Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Pacientul oncologic — un pacient…

Pacientul oncologic — un pacient deosebit

Săptămâna «Anticancer» a fost organizată cu scopul sensibilizării societăţii. Medicii subliniază importanţa unei consultaţii medicale efectuate la timp. Frica, iar uneori indiferenţa faţă de propria persoană şi faţă de propriul organism pot duce la un sfârşit tragic.

În conformitate cu prevederile Programului naţional de promovare a modului sănătos de viaţă, în perioada 4-10 iunie se desfăşoară Săptămâna «Anticancer» cu genericul «Screeningul profilactic în depistarea precoce a cancerului», organizată de Ministerul Sănătăţii în colaborare cu Centrul Naţional de Sănătate Publică şi IMSP Institutul Oncologic.

Nu m-am dus la medic pentru că nu mă durea

Elena Jovmir (nume modificat), 46 de ani, are cancer mamar. Femeia a fost operată în martie, când i-a fost înlăturat un sân. A făcut şi chimioterapie, care, spune femeia, «este foarte dureroasă». Acum însă iarăşi are dureri, la celălalt sâ, şi trebuie să se adreseze din nou la medic. Primele simptome au apărut acum şapte ani, o umflătură despre care a aflat în urma unei consultaţii ordinare. Atunci însă n-a crezut că ar fi ceva serios şi n-a continuat consultările de rigoare: «Nu mă durea şi trebuia să muncesc, să pun copiii pe picioare».

În toţi aceşti ani Elena nu s-a plâns c-ar simţi vreo durere sau incomoditate, iar în vara anului 2011 a decis să plece la muncă peste hotare, ca să poată achita studiile copiilor săi la facultate. Acolo femeia spune că a lucrat «cu chimicale. Am muncit mult şi m-au plătit bine, doar că acum niciun ban nu mă poate ajuta. Cât am lucrat cu chimicalele celea, mă simţeam tot mai rău». La întoarcere, Elena s-a adresat la medic, iar diagnoza n-a fost îmbucurătoare, căci maladia avansase mult.

Medicii oncologi atenţionează că această maladie – cancerul – nu apare peste noapte, ci evoluează. Astfel, e nevoie ca pacientul să facă o consultare la timp. În stadiul I sau II, boala poate fi tratată. Gheorghe Ţâbârnă, medic chirurg, specialist în tratarea tumorilor capului şi gâtului, spune că «doar 30% dintre pacienţi se adresează la timp şi aceştia pot fi salvaţi, pentru că maladia n-a avansat», iar atunci când pacienţii sunt întrebaţi de ce n-au făcut o consultare la apariţia primelor simptome, de fiecare dată dau acelaşi răspuns: «Am crezut că va trece».

Cancerul nu este întotdeauna fatal

Domna Zlatovcina, 59 de ani, s-a adresat la oncolog la recomandarea medicului de familie. La început a simţit durere în piciorul drept, apoi, brusc, în mâna dreaptă. La puţin timp, a observat o mică umflătură pe gât, tot pe partea dreaptă. A decis să consulte medicul, care i-a dat îndreptare la  Institutul Oncologic. Acum femeia este operată şi se află în aşteptarea rezultatelor biopsiei, iar cei care o susţin în aceste momente grele sunt copiii, care o vizitează în fiecare zi.
Medicii spun că, în primul rând, încearcă să încurajeze pacienţii, fiindcă aceştia vin speriaţi, gândindu-se doar la rău. Gheorghe Ţâbârnă spune că pacientul oncologic este un pacient deosebit, deoarece şi maladia este extrem de severă: «Însăşi trimiterea la Institutul Oncologic este deja un stres. Este stresată şi persoana în cauză, şi familia acesteia. De ani buni există o frică patologică faţă de această boală, deoarece în popor a apărut sentinţa – dacă te-ai îmbolnăvit de cancer, este fatal. Succesele medicinei, însă, au demonstrat că acest lucru nu este adevărat».

Medicii enumeră trei metode de tratament în cazul cancerului: chirurgicală, radiologică şi chimioterapică. Fiecare dintre acestea este utilizată în funcţie de stadiul bolii. Metoda chirurgicală este considerată cea mai eficientă, pentru că are câteva direcţii: diagnostică, adică biopsia; profilactică, adică tratamentul activ chirurgical al tumorilor benigne şi al proceselor pretumorale, şi tratamentul chirurgical al cancerului.

Trebuie să fie bine

Tatiana Coţofan, 26 de ani, nu s-a plâns că ar avea dureri, dar în una dintre zile a observat o umflătură pe gât: «Nu eram atunci acasă, eram la Moscova. Când am revenit, m-am adresat la medicul de familie, care mi-a spus să fac mai multe analize. În final, m-au trimis aici şi m-au operat». Tatiana, ca şi Domna, este în aşteptarea rezultatelor biopsiei. Toate pacientele din salon sunt binevoitoare, se bucură când una dintre ele este externată. Femeile se susţin cu cuvinte bune, cu glume, dar şi cu muzică energică, ce răsună din salon.

Acum, la câteva zile de la operaţie, Tatiana este optimistă. Ochii îi zâmbesc şi se gândeşte doar la bine: «Trebuie să fie bine». Pe de altă parte, recunoaşte că soţul său este cel care o susţine mult şi o încurajează în momentele deprimante. În acest timp, o altă pacientă se pregăteşte pentru operaţie. Ea glumeşte, îi pozează medicului, care-i face câteva fotografii pentru a le compara ulterior cu cele de după operaţie, apoi urcă în «limuzină», aşa numeşte ea targa ce o duce în sala de operaţie, şi, pentru o clipă, în salon se lasă liniştea, fiecare dintre colegele sale dorindu-i, în sinea ei, succes.

Tratamentul unui bolnav oncologic este foarte costisitor, mai ales dacă procesul e răspândit în organism şi pacientul trebuie să urmeze tratamentul radioterapic sau chimioterapic. Aceste cheltuieli sunt însă acoperite de Ministerul Sănătăţii şi Compania de Asigurări, ceea ce înseamnă că pacientul nu achită nimic. E nevoie doar de poliţa de asigurare. Totuşi, oamenii recunosc că vor să le mulţumească medicilor care le-au salvat viaţa şi cărora le sunt recunoscători.

Vedeam că se măreşte, dar frica era mai mare

Dorina Ciobu, 41 de ani, s-a adresat la medic acum patru ani, pentru că simţea «un fel de nod în gât, dar nu s-a depistat nimic atunci». La scurt timp, tatăl Dorinei a avut nevoie de o consultare medicală şi, astfel, fiica s-a mai adresat la un medic. Acesta i-a spus că ar avea o pată pe palatul moale al gurii şi i-a recomandat să se adreseze la un chirurg. Atunci nu exista vreun motiv de a recurge la intervenţie chirurgicală, însă i s-a spus să urmărească dacă pata se va schimba: «Mi-au spus că, dacă se va mări sau îmi va provoca dureri, să mă adresez de urgenţă la medic».

Femeia zice că n-o durea, dar «atunci când era mai rece afară, parcă mă zvâcâia în gât». Acum un an, pata a început să se extindă: «Era parcă o glandă rotundă, roşietică. Vedeam că se măreşte, dar frica era mai mare. Nu mă puteam decide să mă duc la medic». Dorina recunoaşte că n-ar fi făcut o consultare nici azi dacă n-ar fi întâlnit o colegă de clasă, care a lucrat anterior la Institutul Oncologic. Aceasta s-a dovedit a fi foarte insistentă, dar şi convingătoare, căci Dorina s-a decis totuşi să consulte medicul oncolog.

Săptămâna de combatere a cancerului este organizată pentru sensibilizarea societăţii, formarea unei culturi a populaţiei de a se adresa la medic la primele simptome: prezenţa unei tumori, a unei dureri, a unui ulcer, orice incomoditate pe piele. Gheorghe Ţâbârnă, medic chirurg în domeniul tumorilor capului şi gâtului, spune că «Săptămâna «Anticancer» este o direcţie specială – educaţia sanitară a populaţiei», însă remarcă totodată că la noi în ţară «combaterea cancerului se face în fiecare zi, în fiecare minut, în fiecare clipă».

În structura mortalităţii prin tumori maligne, în R. Moldova, cancerul pulmonar se află pe primul loc, cu 15,1%, urmat de cancerul colorectal – 13,1%, cancerul stomacului – 8,9% şi cancerul glandei mamare – 8,5%.

Olga BULAT