Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   "O venit apa, ştiţi?"

„O venit apa, ştiţi?”

Scrisori

De la inundaţiile din 2008, cel mai des îmi revine în memorie imaginea unui bătrân până la brâu în apă, cu un căţeluş în singura sa mână. Zilele acestea, deloc uşoare pentru societatea noastră, m-a impresionat mult imaginea unui copil, pe malul apei revărsate, spunând sincer, cu durere şi mirare: „O venit apa, ştiţi?”. Fraza următoare a fost înghiţită de lacrimile de pe obrăjorii săi. Pentru a-şi ascunde lacrimile şi slăbiciunea de moment, el şi-a acoperit faţa cu palma sa de copil şi a suspinat din adâncul sufletului. Văd în acest copil un bărbat adevărat, un om puternic, exponentul noii generaţii de oameni, care va stăpâni acest pământ mai bine decât noi.

Inundaţiile din acest an sunt o dramă pentru locuitorii care şi-au pierdut bunurile şi casele. Sunt o avertizare pentru oameni. Periodic, în lume se produc diferite tragedii. Acum câţiva ani, un tsunami a curmat peste 200 de mii de vieţi în doar câteva clipe. Acum trei luni, un cutremur, în doar 2 minute, a distrus capitala Haiti şi a cauzat moartea a zeci de mii de oameni. Ploile au provocat inundaţii în toată Europa. Concomitent cu inundaţiile de la noi, în statul New Mexico din SUA au intrat în apă oraşe întregi. Acolo, serviciile de profil şi companiile de asigurări îşi făceau treaba, iar guvernul îşi căuta de munca sa.

În 2008, ne-am confruntat cu prima avertizare serioasă pentru guvernarea comunistă şi pentru administraţia publică locală, de datoria căreia era să bată alarma. Cele 26 mil. de lei, destinate sinistraţilor şi dispărute fără urmă, trebuiau folosite pentru strămutarea cel puţin parţială a caselor aflate în zonele de risc sporit şi la consolidarea digurilor. Oamenii, însă, au tăcut şi au continuat să-i voteze pe comunişti.

La alegerile din 29 iulie 2009, în satul Nemţeni, pentru comunişti au votat 56%, iar la Cotul Morii – circa 52% dintre alegători. Actuala guvernare s-a implicat în lichidarea consecinţelor inundaţiilor. Întreaga echipă guvernamentală s-a transferat în satele afectate de ape, pentru a fi mai aproape de oameni. Se depun eforturi pentru a reuşi construirea caselor pentru sinistraţi. A fost lansată o campanie de acumulare a mijloacelor financiare pentru construcţia de locuinţe. Deputaţii din AIE au decis să doneze câte 2500 de lei fiecare, circa 145 mii de lei. Din Parlament, în total vor fi transferaţi circa 250 mii de lei. Comuniştii, de „săraci”ce sunt, s-au limitat doar la 20 mii de lei. Din bugetul Preşedinţiei vor fi alocaţi 100 mii de lei. Au fost mobilizaţi ostaşii Armatei Naţionale, Ministerul de Interne, efectivul căruia munceşte la salvarea bunurilor oamenilor şi la consolidarea digurilor. Angajaţii MAI au transferat peste 2 mil. de lei pe contul sinistraţilor. E regretabil că, alături de ostaşi, nu am văzut să muncească oameni apţi de muncă din satele afectate. Am văzut, în schimb, cetăţeni nemulţumiţi ba de preşedinte, ba de premier. O femeie care, în virtutea profesiei, i-ar fi stat bine să se afle printre copiii satului, ajutându-i să depăşească criza, o vedem îmbrăţişând un stâlp şi bocind ca la mort. Oameni buni, trebuie, odată şi odată, să înţelegem că grija pentru casele noastre trebuie să o purtăm, în primul rând, fiecare dintre noi. Aşa-i peste tot în lume. R. Moldova, pe parcursul a 20 de ani, a tot stat cu mâna întinsă la străini. Se pare că ne complacem în rol de cerşetor. Inundaţii vor mai fi, căci omul, prin amestecul său brutal în natură, a debalansat echilibrul necesar pentru existenţa sa în spaţiul vital. Suntem situaţi într-o zonă seismică activă. Nu sunt excluse cutremurele şi alunecările de teren. În aceste condiţii, trebuie să avem grijă de casele şi proprietăţile noastre. R. Moldova este săracă şi este imposibil ca, din buget, să fie soluţionate toate problemele cetăţenilor afectaţi de calamităţi. În grija statului sunt drumurile, podurile, digurile, obiectele de menire socială. În multe state, prin lege, asigurarea imobilelor este obligatorie, inclusiv în SUA.

Cred că este necesar ca, până la sfârşitul acestui an, să fie adoptată o Lege a Asigurărilor Obligatorii. Poliţa de asigurare să fie pe puterea tuturor cetăţenilor, bunăoară 2 lei pe metru pătrat de suprafaţă.

Banii ar trebui adunaţi într-un fond al unei companii de asigurare de stat. Să dea Domnul să ne ocolească calamităţile, iar bani să se acumuleze cât mai mulţi în acest fond. Mijloacele ar putea fi folosite la fortificarea digurilor, la alte acţiuni de protecţie, recomandate de specialişti, dar şi la construcţia podurilor, drumurilor, a altor obiecte de infrastructură, în special în localităţile rurale. În acest fel, prin solidaritate generală, am putea dezvolta satele, după modelul localităţilor rurale din Europa. Acest lucru l-am putea realiza mâine, dar acum, eu îndemn toţi cetăţenii să ne unim şi să acordăm o mână de ajutor oamenilor ajunşi în dificultate. Să ajutăm guvernarea să gestioneze eficient situaţia satelor inundate. Acum fiecare dintre noi poate face un lucru bun pentru R. Moldova. Suntem aproape 2 mil. de abonaţi la telefonie mobilă. Fără niciun efort, putem trimite un SMS fără text la 7474 şi 8,0 lei vor ajunge pe contul deschis de Ministerul Finanţelor. Abonaţii la telefonie fixă pot forma 0 900 7777 4.

Dacă fiecare dintre noi ar vorbi ceva mai puţin la telefon şi ar dona câte 100 de lei pe această cale, s-ar aduna 200 mil. de lei, bani atât de necesari pentru construcţia caselor pentru cei rămaşi pe drumuri. Personal m-aş bucura tare mult dacă l-aş vedea pe acest băieţel fericit, în casa lui, spunând: „S-a dus apa, ştiţi?!”

Nadejda Brânzan