Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   O nouă strategie pentru un…

O nouă strategie pentru un sistem învechit şi scump

438-sandu„Sistemul Educaţiei este învechit, scump şi supradimensionat la toate nivelurile”, este una dintre concluziile expuse de ministra Educaţiei, Maia Sandu, în timpul prezentării noii strategii de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014—2020.

Fiecare al cincilea profesor e de vârstă pensionară, iar fiecare al 14-lea se va pensiona în cel mult trei ani. 92 de copii dintr-o sută, cu vârsta cuprinsă între 7—10 ani, merg la şcoală, iar 13 elevi dintr-o sută părăsesc sistemul educaţional după absolvirea gimnaziului. 30 la sută dintre directori au fost numiţi prin ordin pe viaţă şi nu trec printr-un proces de competiţii. Nu avem un sistem de evaluare a managerilor şi de responsabilizare a acestora. Salariile profesorilor nu ajung nici măcar la salariul mediu pe economie, acestea fiind în medie de 3024 de lei. Infrastructura şcolară este utilizată, astăzi, la jumătate din capacitate. Peste 40 la sută din edificii necesită reparaţii capitale, iar 30% – nu dispun de sisteme moderne de încălzire.

Sunt doar câteva dintre cifrele ce reprezintă o diagnoză a situaţiei actuale a învăţământului din R. Moldova şi care au fost prezentate zilele trecute de reprezentanţii Ministerului Educaţiei, la Chişinău. Avem standarde destul de bune, dar nu sunt eficiente, deoarece cadrele noastre nu au competenţele necesare pentru a le pune în aplicare, se menţionează în raportul prezentat de ministră.

Una dintre problemele importante ale sistemului de învăţământ rămâne a fi rata redusă de înrolare în grădiniţe. Conform datelor Ministerului Educaţiei, 176 de localităţi nu dispun de grădiniţe. În multe sate, în care numărul copiilor de vârstă preşcolară este mic, au fost deschise Centre Comunitare de educaţie timpurie, însă programul redus al acestora, de 4—6 ore, nu satisface cerinţele părinţilor care au o zi completă de lucru. Astfel, ministerul îşi propune să diversifice serviciile de educaţie timpurie prin încurajarea dezvoltării serviciilor private în domeniu, inclusiv la nivel de familie.

439-colaj-educatieO altă latură importantă rămâne a fi accesul la educaţie al copiilor cu nevoi speciale. Factorul principal care împiedică incluziunea este lipsa condiţiilor necesare integrării acestor copii. Cadrele didactice nu sunt pregătite pentru a lucra cu copiii cu cerinţe educaţionale speciale, infrastructura şi materialele didactice nu sunt adaptate, iar unii manageri şcolari, cadrele didactice şi chiar părinţii manifestă rezistenţă la schimbare.

În pofida numărului mare de absolvenţi, în instituţiile de învăţământ persistă deficitul de cadre. Deşi necesarul de cadre a constituit în anul trecut peste o mie de posturi, doar 781 de cadre didactice au solicitat un loc de muncă. Totuşi, nu toate persoanele repartizate se prezintă ulterior la muncă. În anul 2012, din 671 de cadre didactice repartizate, s-au prezentat la locul de muncă doar 453.

Totodată, ministra Educaţiei a făcut publică strategia “Educaţia 2020”, pe care a propus-o spre dezbateri publice şi care se preconizează a fi prezentată Guvernului în formă finală până la sfârşitul anului 2013. Scopul strategiei este identificarea principalelor probleme ale sistemului de învăţământ şi găsirea celor mai potrivite soluţii, astfel încât sistemul de educaţie să devină principalul factor de progres economic şi social al ţării.

Aşadar, ministerul îşi propune o nouă strategie, având la bază principii şi abordări moderne, care să ducă la schimbarea mentalităţii profesorilor, elevilor, părinţilor, dar şi a sectorului economic.

Acces la educaţie şi şanse egale, studii relevante pentru economie şi societate, resurse umane calificate, management eficient şi asigurarea calităţii sunt doar câteva dintre obiectivele prioritare ale strategiei de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014–2020. Printre acestea se mai numără:

  • eficienţa cheltuirii banului public investit în educaţie;
  • valorificarea oportunităţilor oferite de tehnologiile informaţionale;
  • extinderea şi diversificarea sistemului de instruire a adulţilor pe parcursul întregii vieţi;
  • adaptarea învăţământului naţional la spaţiul educaţional european.

Strategia este organizată pe baza a trei piloni: acces, relevanţă, calitate şi se doreşte ca beneficiarii sistemului să demonstreze competenţele necesare pentru creştere şi dezvoltare personală, socială şi profesională pe parcursul întregii vieţi. Din perspectiva dezvoltării curriculare, se impune schimbarea accentelor de pe formarea de cunoştinţe pe formarea de abilităţi şi competenţe profesionale.

Viziunea strategică include următoarele componente:

  • Un proces educaţional axat pe necesităţile celor ce învaţă şi un curriculum relevant, racordat la cererea pieţei muncii;
  • Un sistem de evaluare echitabil, axat pe măsurarea competenţelor relevante pentru viaţa individului şi pentru piaţa muncii;
  • Cadre didactice remunerate în funcţie de performanţa profesională;
  • Cadre manageriale profesioniste, capabile să gestioneze eficient instituţiile educaţionale;
  • Infrastructură şi un mediu educaţional prietenos celui ce învaţă;
  • Un cadru instituţional modern, flexibil şi funcţional care contribuie la asigurarea calităţii educaţiei;
  • Parteneriate academice şi sociale durabile, axate pe beneficii comune pe termen lung.

Finanţarea proceselor de implementare a Strategiei va fi efectuată de la bugetul de stat, bugetele locale, prin atragerea de granturi, fonduri, sponsorizări şi alte surse.