“Om la om şi măgar la măgar”

216-omlaomGreşeala feciorului i-a adus nenorocire. S-a întâmplat în anul 2002. Galina Guzun lucra paznic la magazinul, brutăria şi moara care aparţin primarului din satul Negureni, r-nul Teleneşti. În una din zile, femeia, plecată la piaţă, l-a lăsat pe feciorul său, Alexei, să o înlocuiască la post. Anume acea zi a adus ghinion familiei Guzun, ghinion pe care îl resimt şi astăzi.

Alexei intrase în magazin, de unde a sustras bunuri în valoare de 370 de lei. În urma reviziei, s-a stabilit că băiatul a provocat magazinului pierderi în valoare totală de 2 mii 2 lei. Alexei este invalid de gr. II, diagnosticat cu retard mintal mediu şi tulburări de comportament. «Cine ştie dacă copilul ăsta al meu şi-a dat seama ce face», spune Galina Guzun, mama lui Alexei.

1,5 ha de teren vs puşcărie

Galina, mama lui Alexei, cu ochii în lacrimi, a implorat primarul ca să-i ierte feciorul, să nu-l dea pe mâinile poliţiei, să-l scape de puşcărie. Atunci femeia a şi făcut o înţelegere cu primarul.

«Înţelegerea a fost aşa: îţi dau cota de pământ, dar iartă-l, te rog, nu-mi trebuie nici bani, nimic. Păcat că nu am scris la vreun dictafon. A iscălit că a dat pământul şi că nu are pretenţii. Peste doi ani, dacă voi avea bani, vă voi întoarce, dar dacă nu, rămâne aşa. Am mers la asta pentru că sunt şi eu din sat şi multe le înţeleg», spune Grigore Muntean, primar de Negureni. Prin această înţelegere, Galina a dat 1 ha şi jumătate de pământ primarului. Acest teren reprezintă cota de pământ pe care Alexei Guzun a primit-o, în 1999, prin testament de la bunica sa, Irina Leviţchi.

«I-am dat pământul să-l folosească un an, doi, trei, până va recupera paguba ceea de bani», spune Galina Guzun.

După 7 ani, cer pământul

Se pare că, după această întâmplare nefericită, toate îşi urmau cursul. Alexei îşi trăia viaţa în libertate, iar Galina continua să muncească paznic, ca şi mai înainte, de nouă ani deja. În decembrie 2007, Galina Guzun, în timp ce îşi perfecta la primărie documentele necesare pentru a ieşi la pensie, i-a adus aminte primarului de acea cotă de pământ. «Alic este deja însurat, are doi copii şi nu are cu ce se hrăni. I-am spus primarului de pământul pe care l-am dat atunci», zice femeia. Tot ea zice că, în acel moment, primarul a ameninţat-o, spunându-i să nu mai insiste, pentru că, în caz contrar, ar putea să nu mai ajungă cu acele documente la raion. La scurt timp, pe 15 decembrie 2007, Galina Guzun a fost concediată de la muncă. «Se ducea şi vindea pătrunjel la Chişinău şi nu venea câte 3 zile la lucru. Eu am acolo moară, am magazin, am brutărie. Nu ducea răspundere», motivează Grigore Muntean, primar de Negureni.

Pământul dat, dat a fost

În vara anului 2008, Galina Guzun auzi cu mirare că primarul a scris pe numele său cota de pământ pe care i-a dat-o acum şapte ani. «I-am dat pământul primarului să-l folosească câţiva ani. L-am lăsat până în ziua de azi. Cum, în şapte ani de zile nu şi-a scos 2 mii de lei?» se întreabă indignată Galina Guzun. Atunci, primarul Grigore Muntean a mers în judecată cu înţelegerea semnată. El spune că, în temeiul acelei înţelegeri, instanţa a hotărât ca el să deţină în proprietate, cele 1 ha şi jumătate de pământ.

«Eu am document legal pe acest pământ. Atunci s-a iscălit că este de acord să dea titlul contra datoriei. Este anchetator care s-a ocupat», spune convins Grigore Muntean. Experţii susţin că, în situaţia în care primarul are document legal cu referire la acel pământ, Galina Guzun nu mai are niciun drept asupra terenului respectiv.

«Guzun şi-a luat rămas bun de la teren şi asta este clar ca «bună ziua». Prin hotărârea judecăţii se face tranzacţia de împăcare, el a acceptat în locul banilor cota de teren. Ea a cedat cota de pământ. În acest caz s-a acceptat calificarea cauzei conform Codului Civil», spune Ion Creangă, jurist la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC).

Cota ei nu mai este a ei

Acum, Galina Guzun este singura care are grijă de fecior, de noră şi de cei doi copii ai lor. Este şomeră, iar venituri substanţiale nu are, decât pensia de 420 de lei şi cei 200 de lei pe care îi primeşte Alexei pentru gradul II de invaliditate. Singura speranţă este testamentul lăsat de bunica băiatului, adică cota de pământ de 1ha şi jumătate. Cu disperare, bate drumul pe la primărie ca să-şi restituie pământul. Primarul ar putea să-i întoarcă pământul numai în cazul în care va primi toţi banii.

«Eu sunt corect sută la sută. Dacă îmi întoarce acum banii cu valoarea lor procentuală, timp de şapte ani, atunci nu-s probleme. Eu am pământ, am de unde să dau. Am cumpărat 100 ha de pământ, care sunt ale mele. Îi dau 10 ha, numai să-mi întoarcă banii», spune primarul Muntean. Decizia primarului se pare că nu are temei. «E anormal ca primarul să ceară procente din moment ce a folosit pământul şi şi-a însuşit toate bunurile crescute pe acel teren. Doar femeia nu i-a dat pământul în arendă?», explică Ion Creangă, jurist la CAPC. Specialiştii susţin că, în situaţia creată, Galina Guzun ar putea lua pământul înapoi în urma unei alte înţelegeri amiabile cu primarul. «Acum doar cu bunăvoinţa primarului ar putea fi făcută o nouă înţelegere: poftim 2 mii de lei şi iată pământul înapoi. Doar aşa. Aceasta se întocmeşte notarial», adaugă juristul Creangă.

Neplăcerile legate de pământ se ţin lanţ de familia Guzun. Ruslan, celălalt fecior al Galinei Guzun, este nemulţumit până la disperare de faptul că, în locul celor 42 de ari, pe care îi lucrează de mai mulţi ani, primarul i-a repartizat pământ într-un alt loc, mai puţin fertil.

«Răul de la ei se trage»

El spune că lotul nou, pământ care aparţine socrului său, Vasile, este pietros şi este amplasat chiar lângă şosea. «Apăsarea asta se trage încă de la mama. Primarul are ură pe ea şi mi-a dat pământ special într-o pârloagă. Nu am luat nimic de pe el şi nu am un pumn de făină în casă», spune Ruslan Guzun. Repartizarea terenurilor s-a efectuat în 2008, în conformitate cu art.82 al Codului Funciar. «În satul Negureni, însă, nu s-au întocmit certificate de proprietate asupra terenului de pământ în baza acestui articol, eliberându-se certificate doar pentru cota mare», este răspunsul semnat de Boris Burcă, preşedintele raionului, la adresarea făcută de Ruslan Guzun către consiliul raional Teleneşti.

«La noi în sat sunt o mie şi o sută de case care nu deţin titluri. O comisie a consolidat pământul, adică, dacă un om deţinea pământ în mai multe locuri, a primit pământ într-un singur loc. La el s-a mutat doar cu 10, 15 metri în dreapta ori în stânga», spune primarul Grigore Muntean.

E gata să cerşească

Cei 42 de ari sunt principala sursă de existenţă pentru familia lui Ruslan Guzun. Atât el, cât şi soţia sa sunt şomeri, iar cel mai mic dintre cei trei copii are doar un an şi jumătate. În 2008 nu a strâns nimic de pe terenul său şi acum este în culmea disperării. Din luna ianuarie lucrează la biserica din sat, unde abia de ridică vreo 300 de lei pe lună. «Sunt în situaţia în care m-aş porni cu cerşitul. Primarul este bogat şi i-a apăsat pe cei săraci. Om la om şi măgar la măgar. Omul sărac e măgar, nu om. Trebuie să fii bogat ca să fii om», spune Ruslan Guzun. Grigore Muntean afirmă, însă, contrariul. «Eu pot să-i dau pământ în altă parte, dar vă spun că acel pământ este cel mai bun, este de prima categorie, pentru cel care înţelege în pământ. E lângă sat, e lângă şosea, dar dacă a ajuns deja la gazetă…», concretizează primarul.

Pe 4 iulie 2008, în numele socrului său, Vasile Botnari, Ruslan Guzun a făcut cerere de chemare în judecată către primăria satului Negureni, solicitând recunoaşterea dreptului de proprietate. Judecătoria Teleneşti nu a dat curs cererii înaintate din motiv că nu au fost prezentate toate documentele în baza cărora reclamantul îşi întemeiază pretenţiile. Din lipsa mijloacelor financiare, Ruslan Guzun nu are posibilitate să meargă mai departe în instanţe.

«Gata, nu mai am de unde face atâtea cheltuieli. Am intrat în datorii. Nu ştiu cui să mă adresez. Ce să fac, mă duc în puşcărie sau cum?», întreabă, neajutorat, Ruslan.

Natalia SEVERIN
Acest articol de investigaţie a fost iniţiat ca urmare a adresărilor făcute la linia fierbinte anticorupţie, tel. 92-79-79. Linia fierbinte este lansată în cadrul proiectului «Sensibilizarea populaţiei despre fenomenul corupţiei», implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, cu sprijinul financiar al Ambasadei Britanice la Chişinău.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Mihail si Liuba

    daca primarul le ofera un pamint mai bun, si aproape de sat, de ce ei nu il accepta ? Daca nu le-ar fi oferit nimic, atunci era alta treaba. Cit despre primar poate ar fi trebuit sa le dea aceasta oferta mai inainte, dar nici acum nu’i tirziu s’al ia si inainte!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *