Pentru biserica de la Hagi-Curda, Kievul l-a dezgropat pe Stalin

La Hagi-Curda, Ismail, satului i s-a furat biserica acum 32 de ani. 16 din cei 32 de ani, hagicurdenii nu au ştiut de preot şi de slujbe religioase. Sfinţirea, pe 16 iulie, a locaşului Sf. Apostoli Petru şi Pavel şi a Sf. Ierarh Nicolae a umplut uliţele satului de maşini şi lume. Clerici şi mireni. Lume din sat, din alte sate ale vechiului Bugeac, de la Cahul, Galaţi, Chişinău, Orhei, Odesa, Cernăuţi, Bucureşti şi chiar din SUA. A fost un eveniment ca de Sfintele Paşti.

Ceremonia religioasă a fost oficiată de un sobor de preoţi din protopopiatele Cahul şi Chişinău, cu participarea ÎPS Petru, Mitropolit al Basarabiei, Arhiepiscop al Chişinăului şi Exarh al Plaiurilor. Botezul sfântului locaş de la Hagi-Curda a fost o solemnitate religioasă de care satul nu a mai avut parte de la sfinţirea, în 1875, a primului aşezământ al bisericii Sf. Apostoli Petru şi Pavel, cu participarea, pe atunci, a marelui Melchisedec Ştefănescu, Întâistătătorul Episcopiei Dunării de Jos, cu reşedinţa la Ismail. Ar fi de remarcat că, atât noul local al bisericii, construit în 2006-2011, cât şi cel construit în 1865—1875, sunt parte din trupul Bisericii Ortodoxe Române – fapt pentru care şi autorităţile sovietice, dar şi cele ucrainene au manifestat faţă de ele aceeaşi ură şi neîmpăcare. Prima biserică, care era cea mai monumentală construcţie de profil din zonă, după catedrala de la Bolgrad, a fost detonată în zorii zilei de 19 august 1979. Cea de-a doua – pentru că dinamitarea bisericilor nu mai e o «modă» a timpului, este somată să se «predea», adică să-şi schimbe identitatea.

Comunitatea se rupe, dar nu dispare

Distrugerea bisericii din sat lasă lumea pe drumuri. Trec anii. Cade cortina. Dispare URSS. După mai multe demersuri eşuate către Mitropolia Odesei, sătenii ajung, în 1996, la Mitropolia Basarabiei şi cer preot. Era al doilea caz, după cel de la Anadol (Reni), unde deja fusese delegat în misiune părintele Nicolae Asargiu. ÎPS Petru acceptă cererea. În misiune pleacă părintele Anatol Cristea, pe care lumea l-a venerat mereu. Satul revendică autorităţilor restabilirea bisericii în varianta şi pe locul în care a existat – unde sovieticii ridicaseră monument hagicurdenilor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial. Oficialităţile se opun, satul insistă, începe discordia. Împotriva comunităţii şi a preotului sunt pornite poliţia, securitatea, Biserica Rusă şi tot genul de lume slabă din sat, pentru care a arunca «cu pietre» în preot şi în biserică nu era mare lucru.

Încep persecuţiile. Preotul este acuzat de diversiune şi spionaj în favoarea României, i se impută cetăţenia altui stat (R. Moldova), apartenenţa la o Mitropolie nerecunoscută de Biserica Rusă, iar după câteva ameninţări se fac şi câteva atentate asupra sa… Presiuni se fac şi asupra epitropului bisericii, Vasile Iordăchescu. Acesta este citat pe la poliţie, securitate, procese, iar într-o noapte i se dă foc harmanului. Porneşte calvarul. Lumea este forţată să renunţe la Mitropolia Basarabiei şi să accepte preot de la Odesa. Mirenii refuză. Se implică «serviciile» şi încearcă să dezbine enoriaşii. Comunitatea se divizează, însă nu cedează. După părintele Cristea, care revine periodic, intră în misiune la Hagi-Curda părintele Asargiu. Calvarul continuă. După părintele Asargiu au urmat şi alţi preoţi, în misiuni de durată mai scurtă, dar presiunile au continuat. Comunitatea de la Hagi-Curda rămâne şi azi pe «linia de foc».

Arestaţi, 5 ore, în vama Reni

Şi evenimentul de la 16 iulie nu a trecut fără incidente. Satul a fost inundat de cu seară de poliţie şi securitate. Şi dacă aici explicaţia oficialilor ţine de asigurarea «ordinii publice» (lucru care nu poate fi exclus), ceea ce s-a întâmplat la vămile ucrainene nu are nicio explicaţie. Pentru delegaţia de la Chişinău controlul la vama Tabaki (Bolgrad) a durat 3 ore. Întârzierea noastră nu a fost decât cu jumătate de oră la ceremonia de sfinţire a locaşului, în schimb autocarul care venea de la Bucureşti a fost ţinut, în vama Reni, mai bine de 5 ore, exact cât a fost nevoie ca să piardă evenimentul. Mai mult: doi reporteri de la Radio-România Internaţional au fost întorşi din drum sub pretextul că, din 2009, ar fi «persona non-grata» în Ucraina.

Mitropolia Basarabiei a avut parte, după 1995, de 3 parohii în sudul Basarabiei: două la Reni (Anadol şi Frecăţei) şi a treia la Hagi-Curda, Ismail. Toate cele trei sate au avut aceeaşi soartă, fiindu-le distruse bisericile din temelie, pentru aceeaşi «vină»: aveau origine românească şi aminteau prin ele originea românească a locurilor în care existau. Din cele trei a renăscut din ţărână doar cea de la Hagi-Curda… Pe plan local, ea este locul de comuniune a satului cu Cerul, la scara Vechii Basarabii, însă, ea este simbolul revenirii, la ea acasă, a Bisericii Ortodoxe Române.

NOTĂ:
Biserica a fost ridicată cu sprijinul financiar al Consiliului Mondial al Românilor din SUA, cu sediul la Los Angeles, secretar general, Nicolae Popa, al Departamentului Românilor de Pretutindeni, cu jertfa sătenilor şi 5000 de cărămizi «electorale» din partea deputatului ucrainean A. Dubovoi, – specifică în lucrarea sa monografică «Hagi Curda: un sat românesc din Bugeac» autorul, Tudor Iordăchescu.

Nicolae Popa şi Vasile Iordăchescu au fost decoraţi de ÎPS Petru cu cea mai înaltă distincţie pentru mireni, Crucea Mitropoliei Basarabiei.

Impresii de la eveniment cu:

Viorel Badea, senator român:

Ceea ce vedem astăzi este o replică celor care credeau că o biserică culcată la pământ cu buldozerele aşa va şi muri. Uite că s-a ridicat în loc o biserică şi mai luminoasă. Evenimentul este important, în primul rând, pentru că a fost rectitorită aici o biserică, că această biserică a fost rectitorită prin efortul conjugat al comunităţii românilor de aici, al Guvernului României şi al Comunităţii Românilor din SUA. De azi, comunitatea de aici va respira cu ambii plămâni…

Vasile Tărâţeanu, scriitor bucovinean:

Mă bucur că am ajuns de la Cernăuţi, ca să fim împreună la un eveniment de mare semnificaţie: sfinţirea unei biserici sau, mai bine-zis, revenirea uneia dintre bisericile noastre strămoşeşti la condiţia sa istorică şi la sfânta tradiţie.

 

Christina Semon, voluntar, SUA:

Sunt din SUA, mă aflu într-o misiune creştină la Orhei. Am aflat de la părintele Aga despre eveniment şi am vrut să ajung aici. Acest eveniment mă fericeşte. E impresionant să vezi cum oamenii reuşesc să facă lucruri frumoase, fiind împreună.

 

 

Nicolae Popa, SUA, ctitorul Bisericii

Am aflat din presă despre anomaliile de la Hagi-Curda şi pe 30 noiembrie 2006 ne-am întâlnit cu nea Vasile Iordăchescu. Atunci am dat primii bani pentru procurarea terenului. Aşa am început…  Sunt greco-catolic, dar inima mi-i aproape de Biserica Neamului, pentru că sunt două biserici surori. Sper ca şi fraţii ucraineni să înţeleagă că dragostea trebuie să primeze… Noi avem vicariat ucrainean la Sighet (România). De ce să nu avem biserică română aici? Cu cât mai mult dai, cu atât eşti mai puternic… Sunt copleşit de tot ce văd. Azi e cea mai frumoasă zi din viaţa mea.

Vasile Iordăchescu, epitropul bisericii:

A fost un gând şi azi avem biserică. Bunul Dumnezeu mi-a scos în cale lume de ajutor. Aşa am putut trece peste toate relele. Mulţumesc, în special, dlui Popa, că, fiind tocmai din SUA, a fost foarte aproape de noi. Urmează să ne ducem crucea mai departe. Nu e linişte încă. Depinde ce va hotărî de acum încolo lumea.

Anatol Cristea, părintele-paroh

Pe cât a fost de greu, pe atât e de mare bucuria acestei împliniri. Chinurile rămân la trecut. E o zi extraordinară. Satul are, în sfârşit, biserică şi sper ca această biserică să poată face pace şi multă împăcare în sat. Bunul Dumnezeu să ne dea puteri să mergem înainte.

 

Gheorghe Vartic, comandor în rezervă,

Bucureşti

Este o biserică foarte frumoasă… Ridicarea unei biserici este o scară către cer şi o poartă deschisă către cer. Şi cred că s-a realizat această poartă către cer, pe care trebuie să urce încet-încet cei care au primit în dar această biserică…

Petru Grozavu

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. dacul

    Niste eroi ai neamului Romanesc .
    Stefan cel Mare se bucura din ceruri de reusita voastra ca si el a facut multe biserici.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *