Nu mai fug victimele, sunt fugăriţi agresorii

289-victimDe doi ani, victimele violenţei în familie au posibilitatea legală de a înainta cerere în instanţă pentru a obligarea agresorului să stea departe de ele. Practica cunoscută de moldoveni doar din filmele străine este posibilă şi la noi, odată cu adoptarea Legii privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie, acum doi ani. Din păcate, atât victimele, cât şi autorităţile cunosc prea puţin sau nimic despre ordonanţa de protecţie. Dacă în primul an de la adoptarea legii nici o victimă nu a solicitat această modalitate de protecţie, în anul curent, au fost eliberate în jur de 30 de asemenea ordonanţe.

Orice persoană care este supusă violenţei fizice, psihologice sau economice, în cadrul familiei poate depune o cerere în baza căreia, în decurs de 24 de ore, instanţa de judecată îi va emite o ordonanţă de protecţie, care este valabilă de la o zi până la 3 luni, cu posibilitatea prelungirii termenului. Ordonanţa obligă agresorul să stea departe de victimă şi să părăsească temporar locuinţa comună, să plătească cheltuielile şi daunele cauzate prin actele de violenţă, să nu viziteze locul de muncă şi de trai al victimei şi altele. În cazul în care agresorul nu se conformează, el riscă răspundere administrativă sau penală.

Când i s-au pus condiţiile… a spus că mai mult nu bea

Elena este o femeie dintr-un sat din nordul ţării. Este căsătorită de 20 de ani şi o bună parte a acestei perioade a fost victimă a violenţei în familie. Din cauza neajunsurilor, soţul a început să bea. Suferea nu doar ea, ci şi cele două fiice ale lor, dintre care una încă minoră. “La început, făcea câteodată scandal la cinste, dar pe urmă s-au îndesit scandalurile până am ajuns în starea că nu dormeam acasă câte o săptămână. Numai intra el pe poartă şi noi fugeam. Fetele alergau de-a valma, alături de mine. Mergeam în alt sat, la tata. A fost o situaţie când m-a lovit şi în stradă, în faţa vecinilor. Au intrat cu toţii în ogrăzi. Fără milă pălea, şi în faţă, şi în cap, cu ce nimerea, cu toată puterea. Anul trecut mi-am făcut tomografie la cap după o traumă în urma bătăilor şi medicii mi-au spus să nu se mai repete, că poate fi fatal”, povesteşte femeia despre chinul cu care a trăit atâţia ani.

La poliţie s-a adresat de mai multe ori şi de fiecare dată soţului bătăuş i se punea amendă. “700, 1000 de lei. El vindea ceva din gospodărie, plătea amenda şi venea acasă satisfăcut şi continua să bată. De aceşti bani eu cumpăr de mâncare pentru copii o bucată de an. N-am vrut să ne despărţim, pentru că fetele au nevoie de tată, de educaţia ambilor părinţi. Suferă şi ele foarte mult. Dar pe cât de tare îl urăsc când e beat, pe atât de tare îl iubesc când e treaz “, spune Elena.

Disperată că problema lor, de atâţia ani, nu poate fi soluţionată nici prin intermediul poliţiei, a mers la primarul din sat, care i-a făcut legătura cu o organizaţie neguvernamentală. Aceştia au ajutat-o să obţină ordonanţa. Deja de trei săptămâni, Elena şi fiicele ei sunt sub protecţia acesteia. Soţul, când i s-au pus condiţiile să nu se mai apropie de casă, să nu mai bea, să plătească 500 de lei pentru fata mai mică, a mai băut o zi, vreo două nu a fost acasă, după care a venit şi s-a pus în genunchi în faţa soţiei şi a copiilor şi a spus că mai mult nu bea. “E prima dată când a făcut astfel de promisiuni. Neamurile îmi spun că n-are nicio şansă, dar eu sper să se corecteze. Au fost multe momente de maltratare, dar îl iert”. După o pauză de câteva secunde, Elena îşi continuă gândurile: “Să spun sincer, îl iubesc. Cred că şi el mă iubeşte. Când este treaz, face tot ce-i spun şi este alt om”. Acum, soţii locuiesc în aceeaşi gospodărie, dar în case diferite. Soţia speră ca tatăl copiilor ei să se ţină de promisiuni, în caz contrar, nu vede posibilă o viaţă comună.

“Problemele sociale sunt lăsate într-o parte”

Primarul din satul în care locuieşte Elena a înţeles că violenţa în familie este o problemă care nu trebuie să mai fie ascunsă între pereţii casei, ci trebuie să se implice toţi cei din jur ca să ajute la soluţionarea ei. “Fenomenul acesta – violenţa – este privit ca ceva obişnuit la noi. Vreau să vă spun că nu toţi ştiu despre ordonanţele de protecţie, nici chiar primarii. La noi cum e – preocuparea principală a primarului este infrastructura, iar problemele sociale sunt lăsate într-o parte. Noi însă trebuie să mergem paralel – şi drumuri, dar şi sprijin social celor care au nevoie.” Primarul acceptă că schimbarea de mentalitate cere mult timp, la fel cum este nevoie şi de mai multă voinţă din partea victimelor, lucru posibil doar în cazul în care ele vor simţi un sprijin real din partea autorităţilor.

“Ordonanţele au început să dea roade”

“Suntem bucuroşi că ordonanţele au început să dea roade, agresorii încep să-şi schimbe comportamentul, să adopte unul nonviolent. În mai bine de 80% dintre cazuri, interdicţiile ordonanţei de protecţie, emise cu sprijinul asistenţilor juridici ai Centrului de Drept Căuşeni, sunt respectate. În totalitate, după părerea mea, nimeni nu-şi execută acţiunile şi responsabilităţile conform fişelor de post. E vorba despre poliţistul de sector, primar, asistentul social, medicul de familie, persoanele din instituţiile de învăţământ şi, nu în ultimul rând, comunitatea, care demonstrează şi ea indiferenţă faţă de această problemă. Şi sistemul judiciar, care nu prea vrea să coopereze”, explică situaţia Ion Oboroceanu, ex-preşedintele Centrului de drept din Căuşeni, mai nou, şi procuror al raionului.

“Am înţeles că trebuie să fug”

Dacă Elena mai crede într-un viitor alături de soţul ei, Natalia, o femeie de 42 de ani dintr-un oraş din nordul Moldovei, nici nu-şi poate imagina să mai trăiască cu tatăl copilului ei de şase luni, care a bătut-o şi umilit-o timp de 3 ani. L-a primit în casa ei, era o iubire din copilărie. Acum, când se uită în urmă, înţelege că au fost multe semnale care-i indicau că este violent şi nu-i “om de viaţă”. La început a sperat că se va schimba, dar, pe parcurs, el a dat de bine şi nu se dădea dus. “Îl rugam: lasă-mă, pleacă. Dacă tu mă baţi, ce fel de dragoste, ce fel de viaţă e asta? Mă pupă în stradă, dar mă bate noaptea. Asta-i făţărnicie, îi spuneam. Lumea zice: alungă-l. Da’ el nu se duce. Şi el nu vine ziua, da’ noaptea. Prima dată cînd am fost bătută am stat în casă, pe urmă am înţeles că trebuie să fug, în văzul lumii, să am martori”, îşi aminteşte Natalia momentele peste care încearcă acum să treacă.

Fetiţa ei are jumătate de an. Femeia ştie că, deşi copilul nu poate vorbi, simte totul şi este afectat. Faptul că urma să aducă pe lume un copil nu a scutit-o de bătaie. Pe întreaga perioadă a sarcinii a fost bătută şi cu burta mare fugea de acasă. După naştere, o bătea chiar şi atunci când era cu copilul în braţe.

“Tu ai născut un copil sănătos, ai să-l distrugi psihologic. Vrei asta?” a întrebat-o într-o zi medicul de familie, care aflase despre ceea ce i se întâmplă Nataliei şi s-a oferit s-o ajute. Ordonanţa de protecţie a Nataliei este expirată, iar concubinul a plecat din casa ei. Nu-i sigură că abuzatorul a înţeles că lucrurile s-au schimbat, deoarece el niciodată nu şi-a recunoscut vina. Dacă până la aplicarea ordonanţei femeia credea că singura ei scăpare este să-şi lase gospodăria şi să fugă, acum ştie că se poate şi altfel. “Eu mă simt mai încrezută. Este hotărârea judecăţii, sunt centrele de asistenţă, unde pot să mă adresez şi să primesc susţinere. Deja ştiu că nu mai sunt singură şi că există oameni care mă vor ajuta în rezolvarea problemei mele. Eu simt deja protecţie”, spune Natalia zâmbind.

NB Pentru asigurarea confidenţialităţii, numele victimelor au fost schimbate

Tatiana EŢCO



Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

4 comentarii

  1. mara

    straniu cà nu ne intereseazà subiectul.sau intr-atàt ne-am obisnuit cu violenta,cà altfel nici nu se poate:ce mai tura-vura,dacà o bate,inseamnà cà o iubeste.dar ceea ce te lasà cu urechile pleostite e,cà si ea il iubeste.si atunci,care-i problema? 2 copii,care,intr-o tarà civilizatà,demuuuult erau sub tutela statului.nu vàd diferenta intre cei 2 soti.tu iubeste-l càt si cum vrei,dar n-ai dreptul sà nenorocesti 2 copii,vorbind cà au nevoie si de educatia “tatàlui”.ce educatie poate da un derbedeu betiv si violent? e educatie,cànd stai cu sàptàmànile prin mahala cu 2 copii? nici nu concep,cà ai adus argumentul educatiei in deplinà facultate mintalà,mai degrabà tin sà cred,cà,intr-adevàr,ai fost bàtutà in cap serios,o spun fàrà ràutate.adicà mà nenoroceste un alcoolizat in bàtaie,cà nu mà voi putea hràni intr-o zi si creste copiii,si eu il iubesc? ceva nu merge aici,nu se incadreazà in nicio ratiune sànàtoasà.si ca tabloul sà fie complet,nu-mi ràmàne decàt sà adaug:ce meriti,aceea ai.acum referitor la copii,cà aici e tragedia,nu bàtaia in cap,cà “iubirea” cere sacrificii.care educatie,copiii sunt deja cu psihicul sàrit de pe fix,copiii au nevoie de asistentà psihologicà,copiii sunt terorizati,maltratati,nenorociti pe viatà.care educatie? monstrul àsta trebuia pus la dubà.copiii nu sunt proprietate personalà,copiii au drepturi,au nevoie de o atmosferà calmà,caldà,au nevoie de dragostea si protectia celor din jur.al doilea caz,ce-i spune medicul:ai un copil sànàtos,vrei sà-l distrugi psihologic? si copilul are 6 luni.dar in primul caz copiii sunt mari si au asistat zi de zi la dementele alcoolice ale zisului tatà.nu-ti fà iluzii,cà se “indreaptà”,povesti.s-a oprit nu pentru cà a realizat ce face,ci pentru cà,fortat,e pus la punct,de nevoie.unul sau bate sau nu bate,dar,cànd a bàtut 20 de ani,nu crede cà,la un moment dat,a decis sà nu mai batà,pentru cà il dor pumnii.cànd va avea ocazia,va tràsni din nou.asta moldoveanca noastrà o intelege numai cànd e scoasà cu picioarele inainte ca in articolul de pe aici “càtiva pumni,asta nu e bàtaie pentru o femeie”,cum ar fi,doar n-am lovit-o cu parul.imi pare ràu cà deviza ilenutelor noastre e:ràu cu ràu,dar mai ràu fàrà de ràu.(al doilea caz:mà simt mai increzutà.”increzut” inseamnà “ingàmfat”.a vrut sà spunà:mà simt mai sigurà.”increzut” din rusà nu are acelasi inteles).

  2. AVRAAM

    MARA,teoretic ai perfectă dreptate,dar practic aproape e durerea fiecărei familii.La moldoveni este o vorbă: Nu roscoli tema/obiectul că pute,de aia nimeni nu doreşte sa comenteze acest articol.Ştiu un slogan: Iubim pe unii oameni,ne căsatorim cu alţii,şi cănd vine treaba de dragoste căutăm amanţi.Uite dragă MARA,in Europa se căsătoresc după 30-40,in Rusia c’am aşa tot la 30.La noi la moldoveni in virtutea faptelor nunta incepe la fete ala 17-18-19-20-25,căci la 27 de’acu e “bătrână şi imblată”.Şi deseori nunta ori “incrierea” deja e cu “burtă”,adică nevoită.Imaginează-ţi la 25 de ani in mediu moldoveanca are 2 copii şi e preocupată de beton,ciment,cărămidă,strroică,remont,tapete,conserve,perdele,covoare,pampersuri,spitale,sa fie tras gaz şi apă,vacă da-tă la buhai,fânul strans şi dat la dos,la cote,la iarnă,la surorile din Italia şi la ceia “ce zice lumea”.Care dragoste ori flirt dupa astă?Da la oraş e altfel,dar,fără supărare aici avem mai multe amante a cuiva.Ţin fetele/femeele in taină faptul,dar Moldova e mică/mică-se mai aude cine,cum,in ce mod/formă/poză şi cu cine…Apoi femeia de oraş gaseşte un “bou” şi se mărită,dar odată şi odată la urechile bărbatului care plimbă fericit soţia sa fostă amantă a cui’va pe la discoteci,cluburi de noapte,tusovci,cumetrii,nunţi,antalii cineva ii şopteşte “boului-macio” al câtelea este el pe “spisoc” la soţia’sa…şi din nou “muzică uşoară”.Nu,nu că moldovenii sunt geloşi,pur şi simplu suntem o naţie care vrem fidelitate,virginitate şi Primii sa fim acolo…Dar dacă şi sunt familii reuşite,oricum corabia lor familiară se intâmpină de un TITAIC economic,financiar,material şi-LA TATAMI-BOX!!!!Totul incepe cu “TE IUBESC”,apoi incepe cu “EŞTI ca MĂ-TA”,apoi-LA TATAMI-BOX!!!!!Draga mea MARA,hai sa nu răscolim,hai sa ne “iubim” aşa cum vede lumea că la noi e “ghini”…Nu incerca sa+mi reproşezi de amante .Insaşi elita EUROPEI Berlusconi are amante,Sarcozi a divorţat de o Super/soţie şi concubineaza cu o curvă,Putin,marele dictator a Rusiei a lepădat-o pe Ludmila şi are deja un copil cu sportiva Cabaeva,făcută repejor deputat…Las-că-i ghini aşa…

  3. COSTANTIN

    Foarte bine. Cine va incalca ordonanta judecatorului sa mearga la puscarie. In celule sa fie responsabili de curatenia in veceuri . Nici o raspundere administrativa. NUMAI PENALA. Sa vedeti atunci cum moldovenii alde Rambo isi vor schimba comportamentul. Ca astia fiind cacanari din nascare nu merg in strada sa se bata,ca o iau peste rât, dar bat femeile acasa.Ca doar “càtiva pumni,asta nu e bàtaie pentru o femeie”.

  4. mara

    avram,treaba asa nu merge:am dreptate,dar làsàm cum este,cà-i “ghini”.pe dracu e “ghini”.e vorba de atitudine,sau ce facem? ne-am nàscut in balegà si murim in rht? sau ne agàtàm o talancà de gàt si din turmà trecem in bàdla? àsta-i progresul,asta-i judecata,asta-i tara de ilenute,care tin cu orice pret sà aibà un “hàrag” alàturi sà vadà lumea cà-s intrebate,ca apoi sà aibà cine le scoate cu picioarele inainte si hàragul,foarte indurerat,s-o boceascà (trecem la singular):dà-o dracului,cà a murit de betie.cum altfel,doar totdeauna mortul e vinovat,iar hàragul isi cumpàrà un certificat de schizofrenic si nu dureazà 40 de zile,cà-si aduce altà ilenutà-mioarà,care n-a invàtat nicio brànzà din evidentà,ea vrea sà simtà pe pielea ei,ce-s càtiva pumni? ia acolo,un nas spulberat,2 ochi dispàruti si un cap dreptunghi.e timpul ca ilenutele astea sà iasà de dupà sobà si sà facà gràtar cu astfel de hàragi si sà se dezicà de obiceiul national:dacà nu ai un hàrag,nu esti muiere in moldova.treziti-và dracului,cà và ia càinii pàinea din mànà.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *