Oalele de la Iurceni

239-iurceniLa aproximativ 70 km de Chişinău se află localitatea Iurceni, din raionul Nisporeni. Coborâm cu maşina pe panta de sus a drumului naţional care duce direct spre vama Leuşeni. În partea de jos abia se întrezăreau acoperişurile caselor iurcenenilor. “Iată şi satul Iurceni”, ne spune dl Tudor, virând la dreapta. Intrăm în sat, pe o şosea cu multe fisuri adânci, la fel ca şi alte drumuri “naţionale” din R. Moldova. Apar primele case. Pe ulicioarele satului nu vezi ţipenie de om. Înaintăm spre centru. Acolo, la clubul de vară, apare viaţa.

Oameni intră pe poartă şi se îndreaptă spre locurile din faţa scenei. Unii se salută şi vorbesc între ei. În această zi, în localitatea Iurceni, este organizat Festivalul etno-turistic “La Fântâna Mare din Iurceni”. Festivalul este finanţat de Uniunea Europeană prin Proiectul “Dezvoltarea traseelor turistice în zona transfrontalieră Nisporeni-Prut”.

Târgul producătorilor din Iurceni

Locuitorii din Iurceni, dar şi oaspeţi din alte localităţi, şi-au lăsat grijile la o parte, într-o zi de lucru, şi s-au adunat în centrul satului. În curtea clubului de vară, cărarea ce duce spre scenă este împrejmuită de mese lungi din lemn. Acolo sunt expuse produse agricole: ardei, prune uscate, miere de albine, brânză de oi.

Natalia Briţcan, din Iurceni, spune că un astfel de festival este important, deoarece “poţi face schimb de păreri, opinii cu alţi producători în privinţa comercializării producţiei”.

Tot în cadrul acestui festival, pentru prima dată este organizat Târgul Meşterilor Populari. La târg erau expuse oale din ceramică, obiecte cioplite în lemn, icoane, cruci, diverse bibelouri, articole de croşetărie, măşti reprezentând eroiii unor poveşti populare.

În lipsa partenerilor de proiect

Preşedintele raionului Nisporeni, Ion Munteanu, a spus, la deschiderea festivalului, că regretă lipsa partenerilor principali, Consiliul judeţean Iaşi şi Consiliul judeţean Vaslui, care “nu pot asista la această sărbătoare din cauza barierelor create după evenimentele din 7 aprilie. Rezultatele alegerilor de la 29 iulie credem că vor înlătura aceste bariere, ca să ne putem întâlni cu partenerii noştri şi la noi, şi dincolo de Prut. Cel puţin aşa prevede acest proiect”, a conchis Munteanu.

Ceramica neagră şi roşie prinde viaţă

Obiectele confecţionate de meşterul popular Zaharia Triboi au adunat numeroşi vizitatori. Meşterul e din satul Cioreşti, raionul Nisporeni. Este singurul meşter din spaţiul basarabean care dă viaţă ceramicii negre şi roşii. Zaharia Triboi a lucrat timp de trei ani la fabrica de ceramică din Ungheni. Apoi a revenit în satul natal, Cioreşti, unde a lucrat timp de cinci ani. “Când s-a desfiinţat colhozul, am început să fac obiecte din ceramică la mine acasă. Mi-am făcut cuptor pentru arderea lutului. Fără cuptor, un olar nu poate lucra. Totodată, mi-am pregătit toată tehnica de prelucrare a oalelor”, povesteşte Triboi.

Meşterul spune că mai mult face obiecte din ceramică neagră, doar uneori lucrează cu cea roşie. “Ceramica neagră provine de la daci, e ca o moştenire lăsată nouă. Acest tip de ceramică e o specie veche şi rară”, spune meşterul despre alegerea sa.

Cum “prinde viaţă” o oală?

Zaharia Triboi povesteşte că a umblat mult până a găsit lut. “Unul dintre săteni a săpat o fântână şi a scos foarte mult lut de acolo. Lutul îl ard în cuptor. Tehnologia de ardere diferă, de aceea şi este ceramică neagră şi ceramică roşie”. “O oală o învârţi la roată vreo şase minute”, ne dezvăluie Zaharia tehnologia olăritului. Până este finalizată, însă, trebuie să umbli de zeci de ori cu ea, ca şi cu un copil. Lutul este un material care se dă uşor după mâină. O zugrăveşti, îi faci diverse ornamente. Dacă meşterul e bun, calitatea oalelor e bună”, spune zâmbind meşterul.

Oalele sunt diferite, decorative şi utilitare. Contează fantezia meşterului şi gustul omului. “Lumea caută diversitate şi noi ne modelăm după gustul oamenilor, ca şi argila”, explică meşterul.

Zaharia Triboi îşi aminteşte că, la Rezina, a funcţionat un centru de prelucrare a ceramicii negre. “Acest centru avea 150 de cuptoare şi 300 de meşteri. Comuniştii, însă, l-au distrus. Un singur meşter a rămas în localitatea ceea. Face jucării din lut. Iată ce a rămas din succesul unui centru de 300 de meşteri”, povesteşte el cu regret. Triboi spune că, în genere, comuniştii au distrus centrele de olărit. “Ei considerau că meşterii care merg la târg cu oalele trebuie să fie lichidaţi ca şi clasă, pentru că nu mergeau în colectiv la muncă pe deal”.

Natalia Petrea, vicepreşedintele raionului Ialoveni, ne-a spus că “la Iurceni, are loc un eveniment istoric. Noi, cei de la Ialoveni, încurajăm acest proiect european, pe care urmează să-l implementăm şi în raionul nostru”.

Am plecat de la Iurceni bucurându-ne că, în pofida numeroaselor obstacole, meşterii populari nu lasă să se piardă dibăcia prelucrării boţului de lut.

Iurie Sanduţa, Veronica Russu

[nggallery id=97]


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

5 comentarii

  1. Ana

    Am fost acolo, si pot afirma cu certitudine ca a fost un eveniment superb!!! Bravo organizatorilor..

  2. Andrei Rusu

    Foarte interesant articol si un bun inceput al dezvoltarii turismului in aceasta regiune. Insa, nu stiu de ce, nu se mentioneaza nimic de persoanele care au stat in spatele cortinei si au facut posibila organizarea acestui eveniment…

  3. igor

    sunt locuitor al acestei comune frumoase din codrii moldovei si tin minte de mic acest bilci era cea mai mare sarbatoare a satenilor din pacate nu am fost la acest eveniment frumos dar oamenii din sat sau simtit foarte bine si mult timp sa vorbit de asta dupa acest eveniment bravo sponsorii si cei care au organizat tot respectul pentru iurceni

  4. Ion ( fost elev al lui Zaharia Triboi )

    BRAVO,Nea Zaharia !!! Vad fiul Adrian,cu care ma intreceam … m-a intrecut !!!

  5. Tatiana

    Im plac foarte mult llucrarile, dar am o intrebare, cum pot procura obiectele din lut, pot afla tel de contact a mesterilor?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *