Pensionarii: Prinţi şi cerşetori

În R. Moldova, 94% dintre pensionari au pensia mai mică de 1000 de lei

Pentru a avea o bătrâneţe liniştită, trebuie să îndeplineşti un singur criteriu. Nu, nu vă gândiţi să munciţi la stat şi ziua, şi noaptea sau să plătiţi impozite la timp, sau să rugaţi şeful să vă mărească salariul. Nici vorbă de aşa ceva. Pentru a avea parte de o bătrâneţe în care singura grijă să fie creşterea nepoţilor, pe lângă alte calităţi, trebuie să ai capacitatea de a rezista ore (şi ani) în şir aşezat într-un fotoliu comod, într-un anturaj anume: cel din Parlament. Cu alte cuvinte, trebuie să fii deputat.

De pensii aşa-zis “privilegiate” beneficiază nu doar actuali sau foşti deputaţi, ci şi un şir de alţi funcţionari, foşti membri ai Guvernului, aleşi locali, foşti agenţi KGB, funcţionari ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerului Apărării (MA), Ministerului Justiţiei (MJ), dar şi ai Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS). Atunci când ies la pensie, aceste categorii de persoane au o pensie de cel puţin 5 ori mai mare decât cea a unui lucrător din domeniul agriculturii, de exemplu. Or, în timp ce pensia minimă a unui agricultor abia depăşeşte 500 de lei, un deputat pensionar primeşte de 13 ori mai mulţi bani.

Pensia medie – cea mai mică din CSI

Conform unor date prezentate de Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS), mărimea pensiei pentru persoanele care s-au pensionat din funcţia de deputat în Parlamentul R. Moldova începe de la 6433 lei. Asta, în condiţiile în care peste 94% dintre pensionarii din R. Moldova au o pensie de până la 1000 de lei. Fiecare al cincilea cetăţean al R. Moldova care are o pensie mai mare de 1000 de lei este sau a fost deputaţ, membru al Guvernului, ales local sau simplu funcţionar public. În prezent, pensia medie în R. Moldova este cea mai mică din Europa de Sud-Est şi CSI. Pensii de până la o mie de lei primesc majoritatea oamenilor care au lucrat în învăţământ, medicină, agricultură, industrie etc.

Banca Mondială (BM), în repetate rânduri, a recomandat conducerii R. Moldova o egalizare treptată a pensiilor privilegiate cu cele din sistemul general de pensii, astfel asigurând echitatea şi corectitudinea sistemului de pensii. Recomandările au fost date, de altfel, tuturor ţărilor cu probleme similare. Deşi în majoritatea statelor din Europa există un decalaj între pensiile demnitarilor şi cele ale celorlalţi cetăţeni, nicăieri acest decalaj nu este atât de mare ca în R. Moldova, spun specialiştii. Totodată, în acele ţări, diferenţele în cauză sunt „absorbite” de asigurarea pe care statul o acordă pensionarilor. Aceştia, ajungând la pensie, beneficiază de condiţii decente de viaţă. De aici şi numărul foarte mic de pensionari care lucrează, sunt de părere specialiştii.

Conform CNAS, la 1 ianurie 2010, în R. Moldova erau înregistraţi 624 mii 570 pensionari. Dintre aceştia, 587 mii 217 au o pensie de până la 1000 de lei. Pensionaţi pentru limită de vârstă, erau înregistraţi 457 mii 920 pensionari, iar invalizi, 130 mii 227.
129 de pensii sunt acordate deputaţilor (foşti şi actuali), 84 de pensii foştilor membri ai Guvernului, 5795 funcţionarilor publici şi 411 pensii aleşilor locali.
Mărimea pensiei minime pentru limită de vârstă acordată lucrătorilor din agricultură consituie 507 lei, iar pentru invalizi de gradul I, 405 lei.
Mărimea pensiilor pentru persoanele care s-au pensionat din funcţiile înalţilor demnitari publici constituie, după cum urmează: pensiile deputaţilor – 6 mii 433 lei, ale foştilor membri ai Guvernului – 6 mii 678 lei, ale funcţionarilor publici – 1 mie 800 lei, iar ale aleşilor locali – 2 mii 343 lei.
De remarcat şi faptul că pensionarii instituţiilor de forţă, MAI, MA, SIS, nu sunt la evidenţă la CNAS.

Comuniştii, pensiile privilegiate şi alegerile

Valentina Stratan, fostă deputată şi membră a Comisiei Parlamentare pentru Protecţie Socială, Sănătate şi Familie, îşi aminteşte că au fost mai multe discuţii şi propuneri în cadrul comisiei despre importanţa unificării sistemului de pensii. “Reforma sistemului de pensii, începută în 1999, trebuia continuată. Treptat, trebuiau scoase din sistemul de pensionare categoriile care beneficiau de prea multe facilităţi. Ce au făcut comuniştii? Ei, din contra, au suplinit categorii noi de persoane în lista celor cu pensii privilegiate. Problema cea mai mare a guvernării comuniste, timp de 8 ani, a fost faptul că ei au vrut să fie buni cu “ai săi” şi, în loc să uşureze povara sistemului de pensionare, l-au “încărcat” şi mai mult, pentru că aveau nevoie de “devotamentul” acestor persoane în campania electorală”, ne povesteşte Valentina Stratan.

“Într-o zi, am întrebat-o şi pe Zinaida Greceanâi de ce nu s-a continuat reforma sistemului de pensii. Ea ne-a spus că reforma va fi făcută în 2009, după alegeri. A fost un mesaj clar că reprezentanţii guvernării de atunci nu vroiau la acel moment să facă reforme nepopulare. Numărul de categorii care beneficiau de pensii privilegiate s-a majorat, iar pensionarii din zona rurală aşa şi au rămas cu pensii mici”, ne-a spus fosta deputată. Ea consideră că, fiind într-o perioadă de criză, fără resurse financiare în plus, Guvernul va trebui să găsească o modalitate de a depăşi această situaţie, poate şi cu susţinerea persoanelor care beneficiază şi de pensie privilegiată, dar şi de salariu. Sugestia ei ar fi ca aceştia să renunţe ori la pensie, ori la salariu.

“Nu s-a dorit o echitate socială adevărată”

Într-un interviu pentru ZdG, Valentina Buliga, ministra Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, spune că în R. Moldova există numeroase persoane care beneficiază de pensii privilegiate, printre care chiar foşti kgb-işti, pentru că a lipsit voinţa politică de a face ordine în acest domeniu. “Îmi amintesc, în 1999, aşa-numita reformă de pensionare… Opinia mea e că nu s-a dorit o echitate adevărată. Deseori, la întâlnirile cu oamenii, aud că foştii guvernanţi au realizat reforme şi au consolidat un buget social. Eu le vorbesc despre faptul că ei au avut două mandate consecutive. Dacă e să ne referim la privilegii, comuniştii nu le-au exclus, deoarece le-a fost rentabil să le păstreze, menţinând acest sistem inechitabil”, afirmă ministra Buliga.

Despre calcularea pensiei pentru cei care se pensionează din funcţia de deputat, Buliga explică: “E suficient să fii 2 ani de zile deputat, ca, ajungând la vârsta de pensie, să ai 75% din mărimea salariului de parlamentar”, adică nu mai puţin de 4 mii de lei.

În acelaşi timp, fostul prim-vicepremier Igor Dodon consideră că acuzele aduse fostei guvernări nu au justificare şi nu corespund realităţii. “Mai mult decât atât, noi am pregătit un proiect de lege în luna mai, prin care vroiam să excludem dreptul privilegiat la sistemul de pensionare pentru deputaţi, miniştri etc. Nu s-a dus proiectul de lege până la final pentru că am intrat în criză politică şi nu am avut Parlament viabil. Consider că sistemul de pensionare trebuie să fie unificat”, a conchis Dodon.

Referindu-se la pensiile privilegiate, inclusiv pentru foştii KGB-işti şi ofiţeri în armata sovietică, expertul Viorica Antonov consideră că problema principală ţine de modificările în sistemul de pensionare din R. Moldova din 1998—1999, elaborat în baza celui sovietic. “Atunci s-a subestimat principiul imparţialităţii după categorii sociale, astfel, după o stratificare socială, pe care aş numi-o segregare socială, pensiile unor categorii de cetăţeni au fost calculate neuniform comparativ cu altele. Astfel, reprezentanţii mediului academic şi cei ai ocrotirii sănătăţii au ajuns în stratul celor nevoiaşi şi săraci, pe când reprezentanţii poliţiei, justiţiei, funcţionarii publici şi înalţii demnitari – au urcat în rândul celor mai privilegiaţi. Totodată, ţăranii, muncitorii din agricultură au coborât atunci sub pragul sărăciei, etc. La acest moment, o soluţie ar fi recalcularea pensiilor printr-o lege unitară, care ar redresa decalajele apărute în calcularea pensiilor”, este de părere expertul IDIS Viorica Antonov.

Actualul Parlament: 9 deputaţi comunişti pensionari

În actualul Parlament, există 9 deputaţi cu pensii pentru limită de vârstă, toţi reprezentanţi ai PCRM, printre care şi fostul preşedinte, Vladimir Voronin. În fostul Parlament, nu mai puţin de 20 de deputaţi primeau lunar, pe lângă salariu, şi o pensie de peste 6 mii de lei.

Cu începere din 29 octombrie, şi lidera Partidului Naţional Liberal (PNL), Vitalia Pavlicenco, va deveni pensionară. Conform hotărârii definitive şi irevocabile a Curţii Constituţionale (CC), se prevede ca pensia deputaţilor să constituie 75% din salariul celei mai înalte funcţii ocupate de acel deputat. “Cea mai înaltă funcţie a mea a fost vicepreşedinte de comisie. Pensia mea va constitui 75% din salariul actualului vicepreşedinte de comise”, ne-a explicat Pavlicenco procedura de acordare a pensiei actualilor deputaţi.
“E cu totul altceva cu pensiile lucrătorilor din securitate, ale foştilor ofiţeri din armata sovietică. Acordarea de pensii pentru aceste categorii nu poate fi amestecată cu procedura de acordare a pensiei pentru deputaţi. În privinţa lor nu există o decizie a CC, şi deci poate fi modificată”, consideră Pavlicenco.

Deputatul şi expertul economic Veaceslav Ioniţă este de părere că sistemul de pensii trebuie să fie unic. “Din motive necunoscute însă, o lege veche încă este în vigoare. Dar o vom rezolva şi pe aceasta. Eu cred că totul trebuie să se facă treptat, respectând Constituţia. Reformarea sistemului de pensionare trebuie făcută prudent”, consideră deputatul.

Soluţia: reformarea sistemului de pensii

“Soluţia rezidă în reformarea sistemului de pensii”, consideră şi expertul Viorica Antonov. “Sistemele de pensii oferite de stat în majoritatea ţărilor din lume sunt menţinute în baza beneficiilor plătite direct de la contribuţiile lucrătorilor curenţi şi taxe. Un astfel de sistem este PAYG, care funcţionează conform principiului “Plăteşti pe măsura ce eşti plătit”, impus prin lege, pe care se bazează în prezent R. Moldova. Îmbătrânirea rapidă a populaţiei şi reducerea numerică a contribuabililor şi plătitorilor de impozite şi taxe, care devin o valoare pentru fondul public de asigurări sociale, fac ineficientă activitatea sistemului PAYG. În plus, fluxul mare de migraţie, în special al personalului calificat (exodul de creiere), modifică latent, dar sigur piaţa forţei de muncă, micşorând şansele de existenţă a unui buget sigur de alocaţii şi prestaţii sociale. Sistemul de pensionare în R. Moldova acoperă aproximativ 40 la sută din populaţia aptă de muncă, deşi numărul de contribuabili a fost în scădere în ultimii cinci ani din cauza exodului forţei de muncă şi a şomajului. Respectiv, fondul public de pensii riscă să ajungă într-o criză, iar pensiile sociale de stat riscă să fie înlocuite cu cele private în viitorul apropiat”, prognozează expertul.

Victor MOŞNEAG



Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Victor Gotisan

    Imi aduce aminte acest titlu, de alt titlu al altui articol, tot despre pensionari si tot in Ziarul de Garda 😀

  2. alex

    ar trebui un plafon minim si maxim rezonabil, unii au cateva sute de ei, iar inaltii demnitari si functionari publici – parlamentari guvernamentali – au peste 6-7 mii ba chiar si 10 mii,majoritatea pensionarilor nu le ajunge de mancare…dar altii… of of Moldova, de la cei cu pensiila fabuloase sa ia macar impozite, unde mai pui ca si au afaceti mari, inca mai au si functiile…Vlad Filat nu vrea sa fie TEPES

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *