„Nu ştiu dacă în vreo ţară mai există aşa ceva”

Ziarul de Gardă la Horeşti

Ce înseamnă votul uninominal, cum a fost admis Ilan Şor în cursa electorală, dacă este anchetat în dosarul furtului miliardului şi de ce oamenii de ştiinţă nu pun punct în polemicile privind limba vorbită în R. Moldova? Sunt principalele nedumeriri ale oamenilor din satul Horeşti, Ialoveni, acolo unde echipa Ziarului de Gardă (ZdG), alături de experta Promo-LEX, Mihaela Duca, a ajuns pentru a discuta semnele de întrebare pe care le au cetăţenii referitor la scrutinul parlamentar şi la problemele care rămân valabile şi după alegeri.

Vreo 20 de oameni au urcat, pe rând, treptele Casei de Cultură din Horeşti. În pofida ploii şi a vârstei înaintate, aceştia şi-au făcut drum până în sala bibliotecii publice, acolo unde au fost proiectate două reportaje realizate de ZdG pe subiecte electorale: „Dosarele candidatului Şor” şi „Bătălia „clonelor” electorale”, dar şi experimentul video „Cine sunt victimile manipulării”.

„Unul stă la puşcărie, dar altul?”

Vasile Cociuc, fost profesor de istorie, care a activat în şcoală timp de 45 de ani, inclusiv în regiunea transnistreană, a fost unul dintre cei mai activi participanţi la discuţie.

„Pe mine, cel mai tare mă interesează participarea lui Şor la aceste alegeri. Mi se pare că participarea lui pune sub semnul întrebării, în general, legitimitatea acestor alegeri. Cum aşa, un hoţ care a furat atâtea milioane este candidat în Parlament? Unul stă la puşcărie, dar altul? Nu văd logica. Se pune la pământ toată legislaţia şi justiţia R. Moldova. E ceva neclar, nu înţeleg cine i-a dat voie să facă aşa ceva”, s-a revoltat Vasile Cociuc.

„Îl judecă şi nu îl pot judeca”, „Asta îi mâna din afara hotarelor”, au fost replicile altor horeşteni la acelaşi subiect.

„Conform legii, poate să candideze orice persoană care nu este condamnată definitiv. În cazul lui Şor, a fost condamnat doar de instanţa de fond. Acum dosarul e la Curtea de Apel. Atât timp cât Curtea de Apel nu a pronunţat o sentinţă definitivă, el poate candida”, a fost explicaţia analistei Promo-LEX, Mihaela Duca.

„Ştiţi ce dovedeşte asta? Că niciun judecător în R. Moldova nu este cinstit”, a fost părerea unui alt locuitor din Horeşti.

„Nu ştiu dacă în vreo ţară mai există aşa ceva. Dacă ar fi judecat că a furat o sută-două de dolari, dar e judecat că a furat miliardul! Aţi văzut că are 6%? O să treacă în Parlament şi „nici Cahulul n-o să-i facă nimic”, a punctat fostul profesor de istorie.

I-am întrebat pe participanţii la discuţie cum cred că politicienii influenţează oamenii ca să-i voteze.

„E clar cu ce, cu mita asta, cu cadouri!”, „Majoritatea societăţii este mancurtizată. Orheienii spun că el o furat, dar ne dă şi nouă”, „Principiul acesta la noi e viu, de sus până jos, de la orice sătuc”, „Sunt vreo 10% din populaţie la care dacă-i dăi o sută de lei, îl votează şi pe dracu”, au urmat replicile sătenilor.

Întrebaţi ce ar fi de făcut, oamenii răspund ferm: „Să trezim poporul!”, după care oftează: „Întotdeauna alegem răul cel mai mic şi asta-i cea mai mare problemă.”

Uninominalul şi referendumul

Horeştenii au recunoscut că, până la urmă, nu au înţeles ce este cu acest uninominal şi în ce constă referendumul care va avea loc tot la 24 februarie.

Experta Mihaela Duca s-a oferit să explice.

„Deci, Parlamentul este format din 101 deputaţi. După ce a fost modificat sistemul, a fost împărţit în două: se votează pe lista naţională şi pe lista uninominală. Pe listă uninominală, toată ţara a fost împărţită în 51 de circumscripţii. Dvs, aici, în circumscripţia 37, o să alegeţi o persoană şi un partid. Ceea ce e diferit în acest scrutin e că are loc într-un singur tur, adică nu mai aveţi o altă şansă, să vă răzgândiţi, să vă schimbaţi votul. O să primiţi două buletine: în unul va fi lista cu persoane, desemnate de partid sau independente, iar în altul – lista de partide. Partidul care va acumula mai mult de 6% va trece în Parlament, după care fotoliile vor fi repartizeze între partide, în funcție de ce scor vor acumula. În schimb, pe lista uninominală, persoana care va avea cele mai multe voturi, va trece în Parlament. Dacă doi candidaţi vor acumula unul şi acelaşi număr de voturi pe aceeaşi circumscripţie, atunci vor trage la sorţi”, a menţionat experta Promo-LEX.

Mihaela Duca a continuat cu explicaţii la subiectul referendumului: „Ceea ce-i important să cunoaşteţi e că referendumul va fi validat dacă la el va participa o treime din alegători. În cazul parlamentarelor, nu avem plafon ca alegerile să fie validate. Dacă vor participa două persoane la vot, cele două persoane vor alege deputatul. Cu cât mai multe persoane vor ieşi la vot, cu atât mai reprezentantiv va fi Parlamentul”.

Salariile, pensiile şi abonamentul la ZdG

Dincolo de discuţiile electorale, spun horeştenii, există probleme pe care nu le soluţionează niciun scrutin: sărăcia, salariile şi pensiile mici, exodul tinerilor şi îmbătrânirea populaţiei.

„Foarte puţini copii au rămas care au ambii părinţi acasă. Majoritatea şi-au luat şi copiii cu ei”, constată Galina Grigorean, bibliotecară la Bilioteca publică pentru copii din Horeşti.

„Practic, fiecare al treilea copil are câte un părinte plecat”, adaugă primarul localităţii, Petru Cigoreanu, care susţine că, anterior, majoritatea tinerilor plecau în Italia, acum, însă, harta aşteptărilor e mult mai extinsă în destinaţii: Franţa, Germania, Anglia şi Irlanda.

„Degrabă vom rămâne unde şi unde câte un moldovean”, a replicat un horeştean.

„Mă întâlnesc cu cei care vin din Europa, tineri, cu studii superioare. Le spun: veniţi în Moldova, făceţi un partid! Aţi văzut cum e acolo, veniţi şi schimbaţi, nu aşteptaţi să schimbăm noi, că nu mai schimbăm”, îndeamnă bibliotecara Galina Grigorean.

Vasile Cociuc, fost profesor de istorie
„Revine problema lingvistică. Cum aşa? Ne-am întors în anii 90, înapoi, când erau problemele astea. Vorbesc că limba română este limba moldovenească: problema e în denumire. (…) Limba literară moldovenească e limba română, a hotărât parcă Academia de Ştiinţe”.

Feodora Lupu a lucrat în colhoz. Acum are 65 de ani, e pensionară, la fel ca şi soţul ei. Copiii le-au plecat peste hotare, în Germania.

„Am rămas eu cu un nepoţel. A împlinit 16 ani, în ianuarie. Învaţă. Când va termina nouă clase, voi rămâne eu cu moşneagul. Săracii (copiii, n.r), s-au dus după bani. Aşa-i acum! Vin acasă de sărbători: două săptămâni vara, două săptămâni la Crăciun”, povesteşte Feodora Lupu.

„Chiar, Doamne fereşte de-un pojar! Chiar să mori, n-ai pe cine pune la groapă. Iată, dumneaei are moşneag de 80 de ani, ea îl îngrijeşte, săraca (arată către vecina sa, Maria Puica, n.r.). Al meu tot e bătrân, e la pensie. N-ai nădejde în nimeni”, spune Feodora Lupu, căreia redacţia i-a oferit un abonament gratuit la ZdG până la sfârşitul anului.

Maria Puică este abonată de mai mulţi ani la ZdG. Ne spune că problema majorităţii bătrânilor din sat sunt pensiile mici, care nu au crescut după reformă: „Mi-au adăugat 140 şi mi-au tăiat 180 de lei. Ei, cum? Ce mi-o adăugat? Să ajungem la 2000 macăr, după 41 de ani lucraţi”.

Un consătean de-al său, care stă alături, punctează: „Eu din Rusia primesc pensie. Cu pensia asta din Moldova mori de foame”.

Un abonament la ZdG va primi gratis şi familia Manin, din Horeşti. Tatiana Andronic, asistentă socială în localitate, spune că această familie a fost întotdeauna abonată la ziar, dar, din toamnă, din cauza problemelor de sănătate şi a cheltuielilor mari, nu-şi mai pot permite să aboneze ZdG.

„Până anul acesta, nu ştiam de ZdG. Îmi scot din internet tot ce mă interesează, dar anul acesta am văzut că ZdG este unul dintre ziarele care-i independent, într-adevăr, pentru că celelalte, fie că sunt de partid, fie de dreapta, fie de stânga. În ZdG sunt lucruri interesante pe care pe internet nu le găseam”, ne spune fostul profesor de istorie Vasile Cociuc şi ţine să abordeze un ultim subiect.

„Pe mine un lucru mă doare: pe internet apare acum Lupu cu moldovenismul ăsta. Eu înţeleg, sunteţi echidistanţi în problemele acestea, dar sunt lucruri care ar trebui clarificate. Avem Academie de Ştiinţe, avem istorici. Acum parcă s-au băgat în tufişuri, nu găseşte nimeni să se opună ideilor astea ale lui Dodon, despre statalismul acesta care este sub semnul întrebării”.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Andrei

    Oamenii de știință s-au pronunțat în privința limbii, limba română. Politicienii moldoveni și ruși nu sunt de acord, aceștia insistând asupra unei presupuse “limbi moldovenești”, care să motiveze “eliberările” comise prin crime și deportări în ultimele 200 de ani.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *