Ofensaţi din motive etnice, romii cheamă Biroul Relaţii Interetnice în judecată

Centrul Naţional al Romilor (CNR) susţine că este intimidat de conducerea Biroului Relaţii Interetnice (BRI). Reprezentanţii Centrului afirmă că li se îngrădesc mai multe drepturi şi sunt supuşi unui tratament discriminatoriu din partea directorului Centrului, Olga Goncearova.

Conflictul persistă din 2005, când CNR a semnat un contract de chirie a unui oficiu, aflat în jurisdicţia BRI. Ana Ţurcan, coordonator de proiecte al CNR spune că, de doi ani deja sunt supuşi unor tratamente inadecvate din partea conducerii Biroului. “Nu ni se permite să plasăm automobilul asociaţiei în parcarea Biroului, chiar dacă automobilele altor chiriaşi îşi găseau cele mai comode amplasări, am fost ofensaţi de paznicul de la recepţie, pe criterii etnice, ne-a fost deschisă corespondenţa”, povesteşte Ana Ţurcan.

Cea mai mare jignire a fost atunci când li s-a interzis să se folosească de acelaşi punct sanitar, de rând cu reprezentanţii altor organizaţii de la acelaşi etaj. “Noi stăm la etajul trei, dar pentru că ni s-a luat cheia de la punctul sanitar, mergem tocmai la primul”, spune Ana Ţurcan.

Membrii CNR sunt revoltaţi de faptul că celelalte organizaţii care îşi au oficii în sediul BRI achită pe an pentru arendă mai puţin decât CNR pentru o singură lună. Când s-au adresat cu această problemă, la BRI li s-a spus că nu sunt acreditaţi, iar de scutiri de plată se bucură doar organizaţiile acreditate. Regulamentul de acreditare al organizaţiilor etno-culturale pe lângă BRI nu este un document oficial, publicat în Monitorul Oficial, iar conducerea Biroului îi dă prioritate.

Documente pierdute

Pentru a atenua disputele, au perfectat un set de acte, necesare pentru acreditare. “Primul set a fost pierdut. Am fost anunţaţi despre pierdere doar în ziua în care trebuia BRI trebuia să ia o decizie. Am mai înaintat o dată documentele, dar am primit refuz”, explică Ana Ţurcan. Membrii CNR s-au văzut nevoiţi să ceară dreptate prin intermediul instanţelor de drept. De fiecare dată, însă, procesul de judecată era contramandat, spune Ana Ţurcan, precizând că directorul BRI nu se prezenta la proces.

Reprezentanţii etniei rome sunt îngrijoraţi de faptul că, în decembrie 2008, expiră contractul de chirie semnat cu BRI. Administraţia Centrului a expediat o cerere de prelungire a contractului, în temeiul art. 904, Cod Civil, dar au fost refuzaţi pe motiv că sunt încă multe organizaţii care vor să închirieze oficii în Casa Naţionalităţilor. “Nu înţelegem, de ce anume în spaţiile închiriate de CNR trebuie amplasate acestea? Există o serie de organizaţii care au datorii faţă de BRI, dar ei nu sunt rugaţi să plece. De asemenea, sunt mai multe oficii pustii. Nu mai vorbim de faptul că 70% din spaţiile Casei Naţionalităţilor sunt date în chirie agenţilor economici. Bineînţeles, de la ei se obţine mai mult profit decât de la ONG-uri, dar, dacă există cerere de la asociaţiile obşteşti etno-culturale, acestea ar trebui să aibă prioritate, nu?”, se întreabă Ana Ţurcan.

În caz de neprelungire a contractului de arendă, CNR intenţionează să acţioneze din nou în judecată BRI. Membrii Centrului susţin că, de trei ani de zile, de când se află în acest oficiu, beneficiarii lor s-au obişnuit cu sediul acesta, oamenii ştiu că, venind la Casa Naţionalităţilor, găsesc un sprijin. Iar, căutarea unui alt oficiu, transferul dintr-o încăpere în alta, le va lua mult timp.

“Programaţi-vă la doamna director”

Am vrut să aflăm şi opinia conducerii BRI vizavi de aceste probleme. Dar, în anticamera directorului, timp de două zile, ni s-a spus că doamna Goncearova este la întrevedere, dar putem lăsa un mesaj şi numărul de telefon, pentru a fi sunaţi mai târziu. Aşa am şi făcut, dar nu ne-a căutat nimeni. Am solicitat un număr de telefon al directorului-adjunct al BRI, Vera Petuhov. Am întrebat-o despre neînţelegerile cu CNR. Pe un ton supărat, Petuhov ne-a răspuns că nu are probleme cu romii şi că nu poate răspunde la întrebări. “Programaţi-vă la director şi ea vă va răspunde”, ne-a sugerat adjuncta. Am solicitat să vorbesc cu un responsabil pentru relaţiile cu publicul. Dar, ni s-a spus că, deocamdată, BRI nu dispune de o astfel de funcţie şi că doar doamna director ne poate răspunde.

Recomandări fără impact

Pentru că nu au găsit o înţelegere cu administraţia BRI, reprezentanţii CNR au apelat la ajutorul Avocatului Poporului, Iurie Perevoznic. Juristul şi-a expus punctul de vedere într-o rezoluţie adresată BRI în care recomandă conducerii să soluţioneze amiabil acest conflict.

În rezoluţie, avocatul confirmă că “CNR întruneşte toate condiţiile necesare pentru a fi acreditată, stipulate în Regulamentul cu privire la acreditarea asociaţiilor obşteşti etnoculturale pe lângă BRI. Statutul de membru al Consiliului coordonator va deschide asociaţiei noi oportunităţi şi va facilita substanţial realizarea mai eficientă a sarcinilor statutare”.

Şi chiar dacă dispun de recomandări şi din partea Ministerului Economiei, care consideră inadecvată atitudinea conducerii BRI faţă de membrii CNR şi recomandă să permită Centrului să închirieze în continuare în sediul Casei Naţionalităţilor, acestea nu au niciun impact asupra BRI. .

Din acest motiv, membrii CNR vor să se adreseze preşedintelui şi premierului: “Oare astfel de funcţionari, cu atitudinea lor discriminatorie, umilitoare şi degradantă, care atentează la demnitatea persoanei, sunt la locul lor? Oare merită ei să fie în fruntea BRI?!”

Diana Lungu

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *