O expoziţie Mătăsaru la Tel Aviv

289-elcaCu o zi  înainte de recentele alegeri din R. Moldova, departe, în Israel, în galeria “Golconda Fine Art” din Tel Aviv era anunţat vernisajul unei artiste puţin cunoscute – Elca Mătăsaru.

Pictoriţa nu a frecventat cursuri de artă plastică, ci şi-a constituit pe cont propriu viziunea sa artistică, respectiv, pictura pe care a practicat-o putând fi numită naivă. Artiştii naivi mai sunt uneori cunoscuţi şi ca “pictori populari” sau “primitivii moderni”, iar arta lor e numită “artă instinctuală” sau “artă brută”. Expoziţiile la care sunt prezentate lucrările primitivilor moderni sunt de obicei evenimente foarte  sporadice şi marginale lumii artelor. E şi mai puţin obişnuit ca cineva să relateze despre o expoziţie de “artă naivă” ce se desfăşoară undeva peste mări şi ţări. Totuşi, numele artistei – Mătăsaru – mi-a atras imediat atenţia. Am fost şi mai mult surprins aflând că Elca Mătăsaru este originară din Moldova. Pictoriţa s-a născut în 1913 la Botoşani şi a locuit acolo până la finele Războiului II Mondial. Apoi, împreună cu soţul şi cu băiatul lor minor, au părăsit România şi au ajuns în Israel în 1947.

La vârsta de 67 de ani Elca Mătăsaru a suferit un infarct miocardic. Abia în perioada de recuperare de după infarct, pentru prima dată în viaţa ei, cineva i-a facilitat accesul la pensule şi la vopsele. Atunci s-a întâmplat minunea. Iconiţe din sălăşluirea ei, crâmpeie de vise, experienţe din drumeţiile pe care le-a întreprins au început dintr-o dată să se prelingă pe hârtie cu o fluiditate neobişnuită şi într-o bogăţie cromatică extraordinară. A pictat până la ultima suflare, în 1991.

Am contactat-o pe Julieta Saviţchi, soţia lui Anatol Mătăsaru al nostru, şi am întrebat-o dacă Anatol ar fi avut rubedenii de partea cealaltă a Prutului. Mi-a răspuns că soacră-sa îi povestise vag despre “o mătuşă”, dar mai multe nu-mi poate spune, pentru că  soacra sa nu mai trăieşte.

Am expediat un e-mail celor de la “Golconda Fine Art” şi le-am povestit despre Anatol Mătăsaru, precum şi despre ciudata coincidenţă a expoziţiei din Tel Aviv cu “săptămâna patimilor de la Chişinău”. Mi s-a răspuns că tablourile Elcăi Mătăsaru sunt din colecţia nurorii sale şi că, din păcate, aceasta nu mai ţine legătura cu restul familiei Mătăsaru. Chestiunea rubedeniei dintre cei doi Mătăsari a rămas temporar nerezolvată.

Compoziţiile prezentate în “Golconda Fine Art” au fost efectuate la începutul anilor ’80. Pictoriţa a folosit planşete de lemn de mărimi obişnuite, pe care a pictat folosind guaşă şi uneori vernis. În toate tablourile, spectatorului îi sunt prezentate imagini de la înălţimea unui zbor de pasăre. De parcă pictoriţa s-ar fi transformat într-o rândunică care zbura deasupra lumii propriilor amintiri. Multitudinea de detalii din lucrările Elcăi Mătăsaru este de-a dreptul înduioşătoare.  Mi-a plăcut în special lucrarea intitulată “Calm de vară”, în care apar fărâmele de amintiri pe care artista le-a adunat de prin părţile ei de baştină, adică din Moldova. În acest fragment vizual ieşit de sub pensula Elcăi Mătăsaru, lumea poartă straie din ţesătură albă,  cămăşi cu înflorituri, oamenii sunt încinşi cu brâie roşii, bărbaţii poartă pălării, iar femeile năframe ghiurghiulii.

Mai este o faţetă a artei Elcăi Mătăsaru pe care aş vrea să v-o aduc la cunoştinţă. Un simplu calcul aritmetic ne poate arăta că, după infarct, artista a trăit încă 11 ani. Sunt convins că unul dintre factorii care au ajutat-o să-şi revină şi să trăiască mai departe a fost practicarea picturii. Tot mai multe studii indică faptul că practicarea artelor vizuale are un puternic efect terapeutic asupra omului care se îndeletniceşte cu ele. Nu e vorba doar de relaxare, ci şi de reconstruirea mintală a unor experienţe personale, fapt ce stă la baza cristalizării individualităţii omului. Psihologic vorbind, doar prin istoria vieţii proprii ne deosebim unii de alţii.

Nu aşteptaţi infarctul. Mai bine, într-o clipă de răgaz, încercaţi să închideţi ochii şi să vă amintiţi o trăire din copilărie. Apoi încercaţi să o schiţaţi pe hârtie. Eventual, coloraţi desenul. Observaţi cât de diferit vă veţi simţi după ce veţi termina lucrul.

dr. Teodor Ajder, psiholog

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *