Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Norvegia a adus Europa la…

Norvegia a adus Europa la Penitenciarul de la Rusca

Ajutoare scandinave pentru condiţii mai bune de detenţie

În Republica Moldova, care şi-a asumat angajamentul de raliere la standardele europene, inclusiv, la capitolul justiţiei penale, condiţiile de detenţie din majoritatea penitenciarelor sunt încă proaste. O cauză este suprapopularea lor, dar şi faptul că nu au fost renovate şi modernizate de zeci de ani. Preocupaţi de acest aspect al respectării drepturilor omului, partenerii noştri europenii au decis să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie din închisori. Au donat echipamente care vor asigura securitatea acestora, dar şi bani pentru reabilitarea sau construcţia lor. Un exemplu recent este sectorul de tip deschis din Penitenciarul de femei de la Rusca.

De zece luni, câteva dintre deţinutele din Penitenciarul nr. 7 de la Rusca locuiesc în condiţii moderne, comparativ cu alte rezidente ale acestei instituţii. Este vorba de deţinutele care îşi ispăşesc pedeapsa în sectorul de tip deschis – o clădire amplasată în afara curţii penitenciarului, edificiul fiind construit şi modernizat cu bani europeni.

Aproape, sau chiar mai bine, ca acasă…

Cristina ne aştepta cu zâmbetul pe buze. Veselă şi sociabilă, tânăra ne-a anunţat, chiar la începutul discuţiei, că în curând va pleca acasă. Fata, originară din Bălţi, are 20 de ani şi a fost condamnată pentru furt. „Intram pe geam şi furam din apartamente. Am fost crescută doar de bunică, nu am părinţi”, ne spune ea, privind în podea, de parcă cerându-şi iertare pentru acţiunile din trecut… Era un copil când a fost condamnată. După ce a împlinit majoratul a fost transferată, de la Bălţi, la Penitenciarul din Rusca. Aici, pentru comportamentul exemplar, a fost transferată în sectorul de tip deschis.

Capacitatea edificiului modernizat de la Rusca este de până la 20 de persoane.

Maria, o altă tânăra deţinută, este din raionul Sângerei şi îşi ispăşeşte pedeapsa pentru că, aflându-se la volan, a accidentat mortal un pieton. Chiar dacă, în clădirea ce i-a înlocuit casa pentru un timp, sunt condiţii moderne de trai, tânăra de 23 de ani nu uită să ne spună – ca o atenţionare pentru toţi cei care se află la libertate – că acasă este cel mai bine… „Da, există o mare diferenţă între camerele noastre şi celulele „obişnuite” din penitenciar. Totuşi, nu-i doresc nimănui să ajungă aici”, adăugă ea emoţionată.

Potrivit lui Iurie Ţurcanu, şeful Serviciului educaţie psihologică şi asistenţă socială din cadrul Penitenciarului de la Rusca, în clădirea unde este amplasat sectorul de tip deschis sunt deţinute femeile cu un comportament exemplar sau cele care urmează să fie amnistiate. În timpul zilei, toate deţinutele din acest sector sunt implicate în munci agricole, dar şi în activităţi didactice: urmează cursuri de operatoare la calculator, de tencuitoare şi croitorese, de marochinărie etc. Toate acestea, pentru o mai bună reintegrare socială

Serile şi weekend-urile, femeile le petrec în clădirea modernă, amenajată din bani europeni. Aici au dormitoare spaţioase dotate cu televizoare, o bucătărie echipată cu diverse electrocasnice, baie mare şi modernă, dar şi un hol unde se pot refugia pentru a citi o carte ori să croşeteze. Astfel, despre faptul că nu sunt libere le aminteşte doar panoul informativ care veghează deasupra lor, în partea dreaptă a holului, pe care sunt afişate normele de conduită ale deţinutelor din sectorul de tip deschis, dar şi normele legislative pe care trebuie să le respecte un deţinut dintr-un penitenciar obişnuit…

Justiţia penală din Moldova, în atenţia Danemarcei

Penitenciarul nr. 7 de la Rusca este singurul din ţară, ce are un sector de tip deschis racordat la standardele internaţionale. Edificiul a fost inaugurat în aprilie 2016, iar construcţia lui, inclusiv dotarea cu mobilă şi echipament, a fost sprijinită financiar de Misiunea Norvegiană de Experţi pentru Promovarea Supremaţiei Legii în Moldova (NORLAM). Construcţia şi modernizarea clădirii a costat circa 40 de mii de euro.

Tot cu ajutorul contribuabililor scandinavi, recent, pentru cele 17 penitenciare din ţară au fost cumpărate echipamente performante. În februarie curent Consiliul Europei a donat acestor instituţii peste 100 de dispozitive speciale. Este vorba de aparate de fotografiat şi de scanere, necesare pentru serviciile medicale din puşcării, dar şi de echipamente video pentru asigurarea regimului de securitate (camere video portabile, camere video de tip endoscop cu care pot fi depistate obiecte interzise precum telefoane, droguri şi obiecte ascuţite). Echipamentele, în valoare de 33 de mii de euro,  au fost cumpărate din bani oferiţi de Guvernul Danemarcei, în cadrul proiectului Consiliului Europei „Susţinerea reformei justiţiei penale în Republica Moldova”.

Prin astfel de ajutoare, partenerii europeni ai Republicii Moldova vor să facă mai bune condiţiile de detenţie din penitenciare, care astăzi sunt contestate la nivel naţional, şi internaţional. Pentru că doar fiind tratat omeneşte, omul are şansa de a se corecta.

Notă: numele deţinutelor, intervievate în cadrul acestui articol, au fost schimbate.

  • Din toate timpurile, libertatea a fost una dintre valorile supreme ale omenirii, iar pentru Uniunea Europeană ea reprezintă şi un principiu fondator ce stă la baza construcţiei comunitare. Tocmai de aceea, privaţiunea de libertate este pedeapsa cea mai cruntă, aplicată oamenilor pentru diverse delicte săvârşite. Doar că, nu peste tot, modul în care se aplică acest instrument e acelaşi. Sunt ţări pentru care, odată condamnat la detenţie, omul dispare ca fiinţă socială. Şi sunt ţări, precum cele UE, care subscriu ideii că demnitatea umană trebuie respectată chiar şi după zidurile unor închisori – iar asta înseamnă, inclusiv, condiţii decente de detenţie. Căci, doar respectând demnitatea unei persoane, există şansa ca ea să se corecteze.
Fotografii: Lilia Zaharia
Lilia Zaharia, Reporteră „Obiectiv European”
Articol realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Citiţi „Obiectiv European” pe pagina web www.api.md