Pensia viitorului: de unde şi cum?

Actualul sistem public de pensii din R. Moldova riscă să nu facă faţă presiunilor demografice. Dacă statul nu va grăbi lansarea unei alternative private funcţionale, se va confrunta cu dificultăţi extreme, dacă nu chiar imposibile, în asigurarea bătrânilor cu pensii decente, susţin experţii în decursul ultimilor ani.

În R. Moldova, pensiile sunt finanţate pe principiul solidarităţii generaţiilor, un principiu clasic de redistribuire (PAYG).

Pensiile se achită din impozitele încasate de la partea activă a populaţiei. Astfel, 8% din salariul unui angajat sunt direcţionate lunar către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS). Din această „oală comună” se plătesc pensiile actualilor pensionari.

Dacă la începutul anilor ’90 raportul dintre numărul de angajaţi şi pensionari constituia 6:1, atunci, în prezent, pentru întreţinerea unui pensionar contribuie mai puţin de doi angajaţi. Actualul sistem public de pensii devine din ce în ce mai ineficient, iar respectarea principiului de solidaritate a generaţiilor – din ce în ce mai costisitoare, în situaţia în care procesul de îmbătrânire a populaţiei este în permanentă creştere.

În formatul actual, oricât de mult s-ar dori, statul nu va putea asigura o pensie decentă, care să atingă cel puţin nivelul minim de existenţă din ţară, este convins doctorul în economie şi preşedintele Asociaţiei de Actuariat, Oleg Verejan.

Asigurarea cu pensii, una dintre cele mai dificile probleme

Conform prognozelor ONU, confirmate şi prin studiile AŞM, către anul 2050, numărul populaţiei R. Moldova va scădea cu un milion de persoane, iar către 2130, populaţia se poate reduce aproape în jumătate, ajungând la 1,5 mil. de persoane, conform Institutului de Demografie din Viena.

„În următoarele câteva decenii, în R. Moldova procesul de îmbătrânire a populaţiei va continua cu ritmuri rapide. Chiar dacă vor fi întreprinse unele măsuri eficiente de stimulare a natalităţii, acestea nu vor influenţa semnificativ asupra aprofundării fenomenului în cauză”, arată un studiu al AŞM. Autorii cercetării susţin că, în situaţia dată, o mare îngrijorare provoacă problema stabilităţii fondurilor de pensionare şi creşterea cheltuielilor pentru formarea acestora, în timp ce asigurarea cu pensii va fi una dintre cele mai dificile probleme sociale în Moldova.

Soluţia – implementarea sistemelor alternative

Problema demografică şi incapacitatea sistemului public de pensii de a asigura o bătrâneţe liniştită nu este una caracteristică doar R. Moldova. Însă majoritatea statelor din Europa de Est şi cele din fostul spaţiu sovietic au găsit soluţia în implementarea sistemelor alternative pensiilor de stat, care au la bază fondurile private de pensii.

„Sunt mai multe formate de implementare a sistemului de pensii private. Pentru Europa Centrală şi de Est, inclusiv Moldova, Banca Mondială a elaborat un sistem specific, care adaugă la pensia gestionată de stat (pilonul I) încă două grupuri, unul obligatoriu (pilonul II), iar altul facultativ (pilonul III), ambele administrate de către o firmă privată”, explică doctorul în economie Verejan. Aceşti bani sunt viraţi lunar fondului de pensii private, de către angajat sau angajator, şi obligatoriu trebuie să fie investiţi. Ei sunt proprietatea viitorului pensionar, spre deosebire de situaţia actuală, dar se poate intra în posesia lor doar atunci când este atinsă vârsta de pensionare.

„Avem o lege cu multe deficienţe”

Un prim pas în reformarea sistemului de pensii private în Moldova a avut loc în 1999, odată cu adoptarea Legii cu privire la fondurile nestatale de pensii. Această lege se referă la organizarea pieței de pensii private facultative (pilonul III).

„Avem o lege cu multe deficienţe, care nu este atât de benefică pentru a dezvolta domeniul respectiv. Mai mult decât atât, nu este una racordată la standardul şi rigorile directivelor Uniunii Europene. Până la finele anului curent, trebuie să avem un nou proiect de lege, care se va referi de asemenea doar la fondurile de pensii facultative”, susţine Elena Puia, membră a Consiliului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, instituţie responsabilă de supravegherea activităţilor fondurilor private de pensii.

Legislaţia nefuncţională constituie principala barieră din calea sistemului de pensii private în Moldova, declară reprezentantul Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupuşor. „Deşi, de mai bine de 10 ani, există o lege, progrese nu au fost înregistrate. Experienţa internaţională a demonstrat faptul că în nicio ţară nu s-a reuşit implementarea eficientă a sistemului de pensii private fără existenţa unui set de stimulente de natură fiscală, atât pentru fondurile nestatale, cât şi pentru beneficiari, care nu se regăsesc la noi”, susţine expertul.

O altă barieră menţionată de Lupuşor e nivelul redus al încrederii populaţiei faţă de acest tip de fonduri, lucru care se datorează lipsei informaţiei despre fondurile private, despre rolul şi beneficiile acestora, dar în special experienţei negative prin care au trecut o bună parte dintre moldoveni la începutul anilor ‘90.

Primul fond de pensii, suspendat

În 2008, a fost lansat Primul fond de pensii, creat de compania „Victoria asigurări”. Acesta anunţa atunci că îşi va începe activitatea de la 1 ianuarie 2009, după ce va semna mai multe contracte, miza punându-se pe clienţii corporativi.

În prezent, primul şi deocamdată unicul fond de pensii privat din Moldova îşi are activitatea suspendată. Această situaţie este generată de situaţia politică instabilă, de prevederile legale care pun piedici dezvoltării domeniului dat, plus criza economică, spune Alexandru Zgardan, director Administrare fonduri de pensii din cadrul companiei.

„Am pornit acest proiect în speranţa că guvernarea va conştientiza necesitatea fondurilor de pensii. Din păcate, ne-am convins că guvernanţii gândesc doar în limita a patru ani, cât sunt la putere, şi le este greu să vadă în perspectivă şi să se gândească ce se va întâmpla cu oamenii peste 50 de ani, astfel încât să evite o anumită situaţie”, reproşează Zgardan.

Fond solicitat, dar neaccesat

Alexandru susţine că fondul de pensii e foarte solicitat de moldoveni, cu toate acestea, nu au perfectat niciun contract. „Oamenii se dezamăgesc când află că în Moldova veniturile fondurilor private de pensii sunt taxate la fel ca orice alt venit. Din banii investiţi şi venitul obţinut de fonduri se achită contribuţiile sociale de stat, plus contribuţiile medicale obligatorii şi chiar impozitul pe venit complet, la momentul ridicării banilor. Nu există nicio facilitate pentru cei care vor să aibă grijă de viitorul lor, spre deosebire de alte state”, explică acesta.

Până la ajustarea legislaţiei, reprezentanţii fondului de pensii sunt preocupaţi de informarea populaţiei, inclusiv a politicienilor şi funcţionarilor, care cunosc extrem de puţin despre această posibilitate de asigurare a bătrâneţii, explică Zgardan.

Tatiana EŢCO