Omagiu limbii române

În fiecare an, Sărbătoarea Limbii Române îi uneşte pe cei care au luptat pentru revenirea la alfabetul latin şi la limba romană. Scriitorii recunosc că astăzi doar sărbătoare îi mai adună. Ei mai spun că Ziua Limbii Române este marginalizată, încercându-se chiar anihilarea ei. Mihai Cimpoi a amintit numele personalităţilor care nu mai sunt printre noi, dar al căror nume este mereu viu: Ion Vatamanu, Lidia Istrati, Vasile Vasilachi, Ion şi Doina Aldea Teodorovici. El a amintit că, în sala în care s-au adunat cu toţii, în 1991 a fost semnat un document prin care se cerea revenirea la alfabetul latin. “Tot ce am făcut noi în acei ani a fost foarte important şi deosebit. Pentru că limba înseamnă, aşa cum spunea Eminescu, “casa fiinţei noastre”. El a mai menţionat că “sărbătoarea limbii române este anihilată la fel ca şi Ziua Independenţei, care a devenit nu ştiu de ce Ziua Republicii, de parcă noi am fost monarhie până acum”. 

“Avem nevoie de milionul de oameni în PMAN”

Ion Ciocanu, scriitor

Noi am început lupta în 1987—1988 iar, în 1989, au fost realizate nişte victorii. Aceste victorii trebuie renovate, trebuie regenerate. A fost greu în acei ani pentru că trebuiau trezite cele mai luminate minţi. Acestea au fost identificate în persoana scriitorilor, ziariştilor, istoricilor, academicienilor, savanţilor etc. În ziua de 31 august 1989, nu a mai fost greu, pentru că un milion de oameni a ieşit în Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN). Când am avut susţinerea unei mari părţi a populaţiei, am învins. Singurul lucru pe care îl consider util acum este acel milion de români-basarabeni, ieşiţi în PMAN pentru a lupta ca să învingem.

“Ruptura trebuie înlăturată”

Ion Bejenaru, savant

Victoria limbii române a însemnat foarte mult pentru că, în primul rând, ne-a dat posibilitatea fiecăruia să cunoaştem şi să vorbim această limbă. Eu sunt din Cernăuţi şi vreau să spun că despre multe lucruri care au loc în R. Moldova, nu se ştie la Cernăuţi. De exemplu, cei de acolo nu se pot abona la presa de aici. Ruptura care există ar trebui înlăturată, iar acest lucru s-ar realiza doar dacă ne-am reuni cu Patria-Mamă.

“Dacă avem verticalitate, trebuie să ne păstrăm limba”

Gheorghe Ciocoi, scriitor

Sărbătoarea limbii române este sărbătoarea neamului nostru şi a inimilor noastre. Un popor fără limbă, fără cultură, fără poezie nu poate exista. Dacă avem verticalitate, înseamnă că trebuie să ne păstrăm limba. Este regretabil faptul că ziua de 31 august care era în prim plan, în centrul atenţiei, acum este umbrită. Prin limbă, scriitorul, este puntea de legătură. Fiindcă noi comunicăm cu cei de lângă noi prin cuvânt.

“Sper, ca limba română să revină în capul mesei”

Tamara Gorincioi, ziaristă

În 1989 am pledat şi eu pentru limba română. Am pledat pentru statutul de limbă de stat al limbii române. Am insistat sa acest lucru să fie stipulat în Constituţie. Am aspirat că limba română va fi vorbită nu doar în bucătărie, dar şi în Parlament şi Guvern. Cu părere de rău, avem multe restanţe care ar trebui  înlăturate şi sper din tot sufletul ca până la urmă limba română va reveni în capul mesei.

“Toate limbile sunt frumoase, dar ca a noastră nu există alta în lume”

Isaie Cârmu, plastician

Pentru mine, limba română înseamnă totul. Am avut noroc de un profesor care ne-a învăţat vorbirea corectă a limbii române. Eu mă strădui să nu rostesc niciun cuvânt rusesc. Îi detest pe toţi cei care îşi fac de cap cu cea mai frumoasă limbă din lume. Toate limbile sunt frumoase dar atât de melodioasă, atât de muzicală, ca a noastră nu există alta în lume. Eram în 1982 în Japonia, la Palatul Congresului. Acolo, peste tot, ne-a însoţit muzica lui Gheorghe Zamfir. Am plâns de bucurie şi le spuneam la toţi că acesta e de al nostru. Acum îmbătrânesc, dar am o dorinţă mare, aşi vrea să mai trăiesc să văd naţiunea deşteptată, citită, că fără studii nu se mai deşteaptă nimeni, doar ursul care face ciclism la circ.

“Flacăra românismului să o poarte şi generaţiile viitoare”

Vlad Zbârciog, scriitor

Am trăit o perioadă de timp când nu ni se dădea voie să pronunţăm numele Ştefan cel Mare când nu puteam vorbi despre faptul cine suntem şi de unde venim.. Azi avem libertatea de a vorbi , de a ne simţi ceea ce suntem cu adevărat.  Pentru noi e o mare sărbătoare să fim aici adunaţi, pentru că generaţia noastră a fost cea care a ţinut aprinsă flacăra românismului, aici pe teritoriul dintre Prut şi Nistru. Am vrea ca această flacără să se transmită şi generaţiilor viitoare. Şi să nu uităm niciodată cine suntem, de unde venim şi încotro trebuie să ne îndreptăm.

Preotul P. Ciuntu, prezent şi el la manifetare, a binecuvântat masa, a cântat pentru cei prezenţi “la mulţi ani” şi a precizat că, “la început, a fost cuvântul, iar cuvântul a fost de la Dumnezeu şi Dumneavoastră aţi lucrat cu el”. Cuvântul a trecut prin minţile şi inimile oamenilor. Voi ne-aţi oferit această posibilitate, libertate de a gândi, de a scrie, de a spune tot ce ne doreşte sufletul în limba română.

“Ochi vii, care încă mai luptă”

PLDM a organizat o masă festivă pentru oamenii de cultură care au luptat pentru readucerea limbii române  în Basarabia. Preşedintele PLDM, deputatul Vlad Filat a menţionat că i-a vizitat la domiciliu pe cei care nu au putut fi prezenţi la festivitate. El a spus că “dincolo de vârsta înaintată, dincolo de situaţia grea în care se află, am văzut ochi. Ochi vii care încă luptă sincer pentru ce s-a întâmplat acum 19 ani”.  Filat le-a înmânat celor prezenţi câte un premiu de fidelitate şi buchete de flori.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *