Petru Vutcărău: „200 de milioane de lei pentru o arenă sportivă? Dar ce facem cu instituţiile de cultură?”

Actorii pleacă, iar Teatrul nu îşi mai permite să scoată vreo premieră în ultima jumătate de an din lipsa de resurse financiare: existenţa Teatrului Naţional „Eugene Ionesco” este în pericol, susţine conducerea instituţiei. În ultimii trei ani şi-au dat demisia peste 70 de persoane, dintre care 15 actori, 17 tehnicieni şi 8 angajaţi din personalul administrativ au plecat în 2017. Conducerea Teatrului a transmis cel puţin 16 scrisori Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării din R. Moldova, însă nu a primit vreun răspuns. La 26 martie, în cadrul unei conferinţe de presă, reprezentanţii instituţiei i-au adresat o scrisoare deschisă ministrei Monica Babuc, solicitând iniţierea unei proceduri prin care statul va achita toate restanţele care s-au acumulat de-a lungul anilor faţă de Teatrul Naţional „Eugene Ionesco”, în caz contrar, cer „desfiinţarea acestei întreprinderi de stat din cadrul ministerului”.

Valeriu Pahomi, director economic şi actor la Teatrul „Eugene Ionesco”, a prezentat datele financiare ale instituţiei pentru ultimii trei ani. În 2017, Teatrul a înregistrat venituri proprii totale de peste 4,1 milioane de lei din vânzarea biletelor şi darea în arendă a sălii de spectacole. Subvenţia oferită de stat a fost de 4,9 milioane de lei. În acelaşi an, Teatrul a înregistrat cheltuieli totale în valoare de 8,8 milioane de lei.

„Ne pare rău că scaunul de lângă mine este gol”

„Statul trebuie să asigure 80% din bugetul anual al unui Teatru Naţional”, susţine Petru Vutcărău, fondatorul şi directorul artistic al Teatrului. El aminteşte că, de fapt, potrivit legii, un teatru cu titlul „Naţional”, trebuie să fie finanţat cu 80% din bugetul necesar, iar mijloacele financiare primite din partea statului în ultimii ani reprezintă cu mult mai puţin decât este prevăzut în lege. Din cauza lipsei mijloacelor financiare, Teatrul nu mai poate lansa nicio premieră, iar actorii sunt nevoiţi să se angajeze concomitent la câteva servicii.

„Din septembrie 2017, de când a început stagiunea, Teatrul „Eugene Ionesco” nu mai poate scoate nicio premieră, din lipsă de bani. Bugetul pe care îl primim nu acoperă cheltuielile pentru montări, pentru întreţinere şi, în general, pentru activitate”, declară Vutcărău.

La conferinţa de presă a fost invitată şi ministra Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Monica Babuc. „Ne pare rău că scaunul de lângă mine este gol. Am anunţat printr-o scrisoare oficială ministerul despre această conferinţă şi am rugat să fie prezentă sau doamna ministră, Monica Babuc, sau un reprezentant al ministerului. Avem confirmarea că scrisoarea a ajuns, că sunt la curent, dar nu avem niciun răspuns”, a declarat Petru Vutcărău.

„Lumea pleacă din Teatru, nu rezistă în aceste condiţii”

În ultimii trei ani, din cadrul instituţiei au plecat 73 de persoane. Doar în ultimul an, şi-au dat demisia 15 actori, 17 tehnicieni şi 8 angajaţi din administraţie, declară reprezentanţii Teatrului. Motivul ar fi „salariile mizerabile, nu mici – mizerabile”, susţine conducerea Teatrului.

Petru Vutcărău, aminteşte că în 2014, la iniţiativa Ministerului Culturii şi a doamnei Monica Babuc, Festivalul „Bitei” (n.r.: primul Festival Internaţional de Teatru din ţară – Bienala Teatrului „Eugene Ionesco”) a fost declarat eveniment cultural de importanţă naţională, fiind organizat sub patronajul Ministerului Culturii. În acest sens, există şi un regulament emis de minister, în care, însă, numele Teatrului nu se regăseşte nicăieri, fiind menţionat doar ministerul în calitate de organizator şi finanţator al festivalului. În aşa fel, Petru Vutcărău spune că, până în prezent, ei nu au fost anunţaţi de către minister, dacă Festivalul Bitei se va desfăşura sau nu în 2018.

„Noi ne-am propus ca festivalul să aibă loc tradiţional, la sfârşitul lunii mai, cum prevede şi regulamentul. Până la ora actuală, nu a fost convocată nicio şedinţă în vederea organizării festivalului. Nu am primit niciun telefon de la minister, nu s-a adresat nimeni”, declară Vutcărău. „Deşi am organizat 12 ediţii, ele ne-au secătuit. Vă deschid culisele: da, era o sărbătoare tot timpul, frumoasă, interesantă, cu multă lume, cu evenimente, dar angajaţii acestei instituţii asigurau această sărbătoare, muncind efetiv pe brânci. Zile şi nopţi nedormite, fără a fi remuneraţi”, punctează acesta.

Scrisoare deschisă către ministra Monica Babuc

Chiar dacă nu a fost prezentă la eveniment, deşi a fost invitată, reprezentanţii Teatrului au avut o adresare către ministra Monica Babuc.

„De la începutul lunii februarie încercăm să ajungem la doamna ministră şi prin intermediul consilierului domniei sale. Nu putem ajunge în audienţă. Iată de ce am decis să ne adresăm doamnei Monica Babuc printr-o scrisoare deschisă: Se împlinesc exact 11 ani de când avem acest sediu. Din motiv că această clădire nu corespundea cerinţelor desfăşurării unor activităţi cultural-artistice, autorităţile de la acea vreme au dispus ca să fie elaborat un proiect de reconstrucţie pentru a transforma localul respectiv într-o clădire de teatru cu toate cele necesare. (…) Din păcate însă, în urma schimbărilor care au avut loc în viaţa politică a ţării, inclusiv în cadrul Guvernului şi al Ministerului Culturii, lucrul asupra acestui proiect a fost oprit şi nu s-a mai revenit la el nici până în ziua de azi. (…) Banii alocaţi de minister au ajuns doar pentru ajustarea scenei şi repararea acoperişului”, se arată în scrisoare.
După ce a punctat problemele cu care se confruntă Teatrul şi situaţia critică în care se află actorii şi restul angajaţilor, Petru Vutcărău i-a solicitat ministrei Monica Babuc să iniţieze o procedură prin care statul va achita toate restanţele care s-au acumulat de-a lungul anilor faţă de Teatrul Naţional „Eugene Ionesco” şi angajaţii săi. În caz contrar, Vutcărău cere „desfiinţarea acestei întreprinderi de stat din cadrul ministerului”. Teatrul „Eugene Ionesco” a montat 84 de spectacole timp de 24 de ani.

„200 de milioane de lei pentru o Arenă sportivă, dar ce facem cu instituţiile de cultură?”

Petru Vutcărău a ţinut să sublinieze faptul că deşi autorităţile spun mereu că ţara nu are bani pentru a oferi o finanţare mai mare teatrului, recent, în Parlamentul R. Moldova s-a votat bugetul de 200 de milioane de lei pentru construcţia unei arene sportive.

„Mereu ni se spune că la Ministerul Culturii nu sunt bani, că ţara n-are bani. N-are bani? Păi, am înţeles acum, s-a votat în Parlamentul R. Moldova bugetul de 200 de milioane de lei pentru a se construi Arena sportivă. Trebuie să avem şi o arenă sportivă de un asemenea calibru, dar ce facem cu instituţiile de cultură? De ce spunem că nu sunt bani? Eu cred că această arenă s-ar putea construi şi cu 150 de milioane, dar 50 de milioane, stimate domnule Preşedinte al Parlamentului, Andrian Candu, poate ne daţi nouă 50 de milioane pentru a reconstrui teatrul? Aţi putea veni împreună cu copiii dumneavoastră şi la teatru, nu doar la competiţii sportive. Sunt convins că lor le-ar plăcea să vadă spectacolele noastre”, a declarat Petru Vutcărău, directorul artistic şi fondatorul Teatrului Naţional „Eugene Ionesco”.

Teatrul „Eugene Ionesco” din Chişinău a fost recunoscut de către Ministerul Culturii şi oficializat ca instituţie de stat, printr-un ordin semnat de ministrul Ion Ungureanu, în data de 11 septembrie 1991. Ideea de a conferi Teatrului numele lui Eugene Ionesco nu a fost întâmplătoare. Primul spectacol cu care s-a lansat noul teatru a fost „Cântăreaţa cheală” , care este şi prima piesă scrisă de Eugene Ionesco. Acordul marelui dramaturg francez de origine română, ca un teatru din Chişinău să-i poarte numele, a fost primul trofeu obţinut de către descendenţii şcolii vahtangoviene.

În 2016, prin Hotărâre de Guvern, Teatrului „Eugene Ionesco” i-a fost conferit titlul de Teatru Naţional.

La o zi de la dezvăluirile lui Petru Vurcărău, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării (MECC) a venit cu un răspuns. În Declaraţia de presă a MECC între altele se spune că „în scopul atragerii tinerilor actori în trupa teatrului, în 2012, în cadrul Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice a fost înmatriculat un grup de studenţi, care după absolvire urmau să activeze în cadrul TEI. Ministerul a efectuat demersurile necesare pentru buna organizare a procesului de studii, respectiv şi ulterioara angajare a absolvenţilor, însă atitudinea ostilă a administraţiei teatrului i-a determinat să demisioneze la scurt timp. Mai mult ca atât, ministerul a fost sesizat în repetate rânduri despre numeroasele neînţelegeri pe care trupa teatrului le are cu administraţia instituţiei. Mulţi dintre ei, deşi au plecat de la TEI, s-au regăsit în alte instituţii teatrale, ceea ce denotă că problema nu este una sistemică sau de competenţa ministerului, ci strict legată de climatul organizaţional intern şi de managementul instituţiei”.