extasy, iar cei care ascultă pop, hip-hop consumă opium, marijuana. Psiholgul a mai precizat că peste 60% dintre tinerii din R. Moldova consumă marijuana.

Statul cheltuieşte anual peste 18 mil. de lei pentru tratamentul unei părţi dintre persoanele dependente de droguri.

Iurie SANDUŢA