Orfanii, ignoraţi de stat la majorat

Deşi legea spune că tinerii din casele de tip familial sau internat trebuie asiguraţi cu spaţiu locativ, ajutaţi să-şi găsească un loc de muncă, fiind susţinuţi şi financiar, de facto, la vârsta majoratului aceştia ajung în stradă, orfani, săraci şi fără perspective. Despre un eventual ajutor din partea statului unii dintre ei nici nu ştiu.

Cristina Ciuntu are 21 de ani, dintre care ultimii şapte i-a petrecut într-o familie adoptivă din Drochia. Mama ei biologică a decedat într-un accident, după ce peste ea s-a surpat un mal dintr-o carieră de nisip. Tatăl ei şi-a creat o nouă familie, în care nu era loc pentru Cristina. “Am avut noroc de mama Ana, care din prima zi a venirii mele mi-a oferit toată dragostea părintească. Tot ea mi-a făcut şi nunta, şi cumetria. La casa mea părintească n-am încercat niciodată să mă întorc. M-am văzut de câteva ori cu tata, dar ce puteam să-i cer, dacă nu el a avut grijă de mine? Părinţii soţului meu împreună cu mama Ana şi tata Victor ne-au cumpărat o căsuţă în s. Visoca din raionul Soroca şi suntem fericiţi”, spune tânăra.

Unde să-i alung, în stradă?

Ana Porcescu spune că a adăpostit în casa ei 10 copii străini, şi niciunul n-a primit “măcar un pumn de ţărână de la stat”, deşi s-ar fi cuvenit să li se ofere loturi pentru construcţia unei locuinţe. Ce-i drept, femeia recunoaşte că tinerii nici n-au ştiut de la cine şi în ce mod să solicite ajutorul statului. Acum la ea se află trei fraţi orfani. Sergiu are deja 20 de ani, iar surorile lui mai mici, Elena şi Iulia, 19 şi, respectiv, 17 ani. “La atingerea majoratului, conform legii, cei doi mai mari trebuiau să plece de la mine, dar unde să-i alung, în stradă? Îi consider ca şi copiii mei. Până îşi vor găsi un loc de muncă, vor sta aici”, ne asigură femeia.

La rândul său, Igor Grozavu, primarul or. Drochia, susţine că, de când ocupă această funcţie, nu a auzit ca vreun copil din cele şapte case de tip familial, câte sunt în raion, să fi primit teren pentru construcţii. “Conducerea se schimbă de la an la an şi multe lucruri se scapă sau nu sunt înregistrate. Nu avem un document în care să fi fost înregistrat aşa ceva. Sunt nişte loturi de pământ, dar nu ştiu dacă vreun copil orfan va intra în posesia acestora”, spune edilul.

Diana Grozavu, şefa Direcţiei Asistenţă Socială din raion, tot ea fiind şi soţia primarului, recunoaşte că spaţiul locativ pe care autorităţile trebuie să-l acorde copiilor orfani la atingerea majoratului rămâne o problemă sensibilă. “Primăria nu are loturi pentru case, dar ar fi bine să se construiască cămine pentru aceşti copii. Când părăsesc casele de tip familial, ei rămân oarecum ataşaţi de oamenii care-i îngrijesc şi, respectiv, tot aceştia îi ajută şi mai departe. Ajutoare de la stat mai primesc ei, dar numai nu loturi de pământ”, spune şefa Direcţiei Asistenţă Socială din Drochia.

Hotărâre “moartă” din 2002

Deşi hotărârea de guvern prin care statul şi-a luat angajamentul să asigure copiii orfani cu spaţiu locativ şi suport în angajarea la muncă datează încă din 2002, respectivele prevederi au rămas, în mare parte, doar pe hârtie. O situaţie mai mult decât convenabilă pentru autorităţi, din moment ce multe dintre persoanele vizate nici nu cunosc ce drepturi le rezervă legea.

Tudor Onofrei din s. Hâjdieni, r. Orhei, a avut în grija sa mai bine de 20 de copii şi spune că niciunul dintre ei nu s-a bizuit pe sprijinul autorităţilor. “Care case? Loturile de pământ din posesia primăriilor sau sunt date în alte scopuri, sau nu le au. Băieţii au plecat prin Rusia, Italia, fetele s-au măritat şi s-au aciuat pe la casele mirilor… Deşi li s-au promis, nici măcar locuri de muncă nu li s-au dat atunci când au terminat colegiile sau şcolile profesionale”, povesteşte bărbatul.

Însă Vitalie Colun, primarul de Orhei, spune că, momentan, administraţia locală are înregistrate circa 800 de cereri cu privire la acordarea spaţiului locativ. “Acum, pentru o perioadă de timp, toată procedura este stopată, deoarece primăria nu dispune de niciun lot de pământ. Şi, din câte ştiu, în 2011 niciun orfan n-a primit nimic”, ne-a declarat Colun.

“Pentru ce să-şi facă statul griji?”

Potrivit datelor oficiale, în R. Moldova sunt 87 de case de tip familial, care găzduiesc, temporar, 357 de copii. Livia Mărginean de la ONG “Copil, Comunitate, Familie” consideră că aceşti copii ar trebui să solicite din timp, încă înainte de a atinge majoratul, spaţiu locativ sau un lot pentru construcţii. “Părintele-educator ar trebui să bată la uşa primăriei şi să ceară. Dar aşa, iese că statul a uitat de aceste prevederi întrucât nu sunt solicitări. Dacă măcar 50% dintre aceşti copii ar cere case şi loturi de pământ, atunci şi sistemul ar începe să se mişte, dar aşa, pentru ce să-şi facă statul griji?”, se întreabă, retoric, Livia Mărginean.

Deşi autorităţile susţin că sunt în imposibilitatea de a satisface cererile copiilor orfani privind acordarea spaţiului locativ sau a unui teren, Rodica Moraru, şefa Secţiei asistenţă socială pentru copii din cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, consideră că administraţia locală ar trebui să-şi planifice resursele în aşa fel, încât să acopere şi această problemă. “Cu regret, situaţia privind fondul locativ e deplorabilă, dar asta nu înseamnă că ei (copiii orfani – n.r.) nu au dreptul la o casă”, spune Rodica Moraru.

Doar trei din 300

În situaţii similare cu cei din teritoriu se află şi orfanii sau copiii abandonaţi din capitală. Aceştia, după ce absolvesc instituţiile de învăţământ, se pot aciua la centrul de plasament temporar din orăşelul Vatra. Asta cu condiţia că prind un loc liber din totalul de 35 de care dispune instituţia. În caz contrar, stau cu chirie, dacă au cu ce plăti, sau pleacă la muncă peste hotare, acceptând orice condiţii.

Angela Ganea, şefa Direcţiei municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului din sect. Centru al capitalei, spune că, din 2011 şi până în prezent, doar la trei din cei 300 de copii care sunt la evidenţă în aşteptarea unui spaţiu locativ li s-a oferit un acoperiş deasupra capului. “Repartizarea spaţiului locativ se face cu aceeaşi viteză cu care se construiesc blocurile de locuit. Recent, am primit solicitări din partea unor tineri din republică, dar tot ce am putut face pentru ei a fost să-i îndrumăm la Bursa Muncii. Noi nici pe aceştia din Chişinău nu-i putem ajuta…”, explică Ganea.

Totodată, ea mai crede că respectivele persoane, deşi sunt orfane sau abandonate, n-ar trebui să aştepte mila autorităţilor. “Fiecare trebuie să se descurce cu forţele proprii şi să înveţe să fie responsabil – să-şi găsească un loc de muncă şi să-şi plătească chiria, şi să n-aştepte totul de la stat”, consideră Angela Ganea.

Nu e vina lor, dar…

Şi Fiodor Sîdnic, directorul Centrului de Servicii Sociale pentru Copil şi Familie “Casa Aşchiuţă”, consideră că responsabilizarea orfanilor ar trebui să fie una dintre priorităţile autorităţilor. “Nu e vina lor că au rămas fără părinţi şi nici că s-au născut într-o astfel de ţară, dar faptul că ei trăiesc o perioadă în internate îi face să devină nişte persoane care nu doresc să facă ceva. Ei sunt învăţaţi să li se dea totul, şi consideră că toată viaţa va fi aşa”, opinează Sîdnic.

“Dacă statul ar închide toate internatele şi ar crea case de tip familial, în care copiii ar avea posibilitatea să înveţe cum să se descurce în viaţa de zi cu zi, atunci nici băieţii n-ar ajunge la puşcărie şi nici fetele pe Albişoara”, conchide directorul “Casei Aşchiuţă”.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. vera

    Se mai intimpla pe la noi,in Moldova, ca unii cetateni: infiaza copii de la orfelinate ca sa primeasca de la stat spatiu locativ, i-i casatoresc cu niste alcoolici, cu cine se nimereste pe la sate, numai sa se debaraseze de ei, apoi le vand apartamentele, le iau banii si pleaca peste hotare:prin Europa,America,unde i-si fac interesele personale…
    Dupa ce divorteaza, orfanii nu au unde se intoarce,ramin pe drumuri si nu are cine le face dreptate, fiindca tutorele are rude care ocupa posturi inalte la stat, care ingradesc accesul orfanilor – ramasi pe drumuri prin alte cunostinte de-a lor…
    Nici nu-mi vine a crede,cand aud asa ceva, dar…asa este: rudele, celor care au infiat orfani,activeaza astazi, au de afacere cu alti nefericiti, care au ramas calici in urma torturii si violentei aplicate din partea oamenilor de stat in drept, care astazi sunt nu numai criminali,dar si corupti – avansati in posturi inalte, pentru tainuire de adevar, in cazul crimelor – comise in trecut.
    Se indeteste: banditizmul si tilharia, crimele si coruptia, fiindca la noi Legile nu functioneaza, nu se executa,doar se interpreteaza si NIMENI n-o sa mai poata opri dezmatul din Moldova, multi vor suferi, fiindca Dreptatea e-n fundul marii ceea ce realitatea de astazi ne demonstreaza clar.

    La ce bun sa mai depistam, sa spunem concret lucrurilor pe nume, cand la noi, in Moldova, nu exista securitatea cetateanului si pentru adevar i-si poate pune nu numai demnitatea, dar si viata in pericol?

    Nu vedeti, cum Mass-media – “neprihvatizata” este injosita si chiar numita de demnitarii de stat:”caini turbati” sau li se arunca microfoanele din ambitia nedorintei de a explica un interes pentru popor?

    Daca-i descoperi, pun la cale si te omoara in casa, sau au de suferit copiii nostri..!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *